eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Depresia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » depresia

Adolescenta si fixatie depresiva

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Adolescenta si fixatie depresiva

Advertisements


Exista un consens pentru a recunoaste faptul ca depresia exista la copil, dar expresia sa semiologica, frecventa, legatura stransa cu calitatea relatiei parentale si familiale si incertitudinile persistente in ceea ce priveste evolutia acestei semiologii in adolescenta, apoi la rsta adulta provoaca mentinerea unei distinctii intre depresie pre-pubertara si depresie in adolescenta ( modulul 5).
Fie ca este vorba despre semnele tensiunilor psihologice care provoaca disforia pubertara sau de eventualii factori hormonali ( modulul 3), vom explora in aceasta sectiune potentialele puncte de sprijin care vor consemna aceasta realitate clinica si epidemiologica : in perioada adolescentei se manifesta depresia in forma ei clinica si cu frecventa cu care apare la rsta adulta.In legatura cu aparitia depresiei in adolescenta, este legitim sa ne intrebam care este trecutul infantil al adolescentilor deprimati: a aparut intr-ader depresia la aceasta rsta sau accesul la subiectire face ca un numar mare de subiecti sa exprime intr-o maniera depresi o suferinta care inainte era exprimata intr-o alta maniera ?In sectiunea anterioara am silit directiile importante ale traliului psihic propriu adolescentei, ceea ce am putea defini ca un traliu intrapsihic de renuntare sau un traliu interactiv de separare/schimbare a relatiilor parinti-copil. Care sunt posibilitatile adolescentului de a realiza o distantare intre reprezentarile interne ale obiectelor sale de sprijin si de implinire narcisiaca, pe de o parte, si obiectele copilariei care i-au satisfacut trebuintele primare si obiectele li-bidinale, obiecte ale dorintei sau ale placerii, pe de alta parte, obiecte susceptibile de a linisti pulsiunea genitala pubertara ? intr-ader, odata cu aparitia pubertatii, obiectele investitiei libidinale nu mai pot fi identice cu obiectele investitiei narcisiace, oricat ar fi de intensa, la inceputul crizei genitale, dorinta tanarului puber de a le face sa coincida. De acum inainte, intre "obiectele iubirii primare" si "obiectele iubirii genitale" exista o distanta ce nu mai poate fi desfiintata.


Aceasta distanta se afla la baza conflictului narcisiaco-obiectal care apare ca o caracteristica a adolescentei (Jeammet, 1985); intr-ader, la aceasta rsta totul se petrece ca si cum investitiile obiectale nu s-ar putea face decat in dauna investitiilor narcisiace si viceversa. Atractia pentru obiect este traita de catre adolescent ca o amenintare a integritatii sale narcisiace: "Daca doresc atat de puternic acest obiect, nu mai sunt eu insumi; sunt amenintat de obiect si de dorinta de a-l avea".
Conflictul narcisiaco-obiectal isi gaseste originea in opozitia -noua datorita exigentelor pubertare - dintre obiectele trebuintei, pe de o parte, si obiectele dorintei, pe de alta parte.
Obiectul trebuintei se inscrie intr-o relatie de sustinere, relatie anaclitica ce satisface trebuintele vitale ale bebelusului. Imaginea obiectului trebuintei este dominata de imaginea bebelusului satul si adormit dupa ce a supt din biberon. Este vorba aici despre obiectul primar al atasamentului sau despre obiectul originar (dupa formularile teoretice), obiect pe care bebelusul nu-l percepe ca obiect extern. Pierderea sau absenta sa prelungita dezorganizeaza eul bebelusului (depresie anaclitica) si are efecte patogene atat somatice, cat si psihice.
Obiectul dorintei se inscrie intr-o relatie triangulara in care copilul poate sa-si perceapa nu numai mama si relatia pe care o are cu aceasta, ci si relatia din care este exclus, cea dintre tata si mama. Pierderea fi traita in aceasta situatie ca o incapacitate sau o neputinta de a satisface obiectul, inscriindu-se mai intai in registrul simbolic al castrarii. Este o suferinta psihica pe care copilul o resimte, si nu o dezorganizare nediferentiata somatopsihica.
Obiectul trebuintei garanteaza supravietuirea si induce o stare de bine. Obiectul dorintei promite placerea si marea satisfactie inainte de a aparea orgasmul.

