eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Sa mancam sanatos

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » sa mancam sanatos

Ce este sanatatea?

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




in sectiunea sa Lo, Medicine and Miracles (New York: Harper and Row Publishers,1986), dr. Bernie Siegel descrie experienta pe care a avut-o cu un medic internat in spital intr-o stare fizica si psihica relativ buna. Cand i s-a comunicat diagnosticul de cancer pulmonar, medicul-pacient a denit teribil de deprimat si de retras.
Cu toate ca toti au incercat sa-l incurajeze si sa-i schimbe atitudinea, bolnavul a ramas neconsolat si, in doua saptamani, a murit.
Ulterior, sotia decedatului a spus ca, dupa aflarea diagnosticului, sotul ei a pierdut orice sens al vietii, nemaifiind dispus sa lupte pentru insanatosire.
Vestitul medic al antichitatii, Hipocrate, spunea ca dorea mai degraba sa cunoasca ce fel de persoana e bolnavul decat sa stie ce fel de boala are.
Iar celebrul clinician canadian, Sir William Osler, scria, in secolul al XlX-lea, ca evolutia tuberculozei are mai mult de-a face cu ceea ce se intampla in mintea bolnavului decat in plamanii lui.
Desi se stie ca factorii mintali, sociali si spirituali au un rol important in sanatatea cuiva, din multiple moti si poate nu in ultimul rand din lipsa de timp, in practica, medicina moderna neglijeaza aceste aspecte.
Cineva a spus ca „medicii de azi actioneaza, si acum, ca si cand bolile i-ar inhata sau i-ar prinde pe oameni, in loc sa inteleaga ca oamenii iau bolile, denind susceptibili la agentii bolilor, la care sunt expusi in mod constant".

Dar, inainte de a vorbi despre boli, sa ne intrebam: ce este sanatatea?
Cea mai renumita si, fara indoiala, cea mai respectata inca definitie a sanatatii e aceea data de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), aparuta in preambulul constitutiei ei, catre sfarsitul anilor '40. Ea suna astfel: „Sanatatea e o stare de totala bunastare fizica, mintala si sociala, si nu doar lipsa bolii sau a infirmitatii".
Aceasta definitie a izvorat din convingerea OMS ca siguranta viitoare a pacii mondiale sta in ameliorarea sanatatii fizice, mintale si sociale.
Remarcati ca din aceasta definitie lipseste orice mentiune privind componenta spirituala. Poate ca intemeietorii OMS se temeau ca unele tari vor obiecta impotriva mentionarii sau accentuarii starii spirituale.


Toata lumea stie ca sanatatea fizica inseamna absenta bolii si a oricarei infirmitati, in prezenta energiei si a vitalitatii suficiente pentru indeplinirea datoriilor zilnice si a activitatilor recreationale, fara a obosi in mod deosebit.
Sanatatea sociala se refera la abilitatea de a comunica in mod eficient cu oamenii din jur si cu mediul social, prin angajarea in relatii personale satisfacatoare. Exista nenumarate do ca cei care au multe legaturi sociale se imbolnasc mai rar si sunt mai satisfacuti de viata.
Sanatatea mintala sau psihica se refera atat la absenta tulburarilor psihice, cat si la capacitatea de a rezolva solicitarile vietii cotidiene si relatiile sociale, fara probleme emoti sau de comportament. Se stie ca bunastarea psihica are mult de-a face cu sanatatea psihica.
In ceea ce priste relatia dintre componenta spirituala si sanatatea fizica, numarul cercetarilor publicate in acest domeniu este restrans. Datele prezentate sunt totusi foarte interesante.

