eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Stimularea cardiaca

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli cardiovasculare » stimularea cardiaca

Stimularea in conditii specifice - cardiomiopatia hipertrofica, apneea de somn

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Stimularea in conditii specifice - cardiomiopatia hipertrofica, apneea de somn

Stimularea in conditii specifice

1. Cardiomiopatia hipertrofica

Cardiomiopatia hipertrofica este o boala transmisa genetic ce este caracterizata prin hipertrofie ventriculara si dezor­ganizare miofibrilara. La aproximativ 25% dintre pa­cien­tii ce prezinta cardiomiopatie hipertrofica familia­la, hipertrofia asimetrica a septului interventricular con­du­ce la un gradient presional variabil intre apexul si trac­tul de ejectie al ventriculului stang (LVOT).221 Ingusta­rea tractului de ejectie este cauzata atat de protruzia sep­tului hipertrofiat cat si



de miscarea sistolica anterioara a val­vei mitrale catre septul interventricular; din acest motiv, si regurgitarea valvulara mitrala este frecventa. Primele studii legate de efectul acut al stimularii arata ca stimularea ventriculara drepta poate reduce gradientul LVOT cu 30%.222-224

1.1. Ratiunea pentru un interval AV scurt la stimularea DDD pentru cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

Pre-excitatia apexului ventriculului drept schimba pattern-ul de contractie ventriculara, creand un dissincro­nism regional (desincronizare). Activarea alterata a ven­tri­culului stang cu activare tardiva a partii bazale a septu­lui si reducerea contractilitatii ventriculare stangi225-227 cresc diametrul sistolic al ventriculului stang si reduc mis­carea sistolica anterioara a valvei mitrale avand ca si efect reducerea gradientului LVOT. Efecte similare au fost demonstrate si la pacientii cu hipertrofie simetrica datorita hipertensiunii si obliterarea cavitatii distale.227 Pre-excitatia apexului ventriculului drept este obtinuta prin programarea unui interval AV scurt in stimularea DDD. Acitvitatea atriala este detectata si declanseaza sti­mu­larea dreapta inaintea conducerii AV spontane.

Pe langa o contractie ventriculara alterata, stimularea conduce la o redistribuire a stresului parietal ducand probabil o modificare a debitului coronarian.228-230 In absenta afectarii bolii valvei mitrale, stimularea DDD reduce insufucienta mitrala,231 aceasta fiind de asteptat sa ajute la mentinerea contributiei atriale in umplerea ventriculara. Eefectele benefice ale stimularii sunt contra­carate de potentiale efecte negative al intervalului AV scurt in stimularea DDD, intrucat stimularea poate creste pre­siunea atriula stanga232,233 reducand totoadata umple­rea si presiunea din ventriculul stang.227 Astfel bene­ficiile reducerii gradientului in LVOT si o cresterii volumului telesistolic cu 45% pot fi contracarate de reduce­rea relaxarii ventriculare ca rezultat al stimu­la­rii.234,235 Un studiu sugereaza ca efectul negativ asupra functiei diastolice apare in principal la pacientii fara dis­functie diastolica precedenta.236 Pe de alta parte, la cei cu disfunctie diastolica severa, stimularea DDD nu cau­zea­za o deteriorare suplimentara a functiei diastolice.

Reducerea gradientului presional este prezenta chiar daca stimularea a fost orpita, cu conditia ca pacientul sa fi fost stimulat cel putin un an de zile.237,238 Nu exista nici o dovada ca stimularea reducerea grosimea septala.

