eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Membrul inferior

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » ANATOMIE » membrul inferior

Scheletul membrului inferior: femurul, colul

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR LIBER

1.1.1. OASELE COAPSEI

Coapsa este alcatuita din doua oase: femurul si patela.

FEMURUL

TIP: os lung (cel mai lung os al corpului) si pereche. Pe schelet este oblic indreptat de sus in jos si lateromedial. Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor inferioare. Aceasta oblicitate este mai accentuata la femei, deoarece pelvisul este mai larg decat la barbati (. 107).

ORIENTARE: Se aseaza in sus extremitatea cotita, medial suprafata sferica si articulara a acestei extremitati, 323d31d posterior marginea cea mai aspra a osului.

ELEMENTE DESCRIPTIVE - Femurul prezinta de studiat un corp si doua epifize

CORPUL este prismatic triunghiular si deci vom avea de descris trei fete si trei margini.

FATA ANTERIOARA: este acoperita de muschiul vast intermediar;

FATA LATERALA da insertie muschiului vast intermediar

FATA MEDIALA nu are nici o particularitate.

MARGINILE MEDIALA SI LATERALA sunt putin pronuntate.

MARGINEA POSTERIOARA ( linia aspra )

Ea strabate de sus in jos corpul femurului si ne-a servit la orientarea lui.

Linia aspra prezinta o buza laterala si o buza mediala.

Cele doua buze si interstitiul dintre ele dau insertie unei serii de muschi: vastul lateral, vastul medial, adductorul mare, adductorui lung, adductorul scurt si bicepsul femural.

In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand nastere la:

o ramura laterala, numita tuberozitatea gluteala pentru muschiul gluteu mare; ramura se termina la nivelul epifizei superioare a osului, langa trohanterul mare, transformandu-se la acest nivel uneori intr-un adevarat tubercul, numit trohanterul al treilea;

o ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superioara; pe ea se insera muschiul vast medial;

o ramura mijlocie pe care se insera muschiul pectineu.

In portiunea inferioara linia aspra se bifurca, delimitand o suprafata triunghiulara numita fosa poplitee.

EPIFIZA SUPERIOARA.

Prezinta capul, colul si doua tuberozitati numite marele si micul trohanter.

Epifiza superioara este legata de corp printr-un col chirurgical.

CAPUL este articular si reprezinta doua treimi dintr-o sfera; prezinta foseta capului pentru insertia ligamentului capului femural.

COLUL

este o coloana osoasa puternica, turtita anteroposterior care uneste capul cu restul osului.

este indreptat oblic de sus in jos si mediolateral si formeaza cu diafiza unghiul de inclinatie care masoara 125 - 130o .

ul care contine axul colului formeaza cu ul care contine axul transversal al extremitatii inferioare un alt unghi, numit unghiul de declinatie care masoara in medie 12 0

Modificarile unghiului de inclinatie si declinatie se repercuteaza asupra atitudinii membrului inferior. Marirea unghiului de inclinatie are ca rezultat ducerea membrului inferior in abductie (coxa valga). Invers, micsorarea lui imprima adductia membrului inferior (coxa vara). Marirea unghiului de declinatie pune membrul inferior in rotatie mediala. Micsorarea sau reducerea lui la zero duce membrul inferior in rotatie laterala.

Greutatea corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber prin colul femurului.

Directia fortelor ce se transmit solicita din partea colului o mare rezistenta, ceea ce explica arhitectura lui trabeculara deosebit de complexa, alcatuita dintr-un sistem de bolti. Dupa varsta de 50 de ani, sistemul trabecular incepe sa se resoarba, iar cavitatea medulara se continua in epifiza superioara. Greutatea corpului si resorbtia osoasa favorizeaza fracturile colului. Formarea calusului fiind mai dificila, aceste fracturi au un caracter foarte grav.

Din punct de vedere descriptiv, colul prezinta doua fete: anterioara si posterioara.

Fata anterioara este limitata lateral prin linia intertrohanterica;

Fata posterioara este limitata prin creasta intertrohanterica.

TROHANTERUL MARE.

Este o proeminenta patrulatera ce continua in sus corpul femurului

Pe fata lui mediala se gaseste fosa trohanterica in care se insera muschiul obturator extern.

Da insertie unor muschi care unesc pelvisul cu femurul, numiti din aceasta cauza muschi pelvitrohanterieni (gluteu mijlociu, gluteu mic, piriform etc.)

se poate palpa cu usurinta pe fata laterala a coapsei.

TROHANTERUL MIC.

Este o proeminenta, situata la partea postero-inferioara a colului.

Pe el se insera muschiul iliopsoas.

Trohanterul mare si mic sunt uniti prin linia intertrohanterica (situata anterior) si prin creasta intertrohanterica (mai proeminenta ca precedenta, situata posterior), care da insertie muschiului patrat femural.

EPIFIZA INFERIOARA

Este formata din doua proeminente articulare puternice, numite condili.

Anterior, cei doi condilii converg spre o suprafata articulara numita fata patelara, in timp ce posterior condilii sunt separati de o fosa adanca numita fosa intercondilara.

Fata patelara - are forma unei trohlei, cu un sant anteroposterior ce separa doua povarnisuri.

Condilii.

Sunt in numar de doi, unul medial si celalalt lateral.

Ei diverg antero-posterior, delimitand astfel fosa intercondilara mentionata.

Condilul medial este mai ingust ca cel lateral si descinde mai jos ca acesta; gratie acestei particularitati, coapsa formeaza cu gamba un unghi obtuz de 17C--l750 deschis lateral. Unghiul este mai accentuat la femei decat la barbati. Cand condilul medial descinde prea mult, rezulta o deformare numita genu valgum, caracterizata printr-o oblicitate mai mare a femurului, proiectia mediala a genunchiului si diminuarea unghiului lateral sub 1450 .Situatia inversa, cand unghiul dintre coapsa si gamba este deschis medial, constituie genu varum.

Fiecare condil prezinta trei fete: articulara, intercondilara si cutanata.

Fetele articulare continua inapoi cele doua povarnisuri ale fetei patelare si descriu o curba anteroposterioara, cu raza descrescanda (de la 43 mm - in partea anterioara, la l0 mm - in partea posterioara).

Fetele intercondiliene se privesc intre ele si delimiteaza fosa intercondiliana. Pe fetele intercondiliene se insera ligamentele incrucisate ale articulatiei genunchiului.

Fetele cutanate sunt accidentate. Prezinta cate o proeminenta numita epicondil medial , respectiv epicondil lateral, pe care se insera ligamentele colaterale ale articulatiei genunchiului.

Deasupra si inapoia epicondilului medial se gaseste o alta proeminenta, tuberculul adductorului pe care se insera muschiul adductor mare. Linga acest tubercul se insera capul medial al muschiului gastrocnemian.

Fata cutanata a condilului lateral da insertie capului lateral al muschiului gastrocnemian si muschiului popliteu.

Condilii si epicondilii femurali se pot palpa cu usurinta de o parte si de alta a patelei. De asemenea se poate palpa tuberculul adductorului, imediat deasupra si inapoia epicondilului medial.

PATELA

. 108

TIP: Patela sau rotula este un os scurt, turtit si pereche, situat in tendonul muschiului cvadriceps femural. Prezinta de studiat baza, varful, doua fete si doua margini (. 108).

ORIENTARE - Se pune in sus baza, posterior fata articulara si lateral povarnisul cel mai larg al acestei fete.

ELEMENTE DESCRIPTIVE: doua fete, 2 margini, o baza si un varf

Fata anterioara - este convexa si rugoasa.

Fata articulara sau fata posterioara - este destinata articulatiei cu fata patelara a femurului. Prezinta o creasta verticala si doua povarnisuri. Din aceste doua povarnisuri, cel lateral este mai mare.

Baza priveste in sus.

Varful priveste in jos.

Marginile sunt in numar de doua: mediala si laterala.

Patela proemina in regiunea anterioara a genunchiului si poate si fi explorata atat prin inspectie cat si prin palpare. Fracturile patelei, relativ frecvente, sunt produse fie de traumatisme, fie in mod indirect, prin contractia violenta a muschiului cvadriceps femural.




Alte materiale medicale despre: Membrul inferior

In primele stadii, cancerul colului uterin nu provoaca dureri sau alte simptome. Primele simp-tome identificate ale bolii cuprind in general: a [...]
MUSCHII PICIORULUI Muschii propriu-zisi ai piciorului sunt incadrati de unii autori (T. Sbenghe) in categoria muschilor intrinseci ai picioru [...]
MUSCHII REGIUNII LATERALE A GAMBEI 1.1.1.1.1.1     M. PERONIER LUNG          E [...]

Despre membrul inferior

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Aparatul digestiv
    Anatomia inimii
    Aparatul cardiovascular
    Creierul
    Anatomie ginecologica
    Patologia traheo bronsica
    Patologia esaofagiana
    Patologia cervicala
    Anatomia urechii
    Membrul inferior
    Membrul superior
    Coloana vertebrala
    Sistemul muscular
    Craniul
    Aparatul renal
    Sangele
    Sistemul nervos
    Sistemul osos

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact