eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Stiati ca

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » stiati ca

Un somn insuficient va face plapand, bolnavicios si neputincios

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Prea mult somn creste riscul unui atac de cord.
A doua mea sotie, Barbara, spunea mereu: "Pentru familia Barnard, exista doua lucruri importante in viata: dragostea si somnul." De fapt, eu am petrecut totdeauna mult timp in pat, chiar daca prea mult somn dauneaza artritei mele. De regula, merg la culcare intre orele 9 si 10 seara si ma trezesc la ora 7 dimineata ca sa imi duc fiul la scoala. Am citit unde ca un barbat de 60 de ani care doarme opt ore pe zi doarme 20 de ani din viata. Acest lucru m-a speriat putin, deoarece am fost totdeauna plin de energie si dornic sa experimentez cat mai mult posibil.
Somnul este cea mai sensibila forma de relaxare. Odihna din timpul noptii este baza energiei noastre de a doua zi. Orice tulburare, manifestata prin zgomot sau prin tensiune interioara, are consecinte uriase asupra organismului. O persoana care se priveaza singura de somn o perioada lunga de timp creeaza probleme durabile organismului sau, chiar pana in punctul de a risca un atac de cord.

Aveti 60 de ani? Atunci deja ati dormit o treime din viata.

Datorita faptului ca a fost intotdeauna un element fundamental al vietii, somnul este un subiect relativ bine studiat. Stim ce se intampla atunci cand dormim, care faza ne ofera odihna mentala si care ne furnizeaza recrearea organismului, inca din 1953, pionierii cercetarii somnului, Aserinsky si Kleitmann, au putut obser ca, in anumite momente din noapte, ochii se misca necontrolat in sus si in jos. Ei numesc aceasta faza REM (miscarea rapida a ochilor), diferentiata de fazele non-REM, in care ochii stau, probabil, nemiscati. Aceasta opinie inca este labila.In mod firesc, cunostintele noastre despre somn au devenit mai sofisticate de-a lungul anilor.
a Stim astazi ca somnul incepe cu o faza non-REM, urmata de secvente REM si cicluri non-REM, fiecare dintre ele durand intre 60 si 90 de minute.
a Faza REM are rolul de a relaxa creierul. in timpul acestei faze, procesam cea mai mare parte din informatia si impresiile pe care le-am acumulat in timpul zilei. Este perioada in care avem cele mai intense vise.
a Faza non-REM relaxeaza corpul. Acesta e momentul in care somnul este cel mai profund.


a Prima faza non-REM cuprinde cea mai mare parte a somnului nostru profund. De aceea, o tulburare a acesteia are cele mai grave consecinte.

Nu luptati impotri naturii. Este genetic determinat daca sunteti mai energic dimineata sau seara.

Fazele non-REM se scurteaza pe parcursul noptii. Fazele REM, pe de alta parte, se prelungesc. in termeni profani, spunem ca, pe masura ce se apropie dimineata, somnul devine mai "usor". Un somn nocturn bun nu este o binecuntare data din ceruri. Creierul nostru are un rol activ in acest proces. Un mecanism din creierul nostru piloteaza trecerea de la o faza non-REM la una REM. intre timp, un alt mecanism din creier conduce ritmul nostru diurn si nocturn.
Fiecare persoana are cerinte de odihna diferite. Este genetic determinat daca avem nevoie de mai mult sau de mai putin somn. Natura determina, si ea, daca suntem mai energici dimineata sau seara. Fiecare trebuie sa sileasca pentru sine de cat somn are nevoie. O regula de baza spune ca un somn de opt ore este, in general, suficient.
Prea mult somn daunator inimii. Timp de zece ani, Centrul pentru Boli si Profilaxie din Statele Unite a cercetat obiceiurile de odihna a sapte mii de adulti. Crupul care a dormit, in medie, peste opt ore pe zi a avut un risc de atac de cord mai mare.