1.1.1. Efectele clinice ale intarzierii scurte AV in mod DDD in cardiomiopatia hipertrofica obstructiva 

Studii fara grup control au indicat ca intervalul AV scurt in stimularea DDD reduce gradientul in LVOT si amelioreaza simptomatologia severa la pacientii cu cardiomiopatie hipertrofica obstructiva.239-241 Un stu­diu randomizat incrucisat pe 83 de pacienti cu un gradient la nivelul LVOT de cel putin 30 mmHg in repaus demonstreaza ca un interval AV scurt in stimulare DDD reduce gradientul, imbunatateste clasa functionala NYHA (New York Heart Association) si amelioreaza simptoma­to­logia avand efecte sustinute peste 3 ani.242,243 Tole­ran­ta la efort a fost ameliorata cu 21 %, dar numai la pa­cientii la care ea era initial redusa.  Aceste rezultate nu au fost sustinute de doua studii randomizate incruci­sa­te.244,245 Intr-un studiu pe 54 de pacienti cu gradientul in LVOT de cel putin 50 mmHg, beneficiul dupa 3 luni sti­mulare, a fost observat doar la pacienti cu o varsta peste 65 de ani.244 In acest studiu, gradientul LVOT a fost redus semnificativ din primele 3 luni, cu efecte sustinute pe 12 luni. Ameliorarea simptomatica, in ceea ce priveste calitatea vietii si clasa functionala NYHA, a fost observata doar dupa 12 luni de stimulare in mod DDD. Aceste rezultate demonstraza lipsa corelatiei directe dintre reducerea gradientului LVOT si amelio­rarea simptomelor. Pe langa acestea, imtarea de sti­mulator a determinat si un efect placebo care a devenit evident dupa 3 luni.246 Cu toate acestea, rezultatele pe termen lung ale aceluiasi studiu sugereaza ca efectul ra­mane dupa un an de tratament cand efectul placebo se astep­ta sa diminueze.243,247 Un studiu sugereaza efecte bene­fice similare ale stimularii, la pacienti fara un gra­dient LVOT in repaus.248

Desi exista do clare ca anumiti pacienti bene­ficiaza in urma stimularii, nu sunt date certe pentru a pre­zice raspunsul. Reducerea gradientului LVOT nu se core­leaza cu o amelioarare simptomatica.242-244 Intr-un stu­diu retrospectiv cu o urmarire pe 12 luni, pacientii cu disfunc­tie diastolica au fost in general mai varstnici si mai susceptibili de a obtine beneficiu din cardiostimulare in termenii clasei functionale NYHA decat cei cu functie diastolica normala.236 Desi aceasta observatie reiese dintr-un singur studiu, este sustinuta de analiza de sub­grup a altui studiu,244 indicand ca pacientii varstnici pot bene­ficia in urma stimularii.

   

1. Terapie si programare

Factorii de importanta majora ai rezulatelor terapeu­tice sunt pozitionarea sondei de stimulare in apexul ven­tri­culul drept,249 preexcitrea completa a apexului ventri­cular drept si umplerea diastolica optima a ventriculului stang. Intrucat in cardiomiopatia hipertrofica obstructiva func­tia diastolica este afectata, intervalul AV este crucial pentru a asigura o contributie completa a atriului in umple­rea ventriculara. Intarzierea optima atrioventri­cula­ra este considerata ca fiind intervalul AV care asigura o cat mai completa preexcitre ventriculara (complex QRS larg), fara afectarea umplerii ventriculare stangi. Inter­valul AV dupa detectia atriala trebuie sa fie mai scurt decat intervalul PR spontan pentru a obtine



o stimularea ventriculara completa. La unii pacienti cu cardiomiopatie hipertrofica obstructiva si cu interval PR scurt intrinsec, ablatia nodului AV ca terapie adjuvanta poate permite programarea pentru unui interval AV optim cu menti­nerea functiei diastolice accentuand efectul terapeutic al sti­mularii.250,251 Limita maxima a frecventei de stimulare ventriculara trebuie programata mai mare decat frecventa maxima sinusala atinsa in timpul efortului, pentru a asigura o stimulare ventriculara permanenta chiar si in cazul unui efort energic.

1.3. Indicatii pentru stimulare in cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

Stimularea DDD reduce partial gradientul in LVOT, imbunatateste clasa functionala NYHA si calitatea vietii la pacientii cu cardiomiopatie hipertrofica obstructiva ca dovada a unui studiu randomizat ce a urmarit efectele pe o periaoda de 3 ani.242,243 Pe de alta parte ata cu ablatia septala si miomectomia, ameliorarea gradientului LVOT si a simptomelor este de amplitudine mai redu­sa.252 Avantajele stimularii sunt simplitatea relativa a procedurii ta cu ablatia septala si miomectomia. Lipsa studiilor mari randomizate face ca indicatiile pentru stimulare sa fie controversate. Actual, nu este nici o dovada ca stimularea opreste progresia bolii sau reduce mortalitatea. Astfel, stimularea DDD poate fi luata in considerare doar la pacientii cu contraindicatie pentru ablatia septala sau miomectomie, sau la cei care necesita stimulare pentru bradicardie sau au indicatie pentru un defibrilator imil. Stimularea poate fi asftel o optiune la pacientii varstnici cu cardiomiopatia hipertro­fica obstructiva refractara la medicatie. Recomandarile pentru stimulare in cardiomiopatia hipertrofica obstruc­tiva sunt rezumate in Tabelul 1.1.


