eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bucatarie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » bucatarie

Tehnologia preparatelor pentru micul dejun

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


Advertisements


TEHNOLOGIA PREPARATELOR PENTRU MICUL DEJUN

          Micul dejun este prima masa a zilei, trebuind sa asigure organismu­lui din necesarul caloric pentru 24 de ore.

          In componenta meniurilor pentru micul dejun sunt cuprinse bauturi calde nealcoolice (ceai, cafea, cacao), sucuri din legume sau sucuri din fructe, unt, gem, dulceata, miere, produse din carne, produse lactate; legume, preparate din oua, branzeturi si preparate din branzeturi, pro­duse



de panificatie, produse de patiserie etc.

            Combinarea alimentelor de origine animala cu cele de origine vegetala in meniul pentru micul dejun, realizeaza un echilibru intre factorii nutritivi (protide, lipide, glucide, vitamine, substante minerale), care determina o buna intretinere a organisrnului si sporirea capacitatii de munca.

          In meniurile destinate pentru micul dejun, preparatele din oua si preparatele din branzeturi (cascaval) sunt cel mai des intalnite. Aceste preparate se mai numesc si minuturi datorita timpului scurt necesar pentru pregatire, 10-20 min. Minuturile trebuie sa aiba aspect placut, atragator si apetisant.

          Valoarea alimentara mare a preparatelor pentru micul dejun este prin compozitia chimica a componentelor ce intra in structura lor, astfel:

  • protide complete provenite din materiile prime de baza (oua, branzeturi), cunoscut fiind faptul ca protidele din ou au valoarea biologica cea mai mare, asimilandu-se aproape integral;
  • lipide, in cantitati apreciabile, provenite din oua si cascaval (lipide emulsionate, usor asimilabile), cat si grasimile alimentare folosite - pregatirea minuturilor,
  • vitamine (A, B1, B6, B2, PP) provenite din materiile prime de baza completate de vitaminele celorlalte componente din structura preparatelor;
  • substante minerale: calciu, fosfor, fier, provenite din componentele folosite;
  • glucide, in cantitati mici, sub forma de lactoza din cascaval, dar care sunt completate in meniu de alte alimente din structura acestuia (produse de panificatie, patiserie, zahar, dulceata; legume etc.).

          Digestibilitatea acestor preparate este influentata in mare parte si de tratamentul termic aplicat la pregatire. Preparatele obtinute prin fier­bere sunt usor digestibile, cele prajite sunt mai greu digestibile.

          Materiile prime si auxiliare folosite la pregatirea acestor preparate trebuie sa fie proaspete si de cea mai buna calitate, corespunzator standar­delor in vigoare si dispozitiilor legale sanitare si sanitar-veterinare.

            Preparatele culinare care se servesc la micul dejun se clasifica in functie de materia prima folosita si de tratamentul termic aplicat:

Clasificarea preparatelor pentru micul dejun

Preparatele pentru micul dejun

  1. din oua
    • prin fierbere

-          oua fierte in coaja: moi, cleioase, tari

-          oua fierte fara coaja: ochiuri romanesti

    • prin prajire

-          ochiuri la capac

-          omlete: cu verdeturi, cu rosii, sunca

-          jumari (scrob): simple, cu costita afumata, cu rosii

  1. din cascaval

·        cascaval la capac

·        cascaval pane

1. TEHNOLOGIA PREPARATELOR DIN OUA

          Procesul tehnologic al minuturilor din oua cuprinde operatii de prelucrare preliminara a componentelor, aplicarea tratamentelor termice specifice preparatelor (fierbere, prajire) si montarea pentru prezentare.

          Prelucrarea primara consta in spalare, dezinfectare si din nou spalare in jet de apa rece. Ouale se sparg fiecare in parte pe o farfurie si apoi se trec in vasul comun pentru a evita amestecarea oualor proaspete cu oua care ar putea fi alterate.

          Componentele de adaos pentru omlete si jumari se pregatesc preliminar, in functie de caracteristicile fiecarei materii prime, astfel:

-  verdeata, curatita si spalata se taie marunt,

-  rosiile oparite si decojite se taie felii, se scot semintele si se scurg de suc;

-  sunca presata se taie cuburi sau julien;

-  costita se taie cuburi;

-  branza se rade etc.