Continuitatea narcisiaco-obiectala a copilariei
Atunci cand este copil, subiectul ii considera pe parinti drept garantii trebuintelor sale si, in acelasi timp, furnizorii dorintelor sale. ura parintilor, in acelasi timp in realitatea lor interacti si in investitia fantasmatica pe care o realizeaza copilul despre ei, asigura aceasta continuitate narcisiaco-obiectala care il protejeaza si ii da un sentiment de omnipotenta. intr-ader, atat timp cat copilul ramane copil, atata vreme cat imaturitatea sexuala a corpului sau lasa in umbra ambiguitatea raporturilor dintre obiectul trebuintei si obiectul dorintei, tensiunea dintre cele doua organizari relationale nu se face simtita. Imaturitatea sexuala il protejeaza pe copil si face inofensi posibila investire oedipiana a parintilor sai: acesta recupereaza investitiile narcisiace care se sprijina pe investitiile in obiectele primare. Atunci cand primele relatii cu obiectele primare au fost defectuoase, provocand sincope in continuitatea narcisismului, investitia oedipiana in aceleasi obiecte este capabila sa mascheze si sa compenseze aceste defecte primare : acesta este motivul pentru care la copil, dupa faza oedipiana, patologiile precoce legate de deficientele interactiunilor precoce au tendinta de a se ameliora, chiar de a disparea intre 7 si 8 ani si 11 si 12 ani.
Astfel, copilul este relativ protejat de o suferinta depresi prin locul particular pe care il ocupa investitia "obiectelor parentale".

Echilibrul narcisiaco-obiectal al adultului
Sa fii adult inseamna, printre multe alte lucruri, sa accepti ideea ca subiectul se inscrie, nolens, volens, intr-o dependenta relati fata de mediul sau. Individul recunoaste ca investitiile obiectale, investitiile de dorinte sunt necesare, ca ele nu sunt obstacole sau distrugeri ale investitiilor narcisiace.
La personalitatile numite "nevrotico-normale" exista o fluiditate intre investitiile narcisiace si cele obiectale - chiar cu efecte de intarire poziti. intr-un fel, iubirea aproapelui intareste iubirea de sine si nu o saraceste. Kernberg a conceptualizat bine acest echilibru, opunandu-l celui care poate fi obsert la personalitatile narcisiace (Kernberg, 1979; 1980).
Acest echilibru reprezinta, la modul ideal, o protectie impotri depresiei, datorita trecerii fluide si suple a obiectalului spre narcisiac : o pierdere obiectala este sigur dureroasa, dar poate fi suportata si apoi depasita datorita unei investitii narcisiace conserte (in doliul necomplicat nu exista pierderea stimei de sine). Invers, o pierdere narcisiaca poate fi tolerata datorita investitiilor obiectale mentinute sau intarite.


Starea conflictuala narcisiaco-obiectala a adolescentului

Necesitatea imperioasa pe care o traieste adolescentul de a se separa de obiectele sale oedipiene dezluie, in mod brutal, fundamentele narcisiace subiacente si scoate la lumina calitatea interiorizarii legaturilor interactive cu "obiectele primare".
Impactul pubertar actualizeaza doua fantasme care constituie resortul esential al vietii pulsionale inconstiente a oricarui adolescent: fantasma incestuoasa si fantasma paricida. Acesta este motivul pentru care adolescentul trebuie sa se departeze de obiectele oedipiene. Astfel, el ramane descoperit si devine in acelasi timp dependent de alte obiecte si vulnerabil in fundamentul sau narcisiac. Este o particularitate a adolescentei: investitiile obiectale sunt adesea percepute in aceasta perioada ca o amenintare pentru echilibrul narcisiac din cauza acestei fragilitati potentiale. Adolescentul oscileaza fara intrerupere intre o dorinta devoranta de obiecte si o nevoie protectoare de a-si afirma totala autonomie si absenta trebuintei. Imaginile anorexiei mentale sau ale bulimiei nervoase reprezinta caricaturi ale acestor tendinte. Blos vorbea despre "foamea de obiecte" din perioada adolescentei: adolescentul are intr-ader nevoie sa absoarba obiecte, adica sa gaseasca identificari, sa sileasca relatii de dorinta, sa interiorizeze investitii multiple. Atunci cand identificarile primare au oferit narcisismului un fundament suficient de puternic, aceasta securitate primara astfel obtinuta ii permite adolescentului sa se departeze de obiectele oedipiene fara sa se simta amenintat sau saracit. El poate, de asemenea, sa se apropie de alte obiecte, sa astepte placere si emotie din partea acestora - asta numai daca aceasta asteptare nu este traita ca o excitatie intolerabila si ca un farmec amenintator pentru fundamentul narcisiac.In aceste conditii, calitatea fundamentului narcisiac, asa cum a putut fi silita in timpul copilariei, apare ca un element fundamental pentru eluarea capacitatilor adolescentului de a infrunta aceasta miza narcisiaco-obiectala conflictuala.



