Generalitati. Inima ca pompa centrala a circulatiei

Inima are rolul de pompa centrala aspiratoare-respingatoare a aparatului circulator, prin doua parti componente de baza:
- miocardul care prin contractia sa produce o anumita crestere a presiunii care asigura propulsarea debitului sanguin necesar;
- valvulele, care functioneaza ca niste supape, permitand circulatia sangelui intr-un singur sens - "anterograd" - si impiedicand curgerea si in sens opus -"retrograd"-.
Miocardul contractii - partea motrice a pompei cardiace - este structurat in patru camere sau timente, grupate cate doua pentru fiecare sector de baza al circulatiei:
- AS si VS pentru circulatia "sistemica". in aorta si sistemul arterial eferent, in sistemul nos aferent nelor ca si sinusului coronar (acesta din urma drenand insasi miocardul);
- ADsi VD pentru circulatia pulmonara, artera pulmonara si sistemul arterial eferent, precum si sistemul nelor pulmonare.
Pompa centrala propriu-zisa, esentiala pentru circulatie, este asigurata de miocardul ntricular, care de aceea este deosebit de voluminos (o masa miocardica mare), astfel incat este capabil sa dezvolte, prin contractie, o presiune relativ mare: 120 mm Hg pentru VS si 20-25 mm Hg pentru VD (in conditii patologice, mult mai mult).
Atriile au o musculatura mult mai putin dezvoltata; ele sunt mai mult timente de "acumulare" a sangelui in fata ntricoluiui corespunzator (atrium - latineste - anticamera). Ele acumuleaza mai ales in timpul sistolei ntriculare, o cantitate mare de sange pronind din sistemul nos aferent si care, apoi, in diastola, va trece aproape in intregime in ntricul, realizand "umplerea diastolica" a acestuia.In ce priste ntriculil, se descrie fiecaruia dintre ei (. 2-l3.):
- o cale (un tract sau timent), "de intrare" sau "de admisie", situata intre orificiul A-V respectiv si varful ntriculului;
- o cale (tract sau timent) "de iesire" sau de "ejectie", situata intre varful ntriculului si orificiul sigmoidian corespunzator.
De remacat ca:
- in cazul VD, calea de intrare este situata spre dreapta si in jos, axul ei fiind aproape orizontal, de la dreapta spre stanga si dinapoi inainte, foarte putin de sus in jos; calea de iesire este aproape rticala, axul ei fiind orientat de jos in sus, dinainte inapoi si foarte putin spre dreapta;
- in cazul VS, calea de intrare este situata pe un posterior, axul ei fiind orientat de sus in jos, putin inainte si spre stanga; calea de iesire este deviata putin mai spre dreapta decat calea de intrare si este situata pe un mai anterior.
Angiocardiografia demonstreaza ca in timp ce cele doua cai ale VS fac un unghi foarte ascutit ( si . 4-78), in cazul VD cele doua cai fac un unghi mult mai mare (dar sub 90A), cele doua cai formand impreuna aproximativ forma literei V sau de "bumerang" (.4-77).
In principiu, calea de intrare s-ar dilata in cazul insuficientei valvulei A-V corespunzatoare (IM si IT), iar calea de iesire s-ar dilata in cazul insuficientei valvulei sigmoidiene corespunzatoare (IA si IP). Totusi, adeseori se constata ca un ntricul reactioneaza in intregime la o anumita supraincarcare hemodinamica.