eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Inghrijirea inimii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » BOLI » boli cardiovasculare » inghrijirea inimii

Fibrilatia ventriculara

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Fibrilatia ventriculara

Advertisements


Fibrilatia ntriculara este usor de recunoscut prin morfologia haotica, ondulanta, datorata deplasarii continue a impulsului prin cai de conducere in constanta modificare. Ca urmare a acestei stari, exista concomitent fibre complet contractate si fibre complet relaxate. Cand apare intr-un mod mai organizat, cu unde mai mari, fibrilatia se poate transforma spontan intr-un ritm mai ordonat, dar acest fenomen este rar si cardiorsia imediata este intotdeauna indicata. Atunci cand un pacient este gasit fara puls, chiar daca natura aritmiei nu este clara, trebuie realizata asa numita defibrilare "oarba", datorita probabilitatii mari de a fi prezenta o fibrilatie sau o tahicardie ntriculara. Doar aproximativ 20% din opririle cardiace sunt datorate unei asistole cu linie izoelectrica (pe traseul ECG), 75% fiind datorate fibrilatiei ntriculare. Aceasta recomandare (defibrilare oarba) este sustinuta de faptul ca intarzierea provocata de manevre ca aplicarea electrozilor pentru ECG, incercari de intubare, inainte de defibrilare, reduc mult sansele de resilire a unui ritm eficient.
Pentru pacientii cu o greutate mai mare de 50 de kg, se vor folosi 200-300 W-sec. incercari frecnte, repetate, de defibrilari cu energii de 400 W-sec. pot cauza distrugeri miocardice. Dupa resilirea unui ritm eficient, pacientului trebuie sa i se administreze un bolus de lidocaina si o perfuzie (2mg/min) pentru urmatoarele 24 ore, ca profilaxie impotriva unor entuale viitoare aritmii ntriculare.
Pacientii resuscitati in urma unei opriri cardiace din afara spitalului. si care supravietuiesc perioadei de spitalizare fara semne evidente de infarct de miocard, devin din ce in ce mai numerosi datorita activitatii echipelor medicale de urgenta ce opereaza in marile orase. Urmarirea pe termen lung a acestor pacienti a facut ca ei sa fie considerati un grup cu risc mare de fibrilatie ntriculara recurenta si moarte subita. Studiile efectuate au demonstrat ca cei mai multi dintre acesti pacienti vor continua sa aiba aritmii ntriculare complexe asimptomatice, frecnt rezistente la dirse combinatii de antiaritmice. Fibrilatia ntriculara care apare in afara contextului de infarct acut de miocard se asociaza cu un prognostic mult mai ser fata de cea care apare in cadrul infarctului. Rezolvarea acestor situatii este inca un subiect de discutie. Cel putin doua abordari generale sunt folosite in mod curent. Conform primei atitudini, pacientul este supus unei monitorizari repetate in repaus si in cursul efortului, fara terapie antiaritmica. Se testeaza apoi administrarea orala acuta a unui agent antiaritmic, impreuna cu o perioada scurta de terapie de intretinere. Se efectueaza monitorizare repetata in repaus si din nou in cursul efortului. Se considera ca s-a obtinut un raspuns eficient atunci cand au fost eliminate salle de tahicardie ntriculara, bataile cu fenomen R/T, cand s-au redus cu 90% cupletele si cu 50% extrasistolele ntriculare totale (Graboys si colab. 1982). Conform celei de-a doua abordari, pacientul este supus inducerii de tahicardii ntriculare prin stimulare electrica programata, realizata cu ajutorul cateterelor standard de stimulare temporara. Dupa ce aritmia a fost reprodusa cu succes, se administreaza droguri antiaritmice, intranos sau oral si se realizeaza un nou test electrofiziologic. Prenirea inducerii aritmiei sub terapia administrata se coreleaza cu absenta secntelor clinice viitoare. Ambele tehnici sunt folosite in prezent cu frecnta crescuta la pacientii cu "risc inalt", cum sunt aceia care au suferit o fibrilatie ntriculara in afara spitalului. Testarile electrofiziologice invazi necesita o pregatire speciala. Aproximativ 20-30% dintre pacienti nu prezinta o aritmie indusa electrofiziologic si la acestia nu exista nici un criteriu in functie de care sa se aprecieze raspunsul terapeutic. La acesti pacienti trebuie folosite metode intensi neinvazi. De asemenea, 10-l5% dintre pacientii cu fibrilatii ntriculare in afara spitalului nu vor prezenta ectopii ntriculare de grad inalt, frecnte la monitorizarea Holter. Acesti pacienti trebuie supusi testarii electrofiziologice si inregistrarii Holter in timpul testarii. in cazuri speciale, in care drogurile conntionale sau cele aflate in cercetare nu reusesc sa controleze aritmia, trebuie luat in discutie tratamentul chirurgical (mapping endocardic si rezectie) sau imtarea unui defibrilator automat.




Alte materiale medicale despre: inghrijirea inimii



Riscul pentru embolii sistemice la bolnavi vah-ulari cu fibrilatie atriala este de mult cunoscut. Recent s-a apreciat riscul pentru accident vascul [...]
Una dintre tulburarile de ritm cele mai spectaculoase este fibrilatia atriala. Se manifesta prin batai rapide si neregulate, care sunt astfel p [...]
Una dintre tulburarile de ritm cele mai spectaculoase este fibrilatia atriala. Se manifesta prin batai rapide si neregulate, care sunt astfel p [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre inghrijirea inimii

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile