Doctorii de familie, atunci cand vor aa statutul definitivat, trebuie sa se inscrie pe linia acestor interntii si trebuie sa fie consultati anual sau ori de cate ori este nevoie. Ei trebuie sa stie ca reprezinta sursa de incredere pentru pacienti (in Marea Britanie, 93% din bolnavi au incredere in afirmatiile medicale) mai ales ca acestia se asteapta ca medicul sa-i intrebe despre fumat. Orice act al medicului se materializeaza intr-o crestere a procentului de reusite de sevraj: 5% dupa sfaturi, artismente, 9% dupa folosirea si a NRT, pentru a ajunge la 17% in conditiile in care se adauga si patru vizite de supraghere.
Scuzele fumatorului pot fi contracarate de o serie de reactii documentate ale medicilor :
- pentru "imi place sa fumez" trebuie sa se explice dependenta si simptomele de sevraj
- pentru "ma ajuta sa fac fata" trebuie aratat exemplul nefumatorului care adesea se descurca chiar mai bine fara drog, in conditiile in care pentru fumatori exista si alte variante de stapanire a stressului decat tigara
- pentru "va fi dificil sa traiesc daca opresc" sa se demonstreze ca este un efect tranzitor care poate fi depasit cu putina vointa
- pentru afirmatia usor nuantata dar frecnt folosita de pacientii romani ca "bunicul sau altcineva din familie sau extrafamilial a fumat pana la 90 de ani fara a aa o suferinta", raspunsul poate fi ca bunicul a fost norocos deoarece 1 din 4 fumatori sunt omorati de tutun
- pentru angoasa in special a femeilor, "ma voi ingrasa", trebuie pusa in balanta cresterea ponderala (2-4 kg , care poate fi tamponata de o serie de contramasuri) cu pericolele fumatului care sunt la tot pasul
- daca pacientul avand o leziune afirma "ca raul este deja facut" i se poate raspunde ca riscul de boala coronariana incepe sa scada in 24orede la ultima tigara (la 10 ani se apropie de cel al ne fumatorului) iar in cazul unui neoplasm bronho-pulmonar daca se continua fumatul se diminua rata de supravietuire Momentul motivarii este cel in care medicul are cea mai mare influenta deoarece :
- oamenii sunt mai receptivi la informatie cand aceasta este relevanta pentru individ, personal
- o data cu discutarea ajutorului practic, pacientul poate fi facut sa creada ca va reusi
- multi fumatori considera util sevrajul cand este realizat impreuna cu altcineva (membru de familie, coleg de munca)

- fumatorii cauta sprijinul familiei si al prietenilor.

Medicul trebuie sa fie pozitiv, sa evite cuvantul esec si sa se concentreze pe succesul viitor, deoarece pacientul are nevoie de incurajari (chiar daca nu reusesc din prima experienta, aceasta poate fi folosita pentru viitor).

Eficacitatea programelor antifumat

Anker Brink Lund, profesoara la Roskilde Unirsity, a elaborat chiar o schema de evaluare a incetarii fumatului ( . 9.2.). Respectarea ordinii de actiune din aceasta schema poate asigura succesul unei campanii de sevraj. in final orice tip de actiune antifumat este binenita.
In India s-a observat ca utilizarea unor programe educationale incluzand vizionari de filme, expozitii, contacte personale cu fotografi permite o scadere a prevalentei de 10,2% la barbati si 16,3% la femei, cu o rata de sevraj de 26,5% la barbati si de 36,7% la femei.In Hong Kong programe de prentie a fumatului la copii de 9-l0 ani, in scoli, a permis o crestere de la 59 la 80% a cunostintelor despre cancer si efectele acute ale astmului, de la 62% la 80% a celor legate de halena si de la 71% la 95% a celor legate de inducerea unor dinti galbeni.
Programele constand in discutii in cadrul intalnirilor cu clasele de elevi din Italia despre bolile provocate de tutun si dependentele induse, par a fi mai eficace cand se organizeaza pe familii si cu profesorii. Copin din ciclul I sunt mai predispusi la fumat. Dupa aceste cursuri si programe, la 1 an si-au adus aminte mai repede despre riscurile datorate CO decat de cele legate de inducerea bolilor respiratorii sau a cancerului pulmonar.
Programul de sevraj pentru adulti realizat in cadrul comunitatii din Karelia de Nord a permis o reducere substantiala, de 22%, a consumului mediu de tigari.
Compania DuPont a luat initiativa crearii de zone libere de fumat in 1994 in 11 tari; s-au inclus si comunicari adresate fortei de munca, informarea despre efectele negati, programe de asistenta etc. S-a ajuns astfel la 21 de zone fara fumat iar in perioada ianuarie 1995-iulie 1996 procentul de fumatori a scazut de la 27% la 23%. in grupul care a intrerupt, 71% au reusit sevrajul fara sprijin formal. Restul au folosit in proportie de 5% patch-ul si 24% alte metode. Aceast initiativa demonstreaza ca politica de combatere a fumatului la locul de munca este fezabila.
Din pacate, asa cum demonstreaza si un studiu italian , majoritatea informatiilor despre fumat in scolile medicale se axeaza pe boli si probleme cheie ca dependenta de nicotina, rolul educational al doctorilor, etc. Prentia sau metodele de sevraj sunt tratate sumar, ceea ce poate explica lipsa de initiere a doctorilor in acest domeniu.In Franta , in cadrul actiunii din Paris "Paris without tobacco", s-a schimbat mesajul pentru tineri deoarece in ultimii 10 ani 95% dintre acestia stiu deja efectele fumatului asupra sanatatii. Numarul participantilor la aceste actiuni a fost similar in 1991-92 fata de 1997-l998 la elevii din ciclul primar (43% si 41%) dar a crescut pentru elevii din ciclul II (38% la 55%).
Folosirea diferitelor medii si cunoasterea cailor de a creste eficacitatea TV, radio-ului sau jurnalelor pot mari impactul comunicatiilor in perceperea riscurilor.In Austria , "Standard Vienna Smokers'Inntory" este un sistem bazat pe experienta autorului pentru optimizarea primara a procedurilor diagnostice asociate cu terapia de sevraj a fumatului. Acesta poate fi folosit de terapeut in functie de nilul de antrenament si de experienta iar recomandarile terapeutice se fac in functie de tipurile de fumatori.
Exista si moda "Centrelor Internationale pentru Profilaxia Fumatului" ale caror scopuri sunt unirea tuturor medicilor dintr-o tara in asociatii ale "Fumatului sau Sanatatii" pentru a sili standarde comune si unirea cunostintelor despre profilaxia fumatului.In alte tari, ca de exemplu Hong Kong , cei mai buni parteneri ai luptei impotriva fumatului sunt organizatiile negurnamentale care cuprind "Asociatia de boli pulmonare, boli cardiace si tuberculoza" care lucreaza impreuna cu "Consiliul Fumatul sau Sanatatea". Pe cand o astfel de reunificare de forte si in Romania ?