 

Tabelul 1.1 Recomandarile pentru stimulare in cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

Indicatie clinica

Recomandari

Nivel de evidenta

Nimic

Clasa I

Bradicardie simptomatica datorata beta-   blocantelor cand terapiile alternative nu sunt accepile

Clasa IIa

C

Pacienti cu cardiomiopatia hipertrofica refractara la medicatie cu gradient semnificativ LVOT in repaus sau240-242 sau  provocat si cu contraindicatie pentru ablatie  septala sau miomectomie

Clasa IIb

A

1. Pacienti asimptomatici

 Pacienti simptomatici care nu au obstructie in LVOT

Clasa III

C


 Apneea de somn

Sindromul de apnee/hipopnee in somn este o tulburare respiratorie frecventa afectand 4% dintre barbatii de vars­ta medie si 2% dintre femei.253 Este definit ca o intreru­pere totala sau partiala a inspirului in timpul somnului, ducand la o reducere a saturatiei hemoglobinei si la un somn intrerupt. Sindromul este clasificat ca fiind fie de natura centrala sau obstructiva. In primul caz, tulburarea respi­ratorie se datoreaza intreruperii activitatii diafrag­ma­tice datorita disfunctiei mecanismelor centrale de regla­re a controlului respirator si este frecventa la pacien­tii cu insuficienta cardiaca. In ultimul caz tonusul muscular al cailor aeriene superioare este insuficient pentru a le men­ti­ne permeabile. Ambele tipuri sunt asociate cu morbi­ditate si mortalitate cardiovasculara crescute.254,255 Diag­nosticul sindromului se bazeaza pe polisomnografie noctur­na, in timp ce tratamentul de electie este aplicarea conti­nua a unei presiuni pozitive in caile aeriene.256 Intr-un studiu recent publicat,257 s-a demonstrat ca stimu­larea atriala cu o frecventa mai mare cu 15 bpm decat cea nocturna are un efect pozitiv asupra apneei in somn, reducand atat episoadele apneice centrale cat si obstruc­tive la pacientii care deja erau stimulati pentru indicatii conven­tionale. Majoritatea pacientilor au avut predomi­nant apnee centrala in somn, dar si la pacientii cu apnee predominant obstructiva, ponderea episoadelor de apnee centrala a fost relativ ridicata. Pe de alta paret rezultate pozitive nu au fost confirmate de alte studii care sa includa pacienti cu apnee obstructiva pura.258-262 Astfel, sunt necesare mai multe studii pentru a clarifica posi­bilul efect al stimularii atriale in apneea de somn si a deter­mina la care subgrupuri de pacienti poate fi benefica aceasta abordare. In cele din urma, resincronizarea cardiaca prin stimulare atrio-biventriculara s-a demonstrat ca amelioreaza apneea centrala, calitatea somnului si depresia simptomatica la pacientii cu insuficienta cardia­ca si asincronism intraventricular in primul rand prin imbu­natatirea functiei de pompa a inimii.



Galerie de imagini si poze medicale: cardiomiopatia


imagine cu cardiomiopatia imagine cu cardiomiopatia imagini cardiomiopatia imagini cardiomiopatia poza despre cardiomiopatia poza despre cardiomiopatia


Alte materiale medicale despre: stimularea cardiaca



(Hipertrofia miocardica idiopatica) Sint grupate in rindul cardiomiopatiilor primitive un numar de boli cardiace, care se caracterizeaza p [...]
  • Stimularea in aritmii - boala de nod sinusal
Stimularea in aritmii Boala de nod sinusal Boala de nod sinusal (BNS), cunoscuta si ca sindro­mul de nod sinusal bolnav, desemneaza un spe [...]
  • Bolile cardiace congenitale in pediatrie - disfunctia de nod sinusal si sindromul de bradicardie-tahicaride la varste tinere
Bolile cardiace congenitale in pediatrie Indicatiile pentru stimularea permanenta la copii si adolescenti, in pofida similaritatilor cu cele ale [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre stimularea cardiaca

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile