eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Diete

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » diete

O dieta pentru toate timpurile

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

O dieta pentru toate timpurile

Advertisements
Intr-una dintre poeziile sale, Ovidiu scrie despre "Epoca de aur", cand se consumau fructe in loc de carne insangerata, cand pasarile strabateau spatiile fara teama, cand iepurii fricosi cutreierau campurile in siguranta, iar pestii n-aveau de ce sa se teama de carligele perfide ale unditelor. Caci totul era pasnic, iar pacea era aderata.
Azi, cand totul e atat de scump, cand lumea are greutati in procurarea celor necesare, ce rost mai are sa vorbesti despre dezantajele painii albe si sa pledezi pentru cereale integrale, cartofi si orez nedecorticat, sa prezinti primejdiile legate de uleiul de floarea-soarelui, de margarina, unt, lapte si branzeturi?
Insa tocmai modul de alimentatie, tocmai stilul de viata care se practica azi a dus la infarctele cardiace, la numeroasele boli neoplazice si degenerative, la diabet si la obezitate, boli intalnite in tarile civilizate, unde cheltuielile medicale legate de ingrijirea sanatatii au devenit aproape insuporile, si daca se continua asa, asistenta medicala nu mai putea fi platita.In Statele Unite se cheltuiesc zilnic pentru sanatate peste 2 miliarde de dolari - cifra exacta este unde intre 2 si 3 miliarde.
Bolile rezultate din modul de alimentatie, plus fumat si alcool, secatuiesc bugetele tarilor si buzunarele cetatenilor; 30% din decese se datoreaza alimentatiei nesanatoase, fumatul produce inca 30-35% din decese si, adaugand alcoolul si sedentarismul, vom constata ca 75-80% din decesele care survin in tarile industrializate se datoreaza stilului de viata de pana acum.

Si tocmai aici s-ar putea realiza extrem de mult. Care ministru al sanatatii n-ar dori sa reduca morbiditatea si mortalitatea cu 80%, prin masuri atat de simple, care sa nu coste
nimic?
Conform OMS, obezitatea si nivelul colesterolului sanguin suntIn crestere pe tot globul.
Motivul? Adoptarea stilului de viata si mai ales a alimentatiei de tip apusean, in tari in care prin traditie se consuma un regim sarac in grasimi. Hamburgerii, cartofii prajiti, fulgii de cereale cu zahar, produsele lactate, ciocolata, cafeaua, dulciurile si Coca-Cola au luat locul alimentelor sanatoase din bucatariile autohtone, in special in randurile tineretului.
Astfel, in Japonia si in Coreea, in ultimii 30 de ani, cantitatea de grasimi din hrana zilnica s-a triplat.In majoritatea tarilor in curs de dezvoltare, consumul de grasimi este inca sub 40 g/zi pe cap de locuitor, in cea mai mare parte fiind de origine vegetala, in timp ce, in tarile dezvoltate, se consuma peste 130 g de grasimi, majoritatea de origine animala.
Implicatiile asupra starii de sanatate sunt evidente. Tocmai in tarile in care se consuma cantitatile cele mai mari de paine alba, produse lactate, grasimi si carne sunt si cazurile cele mai numeroase de: osteoporoza, hipertensiune arteriala, obezitate, diabet, cancer si infarct, ca sa nu mai vorbim de artroze si de alte boli degenerative.
Se pare ca multi nu stiu ca elementele de baza ale sanatatii au fost prescrise chiar de Creator, si anume activitatea fizica si alimentatia pur vegetariana.
Unii mai cred ca evitarea carnii si a celorlalte produse de origine animala ar fi contrarie fiziologiei si nutritiei omului, insa dole anatomiei ate sugereaza tocmai opusul. La om, dantura si tubul digestiv seamana mai mult cu dantura si tubul digestiv ale erbivorelor.

Asociatia Americana de Nutritie sustine ca, in cea mai mare parte a istoriei omenirii, majoritatea populatiei globului s-a hranit aproape numai cu produse vegetale.
Socrate, Pitagora, Platon si alti mari ganditori ai omenirii au fost vegetarieni.
In anul 1614, Giacomo Castelvetro, un exilat din Modena, Italia, salt de inchizitia din Venetia de catre ambasadorul Angliei, a scris o sectiune despre fructele, vegetalele si tele medicinale din Italia.
Dupa ce a trait trei ani in Anglia, ingrozit de cantitatile mari de carne si de dulciuri consumate de locuitorii tarii sale adoptive, a incercat sa-i convinga pe englezi sa cultive si sa consume mai multe fructe si vegetale.
Dupa aproape 370 de ani, lucrarea sa a fost tradusa si tiparita in limba engleza de Gillian Riley, in 1989.
Anii care au trecut de la publicarea sectiunilor lui Castelvetro au confirmat antajele dietei mediteraneene, cu multe legume, zarzaturi, fructe, produse cerealiere, avocado si masline.
Dar sa amintim si alte aspecte: din 3.000 de calorii sub forma de porumb, se recupereaza numai 600 sub forma de lapte si numai 120, daca se consuma carnea unei ci.
Un pogon de teren poate produce 225 kg de proteine din soia, insa numai 20-25 kg de proteine din porc sau din vita De ce insistam asupra alimentatiei?
Dupa felul in care traiesc multi dintre contemporanii nostri, am putea sa deducem ca inca impartasesc conceptia grecilor din antichitate, dupa care bolile s-ar datora capriciilor zeilor.Insa acum 2.500 de ani, Hipocrate inta deja ca bolile se datoreaza dezechilibrului dintre natura si umorile organismului si ca tinta medicinei este asigurarea sanatatii printr-o dieta si o igiena adecte.
De fapt, cuntul "dieta", din grecescul "diaita", inseamna un mod sanatos de vietuire, un anumit stil de viata, si nu numai alegerea anumitor alimente.

Era de aur a nutritiei a fost introdusa de catre medicul James Lind, in 1747, pe cand era in serviciul marinei engleze. In prima cercetare clinica, Lind a investigat efectele tratamentului dietetic al scorbutului, care facea ragii pe sul Salisbury. Dand zilnic doua portocale si o lamaie la doi marinari cu scorbut, timp de sase zile, si cidru, otet sau apa de mare la alte grupe de cate doi marinari, a obsert ca portocalele si lamaile au dus la vindecarea tuturor simptomelor scorbutului, in timp ce celelalte tratamente au dus la agrare si la moarte.
De ce pledam atat de mult pentru o alimentatie sanatoasa?In numarul din februarie 1998 al revistei American Journal of Clinicul Nutrition, profesorul dr. Charles H. Halsted de la Clinica de Nutritie a Facultatii de Medicina, Universitatea California, scrie ca alimentatia nesanatoasa este implicata in principalele cinci cauze de mortalitate din tarile dezvoltate, si anume: boala coronariana, accidentele sculare cerebrale, cancerul, diabetul si ciroza


hepatica.

Dar si obezitatea, bolile articulare degenerative si cele cu componenta alergica, precum si cele in care exista o tulburare a sistemului imunitar au o stransa legatura cu modul de alimentatie.
Obezitatea ameninta sa devina principala problema de sanatate
a secolului XXI.
Industrializarea si urbanizarea vor duce, in mod ineviil, la inmultirea explozi a cazurilor de obezitate. Iar cresterea pe tot globul a frecventei obezitatii aduce o pora grea pentru sistemele, si asa fragile, de ingrijire a sanatatii din multe tari.
Cu toate ca unele complicatii ale obezitatii nu sunt atat de dramatice ca acelea ale sindromului imunodeficientei dobandite (SIDA) si ale altor boli infectioase, ele vor afecta un numar mult mai mare de persoane si vor cere ingrijiri pe termen mai lung decat cele necesare afectiunilor infectioase. in consecinta, in viitor, bolile asociate cu obezitatea vor concura, din ce in ce mai mult, cu afectiunile infectioase pentru resursele sistemelor de asistenta medicala.
Principalii factori de risc meolic, care rezulta din obezitate, sunt:
a™¦ Dislipidemia aterogena, prin care intelegem hipercolesterole-mia, hipertrigliceridemia, cresterea LDL, adica a colesterolului cu densitate mica, si scaderea HDL, adica a colesterolului cu densitate mare.


a™¦ Cresterea tensiunii arteriale.

a™¦ Rezistenta la insulina si intoleranta fata de glucoza.
a™¦ Anomalii in sistemul de coagulare, asa-numita stare procoagu-lanta.
Aceasta constelatie de factori de risc este deosebit de frecventa la persoanele care dezvolta boala coronariana prematura, adica inainte de rsta de 65 de ani.
Unii cred ca rezistenta la insulina e cauza primara a acestui grup de factori de risc, motiv pentru care prefera termenul de sindrom de rezistenta la insulina.
Dar scaderea sensibilitatii la insulina poate fi doar una dintre mai multe anomalii, rezultand dintr-o dereglare meolica generalizata, indusa de obezitate. in consecinta, termenul de sindrom meolic pare a fi mai potrivit.
Obezitatea e insotita, de obicei, de hipertensiune arteriala. Concentratiile mari de insulina pot sa modifice functia sistemului nervos autonom sau sa creasca tonusul arteriolar.
Alimentatia cu grasimi de origine animala imbogati organismul cu acizi grasi saturati si duce la cresterea LDL-colesterol.
Toti acizii grasi saturati din alimentatie ar trebui sa provina din grasimi vegetale, care nu cresc colesterolemia.
Acizii grasi TRANS din margarine cresc LDL-C, motiv pentru care n-ar trebui consumati. Americanul Walter Willet a convins lumea medicala despre rolul acizilor grasi TRANS in aparitia diabetului si a bolilor cardiosculare.
Schimbarea obiceiurilor alimentare ar trebui sa se faca pentru tot restul vietii. Dar, deoarece populatia nu e dispusa pentru asa ce, probabil ca in viitor obezitatea lua locul tutunului, ca principalul ucigas in America, Europa si Asia, daca nu fi combatuta la timp.
E bine sa stim ca pana si obezitatea moderata are consecinte meolice insemnate.
Trecerea la o alimentatie sanatoasa ar putea reduce morbiditatea si mortalitatea cu aproximativ 25-30%.
Fumatul, anumite boli infectioase, alimentatia dezechilibrata si supraalimentatia, obezitatea, alcoolul, sedentarismul si expunerea excesi la lumina solara sunt principalii factori de risc pentru aparitia cancerului.
Pentru prevenirea acestei plagi a societatii moderne e nevoie de epuizarea tuturor mijloacelor, si grupa de populatie care trebuie sa stea in centrul preocuparilor profilactice este aceea a copiilor si a adolescentilor.In cursul copilariei se silesc obiceiuri, se imprima un anumit stil de viata, privind alimentatia, bautura, modul de a lucra si de a petrece timpul liber, obiceiuri care vor influenta enorm tot restul vietii.

La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii de la Facultatea de Igiena din Bielefeld si cei de la Institutul Robert Koch din Berlin, dupa un studiu efectuat asupra starii de sanatate a copiilor si a tinerilor din Germania.
Datele, extrem de interesante, sunt aplicabile si altor tari.
Studiul a aratat ca masurile pedagogice si influenta stilului de viata al copiilor sunt limitate de obiceiurile sanatoase sau nesanatoase pe care copin le insusesc deja din frageda copilarie.

Deoarece, cel putin pana acum, copin inta de la parinti un anumit stil de viata care poate favoriza sau nu sanatatea, pe langa parinti, copin trebuie sa stea in centrul preocuparilor responsabililor pentru sanatatea populatiei, care, cunoscand receptivitatea si maleabilitatea copiilor, sa caute sa difuzeze masurile de promore a sanatatii, in special in gradinite si in scoli primare.
De curand, Centrul de Cercetare a Cancerului din Heidelberg a efectuat un sondaj printre elevii in rsta de la 9 pana la 11 ani, la care au participat 3.838 de copii, din 128 de clase, apartinand la 73 de scoli; 53% erau baieti si 47% fetite.
Copin au fost intrebati despre atitudinea pe care o au fata de sanatate, depre stilul lor de viata, cum reactioneaza fata de suferintele obisnuite si ce parere au despre medicamente.
Studiul a aratat ca, in timp ce 49% dintre copii se simt sanatosi si 40% destul de sanatosi, cunostintele lor in ceea ce priveste alimentatia sanatoasa sunt foarte diferite, faptul reflectandu-se si in modul lor de nutritie. Astfel:
a™¦ numai 20 pana la 30% dintre copii consuma cantitatile de fructe si de zarzaturi recomandate de Societatea Germana de Nutritie.
a™¦ 84% dintre copii se spala cu regularitate pe dinti dimineata, iar 89%, seara.
a™¦ 50% dintre cei intrebati, sa nu uitam ca erau copii intre 9 si 11 ani, au consumat bauturi alcoolice de mai multe ori.
a™¦ 10% dintre baieti si 5% dintre fetite au incercat deja sa fumeze.
Sondajul efectuat a evidentiat faptul ca parintii care fumeaza constituie un factor de risc pentru sanatatea si bunastarea copiilor. Copin provenind din familii in care se fuma sufereau de doua ori mai des de: dureri de gat, tuse, raguseala, ameteli, cefalee, dureri abdominale, neliniste, nervozitate, concentrare deficitara, dureri lombare si dureri cronice.

Tulburarile de somn s-au intalnit de trei ori mai des la copin parintilor fumatori decat la cei cu parinti nefumatori.
Concluzia studiului este ca proarea unui stil de viata sanatos, in special in ceea ce priveste alimentatia, igiena si ocupatiile in timpul liber, este absolut necesara, incepand din frageda copilarie, si, pentru aceasta, rolul parintilor este din nou primordial. La aceasta rsta se fixeaza gusturile copiilor pentru dulciuri si pentru grasimi.
Ca in toate domeniile, si in acela al sanatatii parintii poarta raspunderea cea mai mare, exemplul lor fiind hotarator.
Studiul se incheie cu un apel la adresa parintilor fumatori: cel mai bun cadou pe care-l pot face copiilor lor este sa renunte la fumat incepand de azi.
Exista numeroase persoane care sunt convinse ca nu pot face nimic pentru imbunatatirea sanatatii sau pentru ameliorarea perspectivelor de viitor.
"Am greutatea aceasta de 10-20 de ani, tata sau mama au fost la fel si incercarile pe care le-am facut n-au dus la vreun rezultat." Sau: "La mine, colesterolul crescut e ce familial si, indiferent ce fac, nu poate fi modificat in mod substantial".
Cu siguranta ca ati auzit astfel de declaratii. Se da vina pe factorul genetic, pe tipul constitutional, iar incercarile soldate cu esec sunt argumentul cel mai puternic ca nu e nimic de facut.
Desigur, se poate adopta o atitudine fatalista. Dar aceasta inseamna a accepta cu bratele incrucisate si consecintele. inseamna sa acceptam infarctul, cancerul, hemiplegia si multe alte boli care au facut sau fac ragii intre rudele noastre.
Ca aceasta atitudine e total gresita, ne-o dovedeste experimentul efectuat de catre Centrul Pentru Studiul imbatranirii din Arizona si Departamentul de Patologie al Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii California, Los Angeles, Statele Unite.
Langa Tucson, Arizona, pe un teren inchis de 3,15 pogoane, denumit Biosfera, patru femei si patru barbati, cu rste intre 27 si 67 de ani, sanatosi si nefumatori, au trait complet izolati de lumea din afara, timp de doi ani - de la 26 septembrie 1991 la 26 septembrie 1993. 85% din hrana consumata a fost produsa pe terenul respectiv si, deoarece recolta a fost mai mica decat s-a anticipat, in primele 20-21 de luni, aportul energetic a fost foarte limitat. in ultimele 2-3 luni s-a consumat, pe langa productia proprie, si hrana depozitata acolo inainte de inceperea experimentului. Dieta consta in cantitati mici de vegetale verzi si galbene, inclusiv tuberculi. Produsele animale erau reduse la un ou, 112 g de carne si 500 ml de lapte de capra pe saptamana, pentru fiecare persoana. Toti au primit aceeasi cantitate de hrana, indiferent de greutate sau de alte consideratii.
Zilnic se inregistrau cantitatea si loarea nutriti a alimentelor consumate. Ingestia de proteine corespundea cu cantitatile recomandate, cea de grasime era insa numai jumatate din cat se recomanda in mod uzual.
Consumul de colesterol a riat intre 18 si 135 mg/zi, cantitatile de vitamine reprezentau mwt 136 si 3580% din ce se recomanda, cu exceptia vitaminei B|2, care era de numai 3-21%.
Consumul de minerale a fost de 78-323%, cu exceptia sodiului (10-32%), a seleniului (64-91%) si a calciului (48-67 %).
Cantarirea se efectua la 2-3 luni, iar greutatea a fost exprimata in BMI, adica indicele de masa corporala, care in decursul celor doi ani a scazut, la barbati, in medie cu 19%, de la 23,7 la 19,3 kg/m2; la femei, BMI a scazut cu 13%, de la 21,2 la 18,5 kg/m2.In zilele de lucru, programul a fost de 8 ore de somn, 4 ore de munca grea, in agricultura, 4 ore de munca usoara si 4 ore de munca de birou.In timpul celor 2 ani, persoana cu greutatea cea mai mare a pierdut 25 kg, adica 25% din greutatea initiala.
Aportul de energie era mai mic decat cheltuiala cu aproximativ 500 pana la 1000 calorii in fiecare zi.
In alimentatie, grasimile reprezentau 12-l3% din totalul caloriilor ingerate, iar proteinele, 13-l5%.In primele trimestre, aportul caloric a fost de 1800-l900 calorii, adica 8000 kJ/zi. in trimestrele 3-6, de aproximativ 2000 kcal. in trimestrele 7-8, de 2100 kcal, adica 9000 kJ.
Usoara crestere a aportului caloric s-a materializat printr-o usoara crestere in greutate. Numai persoana cea mai grea, un barbat de 27 de ani, cu BMI 28,8, n-a incetat sa piarda in greutate tot timpul.
Regimul de restrictie s-a insotit de o scadere accentuata a colesterolemiei, in medie cu 36%, de la 181 plus-minus 10 mg/dl la 121 plus-minus 6 mg/dl.
Trigliceridele au scazut cu 42%, de la 112 la 65 mg/dl. Lipopro-teinele s-au modificat paralel cu nivelurile colesterolemiei. LDL a scazut de la 105 mg/dl la 58 mg/dl. in general, restrictia energetica scade HDL3 si creste HDL2[>. Fractiunea HDL2b este antiaterogena.
Studiul a aratat ca restrictia energetica, cu o alimentatie suficienta din punct de vedere nutritiv, duce la o scadere semnificati a colesterolului si a trigliceridelor din ser. insa, in decurs de 6 luni de la terminarea experimentului, revenindu-se la alimentatia fara restrictii, lorile au ajuns din nou la cele initiale.
Studiul a dovedit ca aproape toti factorii de risc modificabili pentru boala coronariana au fost influentati in mod favorabil de dieta de restrictie, aproape total vegetariana.
Tensiunea arteriala a scazut la lori foarte mici, greutatea corporala si continutul in grasime al corpului au scazut marcant, la fel ca glicemia, lipidele si lipoproteinele plasmatice.
Rezultatele conduc la concluzia clara ca regimurile prelungite de restrictie energetica, la oameni normali, nu reprezinta vreo primejdie, ele reducand aproape toti factorii de risc pentru boala coronariana si, poate, si pentru alte boli legate de rsta.
Cel putin la tineri, un regim de restrictie energetica, cu nutrienti in cantitate adecta, duce la un BMI mic, putand ameliora sanatatea.



Galerie de imagini si poze medicale: dieta


imagine cu dietaimagine cu dieta imagini dietaimagini/poza dieta


Alte materiale medicale despre: Diete

De-a lungul istoriei, si chiar in zilele noastre, cei mai multi copii s-au nascut din femei care au avut o dieta alcatuita din alimente bogate in amid [...]
Aceasta dieta se bazeaza pe principiile enuntate acum cincizeci de ani de doctorul Hay, naturopat', care recomanda ca la aceeasi masa sa se manance al [...]
Glutenul este o proteina elastica care se gaseste in cereale, in special in grau, dar si in secara, pe care multe persoane nu o tolereaza. Ovazul, por [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre diete

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Retete
    Stiati ca
    Alimentatie
    Vitaminele
    Sa mancam sanatos
    Diete
    Secretele nutritiei
    Cura de slabire
    Exercitiile fizice
    Mineralele
    Grasimile
    Cum ne hranim
    Regimuri alimentare
    Intrebari despre nutritie
    Silueta
    Nutritia si sexualitatea
    Nutritia si bolile cronice
    Aminoacizii
    Acizii grasi
    Bucatarie
    Retete de slabit




    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile