eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Cancerul

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli si tratamente » cancerul

Este posibila‚ tratarea leziunilor biochimice ale agentilor cancerigeni?

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


Imposibilitatea repararii alterarilor biochimice structurale primare (initierea) a unor gene (pro-oncogene, anri-oncogenc), poate fi esentiala in realizarea primului pas in cancerizare.
Unele din modificarile de initiere produse de cancerigenii chimici, care determina primul pas al transformarii celulei lezate in drumul ei spre malignizare si care, in acest caz, trebuie sa fie ireversibil, pot fi reparate, in acest stadiu, de catre celula care este inca dotata cu obisnuitele mijloace de reparatie enzimatica celulara normala (mostenire ancestrala).
Am zut si la alti cancerigeni, de alta origine, ca celula poate sa excizeze acest segment molecular modificat, prin enzimele de la acest nivel si sa lege partile libere sau sa sintetizeze din nou structura chimica a acestui fragment care lipseste (dupa modelul segmentului bratului catenei moleculare opusa ADN), ramas intact (molecula de ADN fiind bicatenara).
Fragmentul care poate fi sintetizat este refacut in locul celui care lipseste si, astfel, reparatia este corespunzatoare ("restitutio adintegram").
Cu toate acestea, de multe ori, reparatia nu se poate face exact, in mod corect.
In aceste cazuri reparatia este facuta incomplet, ori cu modificari in
structura sau cu lipsuri din aceasta, rezultand, astfel, o mutatie sau o deletie.
Acest defect al genei din lantul de ADN are consecinte "de marime"
legate de importanta genei lezate, deci, eventual si de sinteza unei proteine modificate calitativ (anomalii) sau cantitativ (supraproductie).

Mai sunt si alte aspecte ale unor leziuni nereparate produse de agentii chimici cancerigeni asupra moleculei de ADN, respectiv a genelor sale, cu consecintele lor biologice modificate.
Uneori defectiunile raman nereparate si din cauza ca unele enzime reparatoare nu sunt prezente sau lipsesc din celula nefiind sintetizate din motive genetice.
Acest defect ereditar sta la baza unor boli de origine genetica (ex.: xeroderma pigmentosum).

O posibila transmitere genetica deficitara sau defectuoasa este si consecinta unei slabe prezente sau absentei unor vitamine, proteine, enzime etc, din organism, care o pot cauza, fenomen mult mai raspandit decat cel ce este constatat.


In asemenea conditii, prima leziune a agentilor cancerigeni produsa asupra fragmentelor functionale ale genelor lantului molecular al ADN celular (aflate la nivelul nucleului celulei

• la om, animale, pasari, te), care formeaza genomul ereditar, poate evolua imprevizibil.
In orice caz, acest imens rezervor de factori chimici, genotoxici ai mediului inconjurator, inclusiv cei din alimentatie, accentua, in diferite grade, rapiditatea de finalizare a procesului initiat al unei transformari maligne.

Alte fatete ale cancerizarii chimice

Uneori, aceste leziuni ale agentilor genotoxici ce produc modificari se produc si in momentul constituirii formei structurale a moleculei chimice a ADN (ex.: in procesul de replicare premergator ciclului de diviziune celulara), anomalii in aranjamentul unuia sau al celor doua lanturi elicoidale pe care le are, ori in legaturile inter/intramoleculare ale lantului ADN, la nivelul unde au loc acestea.
Toate aceste efecte sunt datorate structurii chimice a agresorilor, a complexarii actiunii lor, prin unirea colenta a lor cu un nucleorid sau doua in acelasi lant sau cu o pozitie diferita in unul, si, in acelasi timp, in celalalt lant molecular, de vis-a-vis (daca agresorul este reactiv bifunctio-nal), dar aceste modificari putand fi, uneori, reparate enzimatic.In cancerogeneza, importanta legaturii dintre un agent cancerogen chimic si structurile ADN celular

• cauzate de cantitatea modificarilor facute acestuia sau de calitatea locului lezat, ca si de importanta alterarii unor functii indispensabile activitatii unei celule

• nu ar avea loare absoluta in cancer, in aparitia si dezvoltarea lui, daca aceasta leziune ireversibila nu ar fi transmisa la celulele fiice descendente [79].
Asa cum am aratat, procesul de cancerogeneza este continuat, dupa realizarea actului de initiere, cu o serie de evenimente biologice in lant (derularea actiunii promotorilor).
Desigur, prima modificare a acestui prim pas ("primum movens"), ce deschide drumul pana la transformarea maligna finala, are importanta ei biologica decisi.
Mutatiile, unul din multiplii posibili "primi pasi" in aparitia cancerului, dar si in aparitia altor boli, se produc si sunt extrem de abundente in organismele vii .

La om, numarul lor creste odata cu rsta, dar daca intr-o singura gena mutatia se gaseste destul de rar, in cele zeci de mii de gene cat are lantul de gene al ADN unei celule si, apoi, in miliardele de celule ale organismului uman, putem intelege numarul fabulos de mutatii ce s-ar produce la un individ in cursul vietii lui.
Ce s-ar intampla daca n-ar exista acele mijloace naturale exceptionale de aparare meolica si imunologica sau de reparare celulara amintite ale corpului uman ?
Privilegiul special de a fi aparate de agentii chimici cancerigeni il au celulele germinale (nu intamplator), grupul de celule ale organismului de care depinde continuitatea speciei.
Si ele, in cursul vietii, pot suferi, practic, mutatii (in principiu, extrem de rar), intr-un procent greu de precizat.
Deci, trebuie o deosebita atentie la procreare - dupa o anumita rsta

• cand mutatiile sunt mai numeroase si riscul posibilitatii transmiterii unor astfel de geno-modificari este mai crescut.
Este cunoscuta incidenta si predispozitia in cancer legate de volumul acestor mutatii produse in perioada prezigotica, adica, prezente la ovul si spermatozoid inainte de fecundatie (ex.: ele sunt reprezentate, in special, de mutatia punctiforma).


In acelasi context se pot incadra si unele medicamente luate de femeie intre ultima menstruatie si toata perioada de sarcina, pana la nasterea copilului, perioada in care se pot produce asupra fatului unele actiuni genotoxice ale respectivului medicament suspectat a avea acest efect [199].
Aceste mutatii punctiforme au fost gasite in multe din tumorile animalelor sau in cele umane.
O singura mutatie este, uneori, suficienta ca sa patroneze cancerogeneza, mai ales la genele care se considera ca joaca un rol esential in initierea, mentinerea si progresia procesului de malignizare.
Dar, fenomenele legate de procesul de malignizare pot fi provocate si actite si prin alte mecanisme.
Mutatii punctiforme se pot produce si in unele gene din familia genelor represoare (gene care supravegheaza activitatea proto-oncogenelor), care dupa afectarea lor (nemaiand un rol anti-oncogen) nu mai pot controla genele "subordonate" care sunt legate de multiplicarea si diferentierea celulelor.



Alte materiale medicale despre: cancerul



Ingrediente: suc de varza murata. Utilizare: beti o jumatate de cana - o cana in fiecare zi inainte de masa, timp de 14 - 30 de zile. [...]
Ingrediente: trei lamai (cu coaja, dar fara seminte), 150 g de usturoi curatat, 0,5 I de apa fiarta si racita. Preparare: zdrobiti l [...]
Este destul de dificil a contura, la om, un profil psihologic care ar crea suspiciunea unei legaturi cu o viitoare aparitie a unei localizari in cance [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cancerul

Advertisements


Alte sectiuni



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile