Disperarea parintilor ai caror copii trec prin faza incapatanarii (a isteriei) nu poate fi inteleasa decat de cei ce au trait-o (sau o traiesc). Este foarte greu de imaginat in ce stare te poate aduce aceasta furie, cat de neajutorat si lipsit de forta. Poate ne-ar ajuta daca am constientiza-o

Isteria

(incapatanarea), lupta cu sine

Copin de 2 ani ne incanta mereu cu independenta lor, ne uimesc tot mai mult datorita capacitatilor lor si datorita cunostintelor nou acumulate. Apoi faptul ca - pe cerul senin apar nori grei, un copil linistit se transforma intr-un monstru. Ei sunt neastamparati, arunca cu jucarii prin camera, se lovesc, se trantesc de urland podea si topaie precum nebunii. Perioada de incapatanare este caracterizata de o armonie si de o discrepanta crasa, tonurile din vocea copilului se schimba de la o secunda la alta; asemanatoare sunt si starile sufletesti ale copilului de 2 ani: ei doresc sa fie si protejati si independenti. Ei traiesc in tensiune si vor sa aiba doar succese, vor sa castige intotdeauna. La aceasta rsta, copin realizeaza foarte greu ca exista diferente intre dorinta si realitate, atunci cand nu primesc tot ce-si doresc. Un motiv bun pentru un acces de furie!
Ei dau din picioare, urla pana cand se inrosesc, li se taie rasuflarea, toate acestea sunt la fel de greu abordabile ca si dragostea. Furia te dezarmeaza. Exista copii care cad de-a dreptul (apoi isi revin cu o compresa rece pe frunte), insa nu inceteaza decat in ultima secunda. Astfel de isterii nu dureaza decat cate minute, dar sunt situatii cand pot dura de la o jumatate de ora la o ora. Pentru parinti situatia este enernta si grea, ei uita adesea ca micutii nu vor sa-i supere sau sa-i tiranizeze, ca, pur si simplu, o fac inconstient. Copin nu au nici o influenta asupra isteriei lor, deoarece ei nu au intat inca sa suporte sentimentele negative, tensiunile sau sa reactioneze intr-o alta maniera. Copin considera orice insucces o infrangere, ei inca nu stiu ca mai exista si o a doua sansa, o a doua incercare cu care poti inlatura dezamagirea.

Aici si acum nu se poate face nimic dupa ificare - aici si acum, aceasta furie nu trebuie infranata. Lucrurile se complica: De ce nu primesc in magazin ursuletul de guma, ci doar acasa? De ce nu pot sa merg acum la gradina zoologica, de ce doar dupa-amiaza? Toate dorintele trebuie sa fie pe loc indeplinite. Parintii cauta adesea vina si in comportamentul propriu. Dar nu numai limitele pe care parintii le impun copiilor sunt cele care-i duc la disperare. Si greutatea de a alege (sa vreau inghetata de zmeura sau mai bine de nilie) poate aduce dupa sine isteria.
Copin inta ca nu pot avea chiar totul, ca trebuie sa renunte la ce. Dar trebuie sa tinem seama ca si noua, adultilor ne este foarte greu uneori sa luam decizii, atunci de ce sa asteptam acest lucru de la niste copii?

Cum sa evitam isteria copiilor?
Asigurati- ca isteria nu este controlata de copil. Copin care sunt la rsta isteriilor au nevoie de intelegere si de sprijin, nu lasati in nici un caz condusi de piticii revoltati, intre parinti si copii nu trebuie sa se duca o lupta de putere, caci in orice batalie exista un invins si un invingator - copin nu pot castiga, iar pentru parinti ar fi o victorie trista. Prea multe interdictii cauzeaza isteriile. De aceea, lasati copilului cat mai mult spatiu de joaca pentru ca sa capete experienta si sa invete sa fie raspunzator de lucrurile facute. Greu de realizat in lumea noastra. Parintii trebuie sa se gandeasca foarte bine cand fixeaza limitele si interdictiile copilului. Este atat de dramatic sa iesim la plimbare o data cu doi pantofi diferiti? Este o tragedie daca in loc de orez, copilul vrea sa manance taietei? Sau si orez si taietei? Intervenim doar atunci cand copilul nu este in siguranta. Daca se apleaca peste balustrada balconului sau daca vrea sa fuga singur pe strada.
Fireste, mai puteti sa le distrageti atentia de la ideea fixa, insa aceasta metoda functioneaza conditionat. Este important sa li se dea timp copiilor pentru a se putea obisnui cu schimbarea.

Spuneti-i cu o jumatate de ora inainte de a merge la cumparaturi, ca trebuie sa plecati numaidecat si nu fiti acra, chiar daca mergeti cu 5 minute mai tarziu.

Copin nu au notiunea timpului ca adultii, de aceea pot izbucni multe accese de furie, pentru ca punctualitatea nu este respectata.

Cand iti iesi din fire

Cateodata esti gata sa explodezi cand un copil face isterii (se isterizeaza).
Asa ce este foarte penibil in public, multi parinti se gandesc atunci ca trebuie sa faca ce pentru a-l determina pe copil sa inceteze.
Calmul si sangele rece este cea mai buna terapie pentru o isterie, chiar daca aflati intr-un magazin si sunteti in centrul atentiei.
Cand cine este gata sa explodeze trebuie - daca poate - sa respire adanc si sa plece de acolo. Urletele sau bataia n-au linistit inca nici un copil in prag de isterie!