Tot mai putin somn
Dar cel mai mare risc este somnul insuficient. Comisia Nationala de Cercetare a Tulburarilor de Somn din Statele Unite a estimat ca 60 de milioane de americani sufera de un deficit cronic. Un american doarme cu aproximativ 20% mai putin decat stramosii sai din urma cu un secol. Potrivit specialistilor, lipsa de somn ar putea fi cel mai mare factor de risc pentru inima cu care ne confruntam astazi. De fapt, multe accidente majore din ultimii ani pot fi puse pe seama lipsei de somn:
a Tragedia Challenger. in 28 ianuarie 1986, naveta spatiala Challenger a explodat la scurt timp dupa decolare. Echipa ramasa la sol era suprasolicitata. Doi dintre cei mai importanti membri ai echipei nu mai dormise-ra de 19 ore inainte de decolare.
a Accidentul de la Cernobil. in 26 aprilie 1986, reactorul atomic de la Cernobil a explodat. Milioane de oameni au fost contaminati de emanatii radioactive. O ancheta a demonstrat ca echipa tehnica raspunzatoare de reactor fusese suprasolicitata cronic.
a Catastrofa Exxon Valdez. in 24 martie 1989, 11 milioane de galoane de titei s-au scurs in ocean, de-a lungul coastei din Alaska. Ofiterul de securitate al navei, responsabil de aceasta tragedie, dormise doar sase ore in doua zile inainte de producerea accidentului.
Cercetarile din laboratoarele de studiu al somnului au silit urmatoarele: o persoana care doarme o ora si jumatate mai putin decat o face in mod normal noaptea isi reduce capacitatea de concentrare cu pana la 33% in timpul zilei urmatoare. O persoana care, in schimb, doarme sase ore in loc de opt intr-un interl de 48 de ore isi reduce timpul de reactie cu pana la 10-l5%.

Un barbat care nu doarme suficient isi reduce fluxul de oxigen din penis.

Dar consecintele pritiunii de somn asupra organismului merg chiar mai departe:
a Mai putina energie. Niste halterofili din Marea Britanie care au dormit, trei nopti la rand, doar cate trei ore au suferit o scadere dramatica a performantei.
a Procesul de crestere se reduce. in timpul somnului, organismul produce 70% dintre hormonii de crestere de care are nevoie zilnic. O persoana care nu doarme suficient slabeste capacitatea corpului de a intari muschii si oasele.
a Imunitate mai scazuta. Barbatii care dorm prea putin isi reduc mecanismul de aparare a organismului. Acest lucru a fost silit de un studiu stiintific intreprins la Universitatea din San Diego.
a Tensiune arteriala crescuta. O persoana care doarme putin are tensiunea arteriala mai mare in timpul zilei. Acest lucru a fost silit de un studiu intreprins in Japonia.


a Mai putina potenta. Erectia automata din timpul noptii arata ca sangele este pompat in penis. Un barbat care nu doarme suficient reduce fluxul de oxigen din penis.
a Capacitate intelectuala redusa. Oamenii care sufera din cauza pritiunii de somn au o capacitate intelectuala redusa cu 25%.

Accidentele rezultate din neglijenta indusa de lipsa de somn cauzeaza pierderi de 46 de miliarde de dolari anual numai in Statele Unite.

a Mai putin succes. Atletii care nu dorm suficient pierd mai multe competitii. Acest lucru a fost demonstrat de un studiu intreprins la Universitatea Stanford.
a Mai putina bucurie. Un studiu efectuat la Spitalul Brigham and Women din Boston a dovedit ca oamenii care dorm potrivit ceasului lor biologic sunt mai fericiti si mai echilibrati in viata.

Exista multe lucruri care pot tulbura odihna din timpul noptii: alimentatia incorecta si obiceiul de a bea, zgomotul sau stresul (mai multe despre acestea in partea a IIi-a a sectiunilor), problemele psihologice etc. De obicei, eu dorm destul de bine, dar daca am probleme, stau intins fara sa adorm ore intregi. Chiar acum, cand scriu aceasta sectiune, divortul de a treia sotie m-a afectat teribil si am avut mari dificultati sa adorm timp de cate luni. in cea mai mare parte a acestei perioade, mi-a fost greu sa adorm fara somnifer.
Cred ca problemele reprezinta cea mai importanta cauza a tulburarilor de somn. Toti ceilalti factori, s-ar parea, au, cel putin, posibilitatea de a fi inlaturati. Dar sunt probleme in fata carora suntem, uneori, neputinciosi.

Daca adormiti imediat ce asezati in pat, nu sunteti doar obosit, ci extenuat




Alte materiale medicale despre: Stiati ca


loading...



Obstructia cailor respiratorii superioare provoaca o serie de modificari fiziopalologiee de compensare care se traduc clinic prin instalarea unui [...]
Afectarile hepatice grave sint insotite de modificari renale, care pot fi organice sau functionale. O glomerulonefrita membranoproliferativa cu depoz [...]
Modificarile functiei cardiace au rasunet asupra rinichiului, caci acesta este principalul sediu de reglare a volumelor lichidiene. Dar modificarile i [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre stiati ca

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Retete
    Stiati ca
    Alimentatie
    Vitaminele
    Sa mancam sanatos
    Diete
    Secretele nutritiei
    Cura de slabire
    Exercitiile fizice
    Mineralele
    Grasimile
    Cum ne hranim
    Regimuri alimentare
    Intrebari despre nutritie
    Silueta
    Nutritia si sexualitatea
    Nutritia si bolile cronice
    Aminoacizii
    Acizii grasi
    Bucatarie
    Retete de slabit



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    loading...

    Vezi toate intrebarile