Pentru profesor dr. Roland Grossarth Maticek, directorul Institutului de Medicina Prentiva, de la Unirsitatea Natiunilor Unite din Heidelberg, Germania, sanatatea sau boala este rezultatul interactiunii unor sisteme foarte complexe, cu un numar mare de factori. La aceasta concluzie a ajuns in urma unui studiu, inceput in anii 1973-l974, cu 31.508 de barbati si de femei, avand varste intre 32 si 68 de ani. Persoanele luate in studiu au fost vizitate la domiciliu si s-a inregistrat in ce masura prezinta sau nu urmatorii 15 factori pozitivi de sanatate:
1. Mostenire genetica buna, adica parintii nu au decedat de o afectiune cronica inainte de varsta de 55 de ani.
2. Alimentatie sanatoasa (considerata asa dupa intelegerea de atunci), fara a fi getariana.
3. Activitate fizica regulata.
4. Evitarea fumatului si a dependentei de alcool sau de alte droguri.
5. Integrare sociala buna.


6. Somn bun, odihnitor.

7. Ocupatie ce permite si initiativa proprie.


8. Vointa puternica de a trai.

9. Posibilitatea exercitarii vointei proprii.


10. Senzatia de bunastare si placere de viata.

11. Posibilitatea satisfacerii cerintelor importante ale vietii.
12. Relatie spontana, simtita si pozitiva fata de Dumnezeu.
13. Sentimentul competentei.


14. Posibilitatea autoocrotirii.

15. Atitudine de incredere, optimista.


16. Nici un factor.

17. Toti factorii.

Dupa 20 de ani, adica in anul 1993, din cele 869 de persoane care nu prezentau nici unul dintre acesti factori, nu traia decat una, adica 0,1 %. Din cei 362 care prezentau toti acesti factori pozitivi, traiau 340, adica 93,9%. Din cele 231 de persoane care prezentau toti acesti factori, cu exceptia relatiei cu Dumnezeu, traiau 55, adica 23,8%.
De remarcat ca numai primul factor - acela al unei mosteniri genetice bune - nu tine de comportamentul individual. Ceilalti 14 factori tin, mai mult sau mai putin, de propria vointa.
De multe ori se exagereaza importanta factorului genetic sau exista o atitudine fatalista, de asteptare a nenorocirii, fara a face insa ceva. Studiul a aratat ca cei care aau 14 factori pozitivi, dar nu si o mostenire genetica buna au putut totusi atinge o varsta inaintata. Din 324 de persoane, in 1993 erau in viata 229, adica 70,6%. Iar observatia cea mai interesanta, care a reiesit din aceasta cercetare ampla, a fost ca scaderea cea mai puternica a duratei de viata a fost inregistrata cand a lipsit factorul 12, adica relatia pozitiva fata de Dumnezeu. Numai 23,8% din persoanele care prezentau toti factorii, cu exceptia celui spiritual, au atins o varsta inaintata.
Motivul principal pentru saracia datelor in acest domeniu este ca factorii spirituali se determina sau se apreciaza foarte greu.
Stiinta doreste ca factorii relevanti sa fie determinati intr-un mod obiectiv, ceea ce nu este usor atunci cand e vorba de aspecte spirituale. Pana acum, nimeni n-a descoperit care factori spirituali trebuie luati in consideratie sau cum pot fi acestia definiti si masurati in mod precis.
Al doilea motiv este ca se tinde ca problemele spirituale sa fie considerate ca fiind strict personale.
In sfarsit, lipsa datelor stiintifice in domeniul sanatatii spirituale se datoreaza si faptului ca civilizatia timpului nostru e dominata, in mare masura, mai degraba de materialism decat de spiritualitate. Foarte multi cercetatori nu se intereseaza de factorii spirituali sau nu sunt convinsi de importanta lor.

Pentru a va oferi un exemplu, privind problemele implicate in determinarea sanatatii spirituale, iata studiul recent al unor cercetatori din Ierusalim.
Dr. Yechiel Friedlander, de la Unirsitatea Hadassah din Ierusalim, a publicat mai multe studii despre relatia dintre respectarea prescriptiilor religioase si boala coronariana, la populatia de evrei din Ierusalim. Autorul a constatat ca evreii mai putin religiosi prezentau o rata mai mare de boala coronariana si aau mai multi factori de risc decat evreii ortodocsi. Cu alte cuvinte, religiozitatea mai mare se insotea de un numar mai mic de boli de inima.


Unii crestini insa nu considera respectarea regulilor religioase
ca indicatorul cel mai bun al sanatatii spirituale. Avantajul ar putea
consta in obiceiurile de sanatate mai bune, si nu in starea spirituala.
Cercetatorii care doresc sa efectueze studii in acest domeniu
trebuie sa raspunda la mai multe intrebari:


Ce este sanatatea spirituala?

Cum poate fi ea masurata?
Se poate determina o sanatate mai buna, nu doar o stare psihica buna, la cei care se bucura de sanatate spirituala, in atie cu cei care n-o au? Cu alte cuvinte, poti fi sanatos fara sanatate spirituala?
Exista vreun avantaj in a fi crestin, fata de a fi evreu, musulman, hindus sau confucianist?
Nu de mult, American Journal of Health Promotion (nr. 3, 1989) a definit sanatatea optima ca „un echilibru al sanatatii fizice, emoti, sociale, spirituale si intelectuale".
Iar sanatatea spirituala optima e definita ca „abilitatea cuiva de a-si dezvolta natura spirituala la potentialul maxim". Aceasta inseamna capacitatea de a descoperi si a actiona asupra scopului fundamental al vietii, de a invata sa iubim si sa primim iubire, bucurie si pace, de a urmari un scop in viata si de a contribui la ameliorarea sanatatii spirituale din jurul nostru.

Revista pe care am amintit-o afirma ca omul are si o dimensiune spirituala si ca medicii ar trebui sa se adreseze si acestui domeniu, in contactele lor zilnice. Acest adevar rezulta si dintr-o cercetare efectuata asupra a 90.000 de tineri si 20.000 de parinti, pentru a determina cauzele tulburarilor de comportament ale adolescentilor, in special in domeniile sanatatii emoti, violentei, folosirii drogurilor si promiscuitatii sexuale.
Rezultatele cercetarii, publicate in toamna anului 1997, in Journal of the American Medical Association, au evidentiat faptul ca tinerii in a caror viata religia si rugaciunea jucau un rol important au fost mult mai putin implicati in tulburarile de comportament studiate.
Odata, Abraham Lincoln a scris ca „am fost destinati de Dumnezeu sa ne incredem in El". Cu alte cuvinte, numai daca implinim ul lui Dumnezeu, de a depinde si a ne increde in El, putem sa ne bucuram de o adevarata sanatate si de realizarea scopului vietii.
Sanatatea a fost numita un miraj. O putem atinge, dar niciodata n-o detinem in totalitate. Sanatatea nu e ceva ce poti poseda, ci un proces; e o cale de a fi. Niciodata nu putem spune „sunt absolut sanatos", ci putem fi mereu in mers, in inaintare, cautand sa atingem o tinta care, in sine, e de neatins. Iar paralela cu viata spirituala e evidenta. Nu vom putea spune ca am atins-o in totalitate, pana ce nu vom ajunge in snicie. Si ce pacat ar fi daca am neglija tocmai aceasta trasatura a sanatatii!



Alte materiale medicale despre: Sa mancam sanatos



De-abia putem sa ne amintim ce am mancat ieri la micul dejun, asa ca de unde putem fi atat de siguri ce mancau stramosii nostri cu sute de mii de ani [...]
De pe varful muntelui, urnesc un bolovan care incepe sa se rostogoleasca spre vale, din ce in ce mai repede. Nicicand un bolovan nu va urca de la sine [...]
Exista mai multe tehnici eficiente care pot ajuta la regasirea echilibrului unei persoane supraponderale. Una dintre cele mai bune este dieta cu mmcar [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre sa mancam sanatos

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Retete
    Stiati ca
    Alimentatie
    Vitaminele
    Sa mancam sanatos
    Diete
    Secretele nutritiei
    Cura de slabire
    Exercitiile fizice
    Mineralele
    Grasimile
    Cum ne hranim
    Regimuri alimentare
    Intrebari despre nutritie
    Silueta
    Nutritia si sexualitatea
    Nutritia si bolile cronice
    Aminoacizii
    Acizii grasi
    Bucatarie
    Retete de slabit



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile