Cocaina ofera povestea metamorfozei multiple a imaginii si modului de consum al unui drog; cea a felului in care epidemiile izbucnesc, dispar, iar apoi rei/bucnesc; a capacitatii oamenilor de a uita pericolele unui drog; si a triumfului actual al cocainei in lupta cu masurile de control.
Sa incepem cu un moment din lunga sa istorie pentru a asculta celebrarea cocainei in versurile unui cantec din anii 1920, "Blues-ul nar-comanului", interpretat de o femeie:
AMai lasa-ma sa trag o priza inca o pri?a din acel praf alb Voi prinde vacile ca un cowboy Si voi pune taurii la pamant Mai lasa-ma sa trag o priza inca o priza din acel praf alb."
Cantecul surprinde cu precizia unui flash imaginea din 1928 a cocainei ca drog consumat in cluburile de noapte. Femeia cere cu indiferenta sa i se dea praful magic ce o va transforma intr-o calareata de rodeo, iar pe cei din jurul sau in vite. Vocea ei se aude soptita deasupra sunetului saxofonului.
Potrivit legendei,
cocaina a aparut ca un dar al Zeului-Soare pentru familia regala incasa, insa in anii 1980 ea ajunsese, sub forma de crack, o marfa de larg consum comercializata in marile orase americane multumita unui dar al sectiunelurilor columbiene. Cativa ani mai tarziu, ea alimenta schimburile de focuri dintre membrii unor bande rivale din Marea Britanie. Acea scena din clubul de noapte a marcat doar una dintre numeroasele mutatii survenite in lungul sir de infatisari variabile ale cocainei.
Drogul numit cocaina
Indiferent de decorul in care se consuma - casa de drogati, apartament luxos sau camp de
cartofi din Anzi -, cocaina provine cel mai probabil din frunzele tufei sud-americane de coca. Erythroxylum creste cu mare usurinta ca subarboret forestier sau pe tatii; habitatul sau preferat este o coasta de munte la o altitudine de, sa zicem, 1000-2000 de metri. Principalele tari producatoare sunt Columbia, Peru, Ecuador, Bolivia si Brazilia.
Cocaina este un stimulent puternic. Consumatorii indigeni apelau la aceasta substanta pentru energia si rezistenta necesare muncilor agricole dificile de la altitudine sau pentru a se fortifica in cazul muncii trudnice din minele de argint. Europenii au fost impresionati de povestile calatorilor despre mesageri care puteau parcurge traseele muntoase ale Anzilor mergand zile la rand, fara oprire si fara alta sursa de energie in afara drogului. Cocaina are si capacitatea de a produce euforie si un val intens de placere.
Drogul a fost extras pentru prima data din frunze (sub forma de hidroclorura de cocaina), de un chimist german, Albert Niemann, in anul 1860. in cativa ani i s-a identificat structura chimica, insa actiunea drogului asupra creierului a inceput sa fie inteleasa la debutul anilor 1990, cand dr. Michael Kuhar, un cercetator american, a sugerat posibila interferenta a drogului in sistemul de transport al dopaminei prin organism.
Kuhar a propus urmatorul mecanism, aparent confirmat de rezultatele cercetarilor din laboratorul sau si din alte centre: dopamina este substanta chimica ce ajuta la transmiterea mesajelor de-a lungul retelei nervoase din creier pentru medierea placerii. Pentru ca un mesaj sa ajunga de la o celula nervoasa la urmatoarea din lant, trebuie depasit un mic spatiu dintre capatul unei celule si inceputul celeilalte. Acest salt este realizat prin eliberarea de dopamina, ca mesager chimic existent in spatiul respecti Apoi intra in functiune un sistem de curatare cu transportori ce aduna dopamina si incheie mesajul. in cazul in care este prezenta, cocaina se poate atasa de transportori, imobilizandu-i, dopamina se acumuleaza, iar mesajul ce ofera placere se prelungeste. Cu cat cantitatea de cocaina este mai mare, cu atat si perioada de mentinere a mesajului creste.