Prelucrarea termica

          Oua fierte in coaja. Ouale se asaza intr-un cosulet din sarma pentru a se introduce in apa de fierbere, toate o data. Fierberea dureaza 3 minute pentru ouale moi, 5-6 minute pentru ouale cleioase, 8-l0 minute pen­tru cele tari.

          Ochiuri romanesti. Otetul si sarea se introduc in apa de fierbere cu rolul de a grabi coagularea proteinelor din albus, evitandu-se astfel imprastierea acestuia in apa. In acelasi scop, in momentul introducerii oului in apa clocotita (prin alunecare) vasul se retrage pe marginea plitei, albu­sul se strange spre galbenus cu ajutorul unei spumiere, iar fierberea se face in clocote mici. Se servesc cu unt si mamaliguta.

          Ochiuri la capac. Ouale sparte pe farfurie se trec, prin alunecare, in capacul cu grasime incalzita, se introduc la cuptor sau se lasa pe plita acoperita, pana cand albusul coaguleaza complet iar galbenusul, partial (consistenta semivascoasa).

          Omlete. Prelucrarea termica a componentelor de adaos se face prin

inabusire in grasime si apa sau prin sotare (rumenire usoara). Exceptie fac branzeturile si verdeata, care se amesteca direct cu ouale batute, si se prelucreaza termic, o data cu acestea.

          Omletele se pot pregati dupa doua variante tehnologice:

-  componentele de adaos se prelucreaza termic, peste acestea se toarna ouale batute cu sare, se amesteca putin, se rumeneste omleta pe ambele parti, se ruleaza. Dupa aceasta varianta se pot pregati omletele cu verdeata, cu sunca, cu rosii, cu branzeturi etc.;

-  din ouale batute cu sare se pregateste omleta simpla, prin turnare ­in vasul eu grasime incalzita, se rumeneste pe ambele parti, se monteaza pe farfurie, se asaza deasupra componentele de adaos prelucrate termic separat, dupa care se poate rula sau se prezinta ca atare. Dupa aceasta varianta se pregatesc omletele cu ficatei de pasare, eu legume etc.



        Jumari. Se pregatesc prin amestecarea in tigaie sau capac a componentelor de adaos, prelucrate termic, cu ouale batute cu sare, pana la consistenta cremoasa.

          Montarea pentru prezentare a minuturilor se face pe farfurii sau pe platouri calde, estetic aranjate si decorate. Se servesc fierbinti, imediat dupa preparare.

          Conditii de calitate. Minuturile din oua trebuie sa indeplineasca de admisibilitate prevazute de standarde, astfel:

-  gramaj la portie corespunzator;

-  aspect placut, atragator, pentru preparatele cu adaosuri acestea trebuie sa fie uniform raspandite in masa preparatului, forma bine definita;

-  culoare specifica pigmentilor coloranti din ou si a componentelor de adaos, folosite ca adaosuri;

-  miros placut, specific componentelor;

-  gust placut, specific oului si componentelor de adaos potrivit condimentate;

-  consistenta specifica produsului, astfel:

-  pentru ouale fierte si cele la capac, albusul trebuie sa fie complet coagulat, iar galbenusul, in functie de preparat, de la fluid pana la com­plet coagulat;

-  pentru omlete — la exterior complet coagulata iar in interior cremoasa;

-  pentru jumari — cremoasa.

          Defecte, cauze, posibilitati de remediere. Defectele preparatelor din oua sunt cauzate de urmatorii factori mai importanti:

calitatea necorespunzatoare a materiilor prime si auxiliare fo­losite,

dozarea necorespunzatoare a componentelor fata de prevederile retetelor;

nerespectarea tehnologiei specifice fiecarui preparat.

          Defectele acestor preparate nu se pot remedia, ceea ce implica o atentie deosebita in respectarea tehnologici specifice.

Defectele si cauzele ce le genereaza pentru preparatele din oua servite la micul dejun

Denumirea

preparatulu

reparatului

Defecte

Cauze

Oua fierte

galbenus de culoare verde inchis spre margine

— depasirea timpului de fierbere



Ochiuri

romanesti

aspect  necorespunzator

(cu zdrente, galbenusuI

descoperit)

galbenus complet coagulat

— nu s-a retras vasul pe marginea plitei

— ouale nu s-au introdus in apa

prin alunecare

— fierberea s-a  facut in  clocote mari

— nu s-au adaugat sare si otet

— albusul nu s-a strans spre galbenus cu spumiera

— nu s-au fasonat dupa preparare

— depasirea timpului de fierbere

— tinerea oualor mai mult timp in

- fierbinte

apa.

Omlete

Culoare necorespunzatoare (insuficient rumenite

sau prea rumenite)

insuficient patrunse

nu-si pastreaza  forma

data prin rulare



— temperatura in timpul prajirii a

fost prea mare sau prea mica

— timpul tratamentului termic a fost scurt sau depasit

— prajirea la temperatura prea mare, la suprafata se rumenesc, dar in interior nu patrund

- rularea nu s-a facut imediat dupa prajire

Jumari

complet coagulate

prea grase

— nu s-au amestecat la timp

— prajirea la temperatura prea mare

— depasirea timpului de prajire

— nu s-au servit imediat dupa preparare

— dozarea necorespunzatoare a grasimii (prea multa)

TEHNOLOGIA PREPARATELOR DIN CASCAVAL

          Preparatele din cascaval servite la micul dejun sunt conditionate, in mod deosebit, din calitatea cascavaluIui si a celorlalte componente din structura preparatelor.

         

Sortimentul si tehnologia preparatelor frecvent realizate

Sortiment

gramaj/portie

produs finit

Componente

u/m

Cantitate

pentru

10 portii

Operatii

pregatitoare

Tehnica prepararii

si montarea pentru

prezentare

cascaval la

capac 100 g

—cascaval

— unt

kg

kg

1,000

0,100

Taierea cascavalului

in bucati

mici

Taierea untului in capacele

Adaugarea cascavalului rumenirea la foc mic

Cascaval

pané 130 g

- cascaval

— oua

— faina

— pesmet

— ulei

 kg

kg

kg

kg

kg

0,100

0,150

0,080

0,250

0,150

— taierea

cascavalului

doua felii

la portie

— baterea

oualor

Trecerea bucatilor de cascaval prin faina, ou, pesmet

— prajire   in   ulei

pe ambele parti

— montarea pe platou

— servirea: fierbinte

3. TRANSFORMARI CE AU LOC IN TIMPUL OBTINERII
PREPARATELOR DIN OUA SI CASCAVAL

            ln timpul prelucrarii primare, pierderile cantitative sunt mici, prin indepartarea partilor necomestibile (coaja de cascaval), iar pierderile cali­tative sunt de asemenea mici, majoritatea substantelor nutritive ramanand in componente.

In timpul tratamentului termic, proteinele din ou coaguleaza, marin­du-i in felul acesta consistenta. Unele vitamine (C, BI, A) se distrug, mai ales prin prelungirea tratamentului termic si folosirea temperaturii prea ridicate la prajire.

          Preparatele sunt reimprospatate si imbogatite in vitamine prin adaos, la unele din acestea, de unt, verdeata, legume neprelucrate termic etc. Se modifica gustul, mirosul, se dezvolta arome noi. Ouale devin usor digestibile, in special cele obtinute prin fierbere.




Alte materiale medicale despre: Bucatarie



Stimuleaza colonul aton sau lenes si ajuta in CONSTIPATIE si DIVERTICULITA‚, afectiuni care sunt mult mai frecvente in societatea occidentala ca urmar [...]
Plantele medicinale sunt bine cunoscute pentru puterea lor de a mari capacitatea de procreare. Se pare ca reusesc acest lucru atat prin actiunea [...]
Ar fi iluzoriu si ilogic ca cineva sa poata concepe o suprimare totala a obiceiului de a fuma in societatea contemporana. O restrictie a produs [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bucatarie

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Retete
    Stiati ca
    Alimentatie
    Vitaminele
    Sa mancam sanatos
    Diete
    Secretele nutritiei
    Cura de slabire
    Exercitiile fizice
    Mineralele
    Grasimile
    Cum ne hranim
    Regimuri alimentare
    Intrebari despre nutritie
    Silueta
    Nutritia si sexualitatea
    Nutritia si bolile cronice
    Aminoacizii
    Acizii grasi
    Bucatarie
    Retete de slabit



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile