Aceste infectii reduc eficacitatea insulinei, grabesc aparitia cetozei, accelereaza evolutia spre coma, la care se poate ajunge in cate ore. Diabetul este mai greu de stapanit in timpul infectiilor acute. Bolnavii cu diabet nesilizat prezinta rezistenta scazuta fata de infectii, in special la actiunea bacilului Koch si a stafilococului auriu, care este si rezistent la penicilina.
Infectiile care produc febra si leucocitoza determina cresterea dozei de insulina, prin cresterea meolismului tisular.
Chiar daca bolnavul diabetic nu este sub tratament cu insulina, daca intervine insa o infectie acuta, insulina devine indispensabila.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice, trebuie efectuata antibiograma.

Insulina se administra tuturor bolnavilor daca glicemia ajeun depaseste 1 gram la mie, sau daca lorile postprandiale nu se mentin sub 1,40 g la mie se prefera insulina cristalina in infectiile severe si medii.

Gradul glicozuriei constituie un indiciu adect pentru modificarea dozelor de insulina ca si dozarile glicemiei.