Depresia adolescentului: obiecte interiorizate de diferentiere sau obiecte interiorizate insuficiente
Angajat intr-un traliu de pierdere si renuntare, individul nu-si poate continua dezvoltarea decat daca are sentimentul (sau convingerea) ca exista si un castig posibil, care sa fie cel putin la acelasi nivel cu pierderea suferita. in alti termeni, obiectul care trebuie cucerit (obiectul iubirii, alegerea unei investitii scolare, profesionale, culturale, sportive) trebuie sa apara ca fiind susceptibil sa aduca satisfactii cel putin la fel de importante, daca nu mai importante decat cele acordate de obiectul oedipian; pe de alta parte, pornirea pe aceasta cale a cuceririi nu trebuie sa fie presarata cu prea multe obstacole si nici sa reprezinte o amenintare de pierdere imediata. Astfel, in ceea ce priveste reprezentarile de sine si ale obiectului, adolescentul trebuie sa suporte distantarea dintre ul pastrarii narcisismului, care se sprijina pe obiectul primar incorporat, si ul dorintei obiectale, care vizeaza obiectul oedipian de identificare, un alt mijloc de formulare a mizelor conflictului narcisiaco--obiectal. Acest lucru nu este posibil decat printr-un traliu psihic de diferentiere intre cele doua uri si cele doua mize psiho-dinamice. Obiectul primar de sustinere trebuie sa ramana rezistent, nedefecil, linistitor, alinator, in timp ce obiectul libidinal se dovedeste a fi nesigur, excitant, nu neaparat accesibil sau disponibil. Adolescentul nu poate suporta riscurile impuse de emergenta pulsio-nala si imaginea pe care i-o atribuie acesteia din perspecti obiectului libidinal decat daca poate conta pe obiectul primar si, mai mult, daca nu exista confuzie intre cele doua obiecte.
In schimb, atunci cand fundamentul narcisiac a fost fragilizat sau, invers, cand obiectul oedipian a fost prea satisfacator, adolescentul poate refuza acest traliu de diferentiere intre ul narcisismului - garant al satisfacerii trebuintelor - si ul investitiei obiectale care promite satisfacerea dorintei. Adolescentul ameninta atunci sa se fixeze la unul dintre acesti poli: fixare pe obiectul iubirii infantile, repliere violenta spre pastrarea integritatii narcisiace; aceasta fixare contine germenii evolutiei depresive.
Adolescentul deprimat refuza acest traliu de distantare si de punere la distanta, fie din cauza faptului ca obiectul incorporat este perceput ca fragil, fie pentru ca sineLe a suferit deja durerea unei pierderi sau a unei amenintari de pierdere precoce.
Depresia adolescentului "se aseamana mai mult cu refuzul unei realitati dezamagitoare si o repliere pe pozitiile fantasmatice infantile, legate tocmai de mentinerea investitiei relatiilor cu aceste imagini arhaice, decat cu o renuntare si un abandon al acestor relatii", ne spune Jeammet (1985). Adolescentul deprimat se agata de obiectul precoce incorporat, garant al continuitatii narcisiaco-obiectale si al sentimentului omnipotentei infantile. Ancorarea este cu atat mai necesara cu cat referirea la aceasta continuitate ii scoate in evidenta punctele slabe : fie fragilitate a constructiei narcisiace precoce, care il ameninta pe adolescent cu prabusirea, fie indare printr-o legatura prea exclusi cu obiectul iubirii oedipiene, care il ameninta pe adolescent cu o pierdere socotita iremediabila. Astfel, se elaboreaza o relatie de dependenta excesi.



Galerie de imagini si poze medicale: adolescenta


imagine cu adolescentaimagine cu adolescenta




imagini adolescentaimagini/poza adolescenta


Alte materiale medicale despre: depresia



Alcoolul este drogul de care adolescentii abuzeaza cel mai frecvent si mai mult. Celelalte droguri au avut mai multa publicitate, iar expresia "drogur [...]
in cursul anilor de adolescenta, copilul dumneavoastra devine mai independent si mai matur din punct de vedere social si capata numeroase dintre atrib [...]
De aproximativ 15 ani, mai ales in literatura de specialitate americana, studiile privind aparitia precoce a tulburarilor bipolare la copil si ad [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre depresia

Advertisements


Alte sectiuni



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile