Cercetatori din SUA au incercat sa lamureasca raspunsul indivizilor sanatosi la nile moderate de fum atat in ceea ce priste curentul lateral cat si cel periferic . S-au efectuat in acest sens: rinomanometrii, pletismografii corporale, determinari ale celularitatii si ale albuminei in lavajul nazal, cotinina urinara etc. S-a constatat ca au crescut raspunsul congestiv nazal, simptomele de rinita, rezistenta nazala, conductanta specifica a cailor aeriene a scazut, iar celularitatea si
albumina au ramas nemodificate.
La copii
fumatul determina o functie pulmonara mai scazuta decat la nefumatori. La tineri expunerea 3 ore la
fumatul pasiv duce la scaderea parametrilor functionali pulmonari. Cele mai frecnte simptome inregistrate sunt
lacrimarea (56,4%), ochi
rosii (43,6%),
tusea (55,1%), usoara dispnee (39,7%o). Fumatul persistent in perioada mijlocie si tardiva a adolescentei duce la efecte semnificati pe cresterea functiei plamanului (34, 35).
Rata FEV1 inregistreaza un declin in functie de statusul de fumator si se accentueaza semnificativ odata cu varsta . Rata declinului pentru cei care au intrerupt fumatul in primii 2 ani de la servaj este apropiata de cei care continua sa fumeze. Rezultatele releva ca dupa intreruperea fumatului se ajunge, la barbatul de varsta mijlocie ca si la barbatii cu insuficiente pulmonare, la o mai mica rata de diminuare abrupta a functiei pulmonare, intr-o scurta perioada de timp.
Existenta concomitenta a hiperreactivitatii bronsice si a fumatului creste substantial declinul anual normal al FEV1. Se pare, in acelasi sens, ca testul de hiperreactivitate bronsica poate fi util identificand acei
fumatori care au un-risc anual mai mare de declin al FEV1, fapt care permite diagnosticul precoce al BPOC.
La fumatorii varstnici (38, 39), parametrii ntilatori la nilul cailor aeriene mici au scazut semnificativ fata de nefumatori. Nu s-au gasit insa diferente la nilul functiei pulmonare la cei care au stopat fumatul inainte de 40 de ani.
Scaderea functiei pulmonare (reducerea de FEV1/FVC si de %FEF25-75) la fumatorii pasivi se poate asocia cu bronhoconstrictia indusa pe caile aeriene de materialele inhalate (activarea mecanoreceptorilor). Deoarece 80% din timp indivizii si-l petrec in spatii inchise, in special copin si tinerii nefumatori (cu expuneri prelungite in copilarie la fumatul parental), ei sunt afectati de fumatul persoanelor din jur . Scaderea de VC, FVC si FEV1 (o serie intreaga de parametrii functionali) este asociata cu pierderea componentelor elastice pulmonare.Intre
fumat si declinul acut indus de acesta al FEV1 si fluxurile expi-ratorii la indivizii sanatosi cu disfunctii de baza ale cailor aerifere mici exista o relatie doza - raspuns.
Fumatul, atunci cand se suprapune peste o serie de poluanti (S02, NOx, praf), poate influenta diferit functia pulmonara, mai ales in privinta unor indicatori care evalueaza mecanica respiratorie (ITGV%> TLC care creste dar si PEF care scade). Un studiu chinezesc a aratat ca expunerea pe termen lung la nile inalte de dioxid de sulf este asociata cu o reducere mai importanta a functiei pulmonare la fumatori fata de nefumatori (efect sinergie cu poluantii) .
Deoarece se stiu putine lucruri legate de efectul, in functie de sex, al fumatului asupra dezvoltarii functiei pulmonare la adolescenti, unii cercetatori au avut curiozitatea de a cerceta acest lucru. Fiecare pachet per zi este asociat la fete cu o scadere a FEF 25-75 de 3,2% iar pentru baieti de 3,5%. Fumatul a cel putin 5 tigari/zi fata de nefumatori atrage o incetinire cu 1,09% a cresterii FEVl/an la fete si cu 0,20% la baieti iar pentru FEF 25-75 cu 1, 25 si respectiv cu 0,93%. Daca pentru fetele nefumatoare se atinge un platou al functiei pulmonare la 17-l8 ani, pentru cealalta categorie se inregistreaza la aceeasi varsta un declin al indicatorilor functionali. Concluzia care s-a degajat din acest studiu a fost ca adolescentele fete sunt mai vulnerabile decat baietii la efectele negati ale fumatului.
