eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile copilariei

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » bolile copilariei

Febra de origine necunoscuta„ (fon)

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Febra de origine necunoscuta„ (fon)

Advertisements


Definirea FON la copil a evoluat mult in ultimii ani, dar un crite-riu precis de definire incA¤ nu existA¤. Se acceptA¤ cA¤ persistentA¤ unei febre semnificative ( >38,5A°C) mai mult de 2 sA¤ptA¤mA¤ni (dupA¤ altii, 8 zile) si la care diagnosticul este incert, in ciuda unei anamneze si a unui examen clinic atent, definesc starea de FON.
Deoarece febra este o manifestare primarA¤ a multor boli (infectii autolimitate/benigne, procese inflamatorii cronice/multisistemice maligne amenintA¤toare de viatA¤), pediatrul este pus in fata unei mari dileme de diagnostic in cazul unei febre prelungite.


Epidemiologie

Cele mai frecvente cauze de FON la copil sunt aceleasi cu ale adultului: pe primul loc bolile infectioase (50% din cazuri), apoi in ordine boli de tesut conjunctiv (mai frecvent la femei si la copin de peste 6 ani) si boli neoplazice; deci atentia pediatrului fi indreptatA¤ spre recunoasterea debuturilor atipice/a celor mai frecvente afectiuni (elul 18.3).

In multe cazuri de FON la copil, diagnosticul nu este niciodatA¤ sta-bilit, deoarece febra se rezolvA¤ spontan.

Eluarea diagnosticA¤
Abordarea clinicA¤ a unui copil cu FON fi indivldualizatA¤ pentru fiecare pacient.
UrmA¤rirea clinicA¤ si paraclinicA¤ fl initj.atA¤ in ambulatoriu si con-tinuatA¤ in spital pentru toti copin, cu febrA¤ mare peste 7-l4 zile, chiar dacA¤ aparent aratA¤ bine. Spitalizarea nu se face neapA¤rat pentru efec-tuarea investigatiilor, cA¤t mai ales pentru obsertia constantA¤, repetatA¤ si pentru reluarea anamnezei.

Anamneza include o meticuloasA¤ trecere in revistA¤ a oricA¤rui simptom relent, in plus fatA¤ de febrA¤: curba ponderalA¤ stationarA¤ sau semnificativ descendentA¤ sugereazA¤ o boalA¤ inflamatorie cronicA¤ intestinalA¤; durerile articulare si rash-ul sugereazA¤ o colagenozA¤; o boalA¤ hepaticA¤, un istoric de transfuzii de sA¤nge sau de produsi de sA¤nge comportA¤ un risc de hepatitA¤ viralA¤ sau de infectie HIV; o interventie chirurgicalA¤ recentA¤ poate fi sediul/locul unei infectii oculte.


Un istoric de febrA¤ recurentA¤ sugereazA¤ un deficit imun ca neu-tropenia ciclicA¤, deficit de IgG. Contactul cu animalele este impor-tant pentru diagnosticul de b'rucelozA¤, leptospirozA¤, toxoplasmoza, boala zgA¤rieturii de pisicA¤ (pisicile), ornitozA¤ (pA¤sA¤rile).
Un istoric de cA¤lA¤torie in Africa, India, Asia ne determinA¤ sA¤ ne gA¤ndim la malarie, arnoebiozA¤, schistostomiazA¤, care se pot mani-festa dupA¤ luni sau ani de la intoarcerea acasA¤.
Sexul este foarte important: bolile autoimune apar mai frecvent la fete, iar unele deficiente imune apar numai la bA¤ieti (agamma-globulinemia-Bruton si boala granulomatoasA¤ cronicA¤).
VA¤rsta este un important dement de diagnostic: nou-nA¤scutii si sugarii mici sunt mai suscepA¼bili la infectiile streptococice de grup B si Listeria monocytogenes, pe cA¤nd febra prelungitA¤ la adolescenti este determinatA¤ de boli ale tesutului conjuctiv sau Neisseria gonorhoeae.

Examenul flzic al unui copil cu FON trebuie efectuat cu mare atentie si repetat, deoarece studiile efectuate au sugerat cA¤ la 25% din pacienti apar modificA¤ri importante chiar de la debut: aparitia unui rash caracterizeazA¤ o ARJ, in timp ce la alti copii aparitia febrei de tip septlc, un rash perineal poate sugera un sindrom Kawasaki; un rash seboreic sugereazA¤ o histiocitozA¤, iar o eruptie purpuricA¤, petesialA¤ poate sugera o endocarditA¤ bacterianA¤ sau o sculitA¤ sistemicA¤.
Adenopatia generalizatA¤, hepatosplenomegalia sugereazA¤ o infectie viralA¤ (mononucleoza), dar si o colagenozA¤/ARJ, o malignitate (LLA) sau SIDA.
Adenopatia localisata indicA¤ o infectie bacterianA¤ sau malignitate.
Artralgiile pot indica o colagenozA¤, o artritA¤ toxica, septicA¤, dar si artrite reactive din brucelozA¤, shigelozA¤, gonoree sau hepatitA¤ viralA¤.
La orice pacient cu FON se face un tuseu rectal pentru evidentierea abceselor, tumorilor, adenopatiilor pelviabdominale, ca si a prezentei de sA¤ngerA¤ri acute caracteristice unei boli inflamatorii intestinale.

Eluarea de laborator se face in doi timpi: unui cu ajutorul testelor Screening, de orientare, care sunt usor de efectuat si mai ieftine (hemo-grama, VSH, fibrinogen, nivelul seric al enzimelor hepaA¼ce, teste de functie renalA¤, Rx. toracicA¤, EKG si EEG). O punctie lombarA¤ (PL) poate fi indicatA¤ la copin cu FON, dar nu neapA¤rat necesarA¤; hemocultura, urocultura, coproculturi, factorul reumatoid, crioaglutinine, anticorpi la cald, titru AAN si LCR pot fi necesari pentru diagnostic etiologic.

Tratament
Administrarea empiricA¤ de antibiotice cu spectru larg la un copil cu FON fA¤rA¤ dlagnoslic cauzal este fA¤rA¤ beneficiu terapeuA¼c si poate masca sau intA¤rzia diagnosticul unor infecjA¼ ca: endocardita, menin-gita, osteomielita.


Incidenta crescutA¤ a infectiilor necesitA¤ recoltarea repetalA¤ a cul-turilor din sA¤nge, scaun, urinA¤, LCR, inaintea tratamentului antibiotic.
O inlrebare se impune: este necesarA¤ sau nu spitalizarea oricA¤rui copil cu FON ?
In cazul in care copilul cu FON nu are semne de boalA¤ sistemicA¤, dacA¤ anamneza, examenul clinic si de laborator nu conduc la un diagnostic, este mai potrivit sA¤ se urmA¤reascA¤ pacientul la domici-liu: aspectul curbei febrile, reluarea repetatA¤ a anamnezei si a exa-menului clinic. Studiile au arA¤tat cA¤ 20% din pacientii cu FON se vindecA¤ spontan si la acestia, cauzele specifice nu pot fi niciodatA¤ determinate.
Spitalizarea este indicatA¤ pentru copin foarte mici sau care pre-zintA¤ simptome sistemice severe ce antreneazA¤ falimentul cresterii. Un antaj al spitalizA¤rii il reprezintA¤ posibilitatea de a repeta oricA¤nd anamneza, examenul clinic, precum si aceea de a elimina o pseudofebrA¤ (proasta interpretare a temperaturii corpului, netermometrizare, ter-mometrizare dupA¤ ce pacientul a ingerat bA¤uturi calde sau cA¤nd este supraincA¤lzit, sau citirea falsa a unei temperaturi); se nota rA¤spun-sul la agentii antipiretici; rA¤spunsul slab poate indica o febrA¤ falsa sau o febrA¤ centralA¤ neurologicA¤.
Se suspecta intotdeauna o febrA¤ secundarA¤ unei disfunctii neu-rologice, dacA¤ nu rA¤spunde la antipiretice, la fei ca si copin cu febrA¤ periodicA¤ recurentA¤.
Larga eluare si tratamentul febrei la copil testeazA¤ priceperea medicului pediatru.



Alte materiale medicale despre: bolile copilariei



Apare cu mare frecventa in bolile infectioase, expresie a sindromului inflamator, si mai rar in boli de alte etiologii. Mecanismul febrei este de-acu [...]
in realitate, febra este o arma de lupta naturala a organismului pentru combaterea virusilor. Daca dorim distrugerea microbilor prezenti in ap [...]
Cunoscuta si sub numele de pirexie, febra este o temperatura ridicata a corpului care se poate datora unei infectii sistemice (raspandita in [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile copilariei

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile