eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Valoarea nutritiva a alimentelor

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » alimentatie » valoarea nutritiva a alimentelor

Legumele si fructele

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Legumele si fructele

Legumele si fructele sunt considerate un izvor de sanatate, avand o valoare calorica mica. Ele sunt bogate in apa si celuloza. Prin consumarea fructelor si legumelor crude, organismul beneficiaza de celuloza pe care o contin. Aceasta nu este o substanta hranitoare, nefiind absorbita de organism. Ea se elimina ca atare, insa ajuta peristaltis-mul intestinal, provocand eliminarea substantelor nocive din organism, avand actiune stimulenta asupra functionalitatii intestinului gros. fn schimb, fructele care contin tanin (de exemplu afinele, gutuile etc.) au actiune constipanta. fn plus, masticatia indelungata a acestora mentine starea de sanatate a dintilor. Datorita volumului mare, produc senzatia de satietate, etand consumarea altor alimente in exces.
Fructele si legumele sunt o sursa nesecata de tamine si de saruri minerale, atat de necesare organismului.
Vitamina care se afla in cantitati considerabile este tamina C, sub forma de acid ascorbic ih stare libera. Cea mai importanta sursa de tamina C o reprezinta legumele, ca de exemplu: spanacul, laptucie, varza, loboda, urzicile, conopida etc, iardintre fructe macesele, lamaile, portocalele, bananele, merele, perele, nucile, migdalele, maslinele etc.

Atat legumele cat si fructele reprezinta cea mai importanta sursa de protamina A (caroten). Este important de stiut ca protamina A variaza de la o specie la alta, ca si de la o parte a fructului sau a legumei la alta. De pilda, carotenul se gaseste fn cantitate mare in frunzele verzi, morco, sfecla rosie, tomate, sparanghel, ridichi etc, iar dintre fructe amintim: ciresele, piersicile, sinele, lamaile, portocalele, merele, perele etc. Atat legumele, ca: fasolea verde, mazarea verde, cartofii, sfecla rosie, spanacul, salata, varza etc, cat si fructele ca. strugurii, caisele, merele, perele, migdalele, nucile, castanele, lamaile, portocalele, bananele, mandarinele etc, acopera nevoile organismului in tamine din complexul B si tamina C.
Tocoferolul (tamina E) se afla in cantitati importante in spanac, varza si, in special, in mazare. Aceasta tamina are mare influenta in organism, are proprietati antioxidante, micsorand consumul de oxigen, favorizeaza depozitarea glicogenului in ficat si muschi, interne in asimilarea calciului si fosforului etc.
fntrucat in alimentatia obezului sunt mult utilizate pentru calitatile lor morcovul si spanacul, vom descrie mai jos calitatile acestora. Din pacate nu se pot descrie (ca spatiu) calitatile multora dintre legume si fructe.

Spanacul este o ta cunoscuta de secole datorita gustului deosebit si a usurintei de a fi cultivata.
Spanacul, avand calitati depurative, se recomanda in alimentatia copiilor pana la cea a varstnicilor. Datorita materialului fibros pe care-l contine asigura evacuarea tubului digestiv, inlaturand constipatia. Avand un continut ridicat de fier, tamina A, Bi, B?, PP, spanacul imbogateste alimentatia obezilor si nu numai. Se digera cu usurinta, timpul de evacuare din stomac este scurt, deci "nu tine de foame". De aceea se recomanda sa fie sert cu diferite preparate. Cel mai simplu mod de preparare a spanacului este ca dupa spalarea amanuntita a frunzelor sa fie pus intr-o strecuratoare si sa se opareasca cu apa clocotita; odata oparit se poate taia marunt si amesteca cu ulei si otet (sau lamaie) dupa gust. Astfel pregatit poate fi sert ca garnitura langa o bucata de carne (rasol, fripta, rulada la cuptor) sau cu un ou fiert tare, sau ochiuri romanesti fierte in apa cu putin otet. De asemenea, se poate adauga la legume asortate, pe langa cartofi (fierti sau piure), morco piure sau morco cruzi rasi etc.
Gama de combinatii este foarte mare, dand posibilitatea gospodinelor sa prepare o mancare gustoasa si atragatoare.

Morcovul este leguma placuta la gust, usor de procurat si cu multe intrebuintari culinare. Morcovul este si un minunat medicament natural. Aceasta leguma atat de raspandita contine circa 10% zahar usor asimilabil, 1,5% proteine vegetale, celuloza fina, importante cantitati de caroten, tamina B si C etc, si saruri minerale (fier, cupru, calciu, fosfor etc). Morcovul are valoare calorica mica de circa 45%, in schimb are mari calitati nutritive. Datorita continutului in elemente minerale atat de variate, are multiple utilizari in terapeutica medicala. Contine protamina A, care se transforma in organism in tamina A necesara pentru buna functionare a ochilor, pielii, mucoaselor, necesara in boli de piele, in tulburari ale tranzitului intestinal; de asemenea, creste rezistenta organismului la infectii, da rezultate bune in surmenaj fizic sau intelectual etc. Datorita acestor calitati morcovul este mult intrebuintat in meniurile obezilor, atat sub forma cruda ca suc sau fn salate de cruditati, cat si fiert in diferite preparate ca: soteuri, pireuri, sufleuri etc. Poate fi sert garnitura la preparate din carne (fripta, rasol, rulada etc.) sau la legume asortate. Pe deasupra se presara patrunjel bine spalat si taiat marunt, acesta dand un aspect placut si ta-minizand totodata mancarea.

Legumele si fructele sunt o deosebit de importanta sursa de tamine, de saruri minerale, fn special potasiu, apoi calciu, magneziu, sodiu, fosfor etc.
O sursa deosebita fn tamina C o formeaza: portocalele, lamaile, strugurii, prunele, ciresele, caisele, afinele, murele etc. Este interesant de stiut ca tele concentreaza calciul fn frunze, iar fosforul fn seminte. Legumele si fructele care contin cantitati apreciabile de calciu sunt: varza alba, conopida, ceapa verde, papadie, patrunjel, fasole verde, mazare verde, felina (frunze), andive etc. Legumele si fructele contribuie la acoperirea nevoilor organismului si in magneziu, fn general ele contin o cantitate redusa de sodiu ceea ce le face sa fie mult apreciate in meniurile hiposodate. De asemenea, reprezinta o sursa bogata in toate oligoelementele, ca: fier, cupru, iod, zinc, mangan, cobalt etc. De subliniat faptul ca legumele si fructele formeaza cea mai importanta sursa de baze, contribuind astfel la mentinerea echilibrului acidobazic al organismului - echilibru care sta la baza cresterii si reproducerii. Datorita alcalinitatii, legumele si fructele sunt indicate si atunci cand se depune o actitate musculara intensa, in sarcina cu acidoza, in boli febrile etc. Prezenta substantelor pectice este o alta caracteristica a fructelor, ceea ce determina formarea jeleului (peltelei). De asemenea, fructele au aciditate crescuta cu cat sunt mai putin coapte.

Exceptia o face lamaia, care isi mareste aciditatea o data cu coacerea ei.
Trebuie retinut ca atat legumele cat si fructele constituie o importanta sursa de glucide cu molecula mica, ceea ce le fac usor digerabile, fn fructele cu seminte (mere, pere, gutui etc.) glucidele se gasesc sub forma de fructoza. fn fructele cu samburi tari (caise, prune,piersici etc.) se afla glucide sub forma de glucoza. In concluzie, aceste forme de glucide sunt monozaharide, deci usor asimilabile. Se digera usor si se evacueaza repede, din care cauza nu tin de foame, fn cura de slabire nu este indicat sa se consume unele fructe uscate (caise, curmale, prune, smochine, stafide etc.) sau fructe oleaginoase (alune, arahide, castane, nuci, migdale etc); acestea ingrasa, predispunand intr-o oarecare masura la obezitate.
Datorita bogatiei de potasiu si glucide cu molecula mica, ca si cantitatii mari de apa pe care o contin, fructele ca strugurii si capsunile se pot considera medicamente naturale in afectiunile hepatice si renale. In general, fructele si legumele formeaza o gama larga de aliment-medicament, strugurii fiind pe primul in acest sens.

Strugurii formeaza un izvor bogat in tamine (Bi, B2, PP, C) si substante minerale (fosfor, calciu, magneziu, fier). Ei mai contin si saruri alcaline (de sodiu si potasiu). Alcalinitatea produsa de un kilogram de struguri echivaleaza cu aceea produsa ' de sase grame de bicarbonat de sodiu.
fn general, strugurii se recomanda atat pentru | valoarea lor nutritiva, cat si pentru cea laxativa, diuretica, dezintoxicanta. Strugurele poate fi con-A§ siderat un medicament natural cu efecte bine facatoare in multe boli:
- Constipatia se ndeca in urma curei de struguri, luati pe stomacul gol si mancati cu coaja (fara samburi).
- Strugurii au o influenta binefacatoare asupra ficatului, descongestionandu-l (transformand glucoza in glicogen), marind astfel potentialul functional al celulelor hepatice.


- La hipertensi strugurii au o actiune hipoten-soare.

- Cardiacilor li se recomanda o cura de struguri (800 - 1 000 grame pe zi), deoarece prin descongestionarea ficatului inima lucreaza mai usor.
- Asupra rinichilor au un efect salutar. Strugurii au o actiune diuretica, datorita glucidelor (glucozei si levulozei) si nu contin sare. Diureza este insotita de o eliminare masiva de acid uric. Avand si actiunea alcalinizanta, combat acidoza care insoteste uremia.
- Strugurele este indicat ca dezintoxicam deoarece contine pectoze, care se transforma ih pectine. Acestea dau nastere la mase gelatinoase care absorb substantele toxice din intestin, la fel ca si carbunele animal.
- fn bolile infectioase (febra tifoida, scarlatina etc.) strugurele se recomanda atat pentru valoarea sa nutritiva, cat si pentru cea laxativa, diuretica si dezintoxicanta.
Cura de struguri trebuie facuta treptat, timp de 3
- 6 saptamani, incepand cu 500g si ajungand pana la 2 kg pe zi. Cantitatea de struguri trebuie repartizata in trei prize (inaintea celor trei mese). Deoarece strugurii aduc multe calorii, se va tine seama in obezitate ca la intocmirea meniurilor sa se scada din cantitatea celorlalte alimente. Asadar, strugurele este un medicament natural cu efecte binefacatoare in foarte multe boli si in acelasi timp un aliment pretios pentru omul sanatos.
Se stie ca, in general, fructele si legumele au un continut bogat in apa. fn schimb, sunt sarace in proteine si lipide.
Proteinele din unele legume (cartofi, varza, spanac, mazare, fasole verde) sunt in cantitate mai mare decat in cereale.
fn fructe si legume, lipidele sunt inexistente sau in cantitati foarte reduse. Fac exceptie numai fructele oleaginoase, care contin lipide (grasimi) in cantitate mare, ceea ce le fac mai greu digerabile (nucile, migdalele, arahidele, maslinele etc).

Marul se gaseste la noi tot timpul anului si poate fi consumat ih orice moment al zilei. Pe langa multiplele sale calitati de a fi usor digerabil, de a contine o gama mare de tamine (A, Bi, B2, C, PP) si saruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, sulf, magneziu, fier) marul contine cantitati reduse de natriu, ceea ce-l face deosebit de valoros pentru obezi.
Glucidele care se gasesc in mar sunt usor asimilabile, sub forma de fructoza si glucoza. Dintre acestea predomina fructoza, care alcatuieste peste jumatate din continutul lor ih glucide. De aceea, merele sunt bine tolerate in colita de fermentatie si indicate ih ratia alimentara zilnica a diabeticului, ca si a obezului. O alta caracteristica a marului o constituie prezenta substantelor pectice si a substantelor higro-scopice, care sunt capabile sa absoarba substantele toxice formate prin descompunerea alimentelor. Avand aceste proprietati, merele coapte, rase sau sub forma de pireu se utilizeaza cu succes ih tratamentul diareelor, enteritelor si colitelor de fermentatie, atat la copii, cat si la adulti.
Marul mancat cu coaja (care contine celuloza) favorizeaza un tranzit intestinal normal, ducand la combaterea constipatiei. Celuloza marului, avand o structura mai fina, este hidrolizata cu mai multa usurinta de enzimele bacteriilor din portiunile terminale ale intestinului subtire si mai ales din colon, nascandu-se astfel produsi de degradare fermentativa a glucidelor; si acest fapt explica de ce merele crude sunt tolerate de persoanele cu colita de fermentatie.
Prin bogatia lor fn apa, ca si fn potasiu si glucide (cu molecula mica), merele sunt indicate in afectiunile renale si fn insuficienta hepatica. De asemenea, marul, datorita actiunii sale diuretice, este utilizat cu succes in prevenirea si combaterea gutei, ajutand la eliminarea acidului uric.Inca din antichitatea greaca se cunoaste recomandarea consumului marului, datorita efectului favorabil in combaterea arterosclerozei si a hipertensiunii arteriale; de aceea marul este indicat si la persoanele care au o varsta mai inaintata. De retinut este faptul ca persoanele in varsta, care au o dantura deficitara, nu trebuie sa fie private de la consumarea acestui fruct, fn asemenea cazuri marul se poate consuma ras, copt sau sub forma de suc sau piureu. De mentionat este faptul ca pentru raderea merelor este necesara utilizarea razatoarei din sticla sau din material plastic, intrucat cele metalice distrug, prin oxidare, tamina C.
In cazul insomniilor moderate, cateva mere inainte de culcare inlocuiesc, cu succes, somniferele.
Marul mai are avantajul ca este un fruct usor digerabil. De pilda, 150g de mere crude sunt evacuate din organism dupa 3-4 ore. a€˘ Merele, prin actiunea lor alcalinizanta, mentin la copii echilibrul acido-bazic si pren gastroen-teritele, iar la sporti stimuleaza actitatea musculara intensa. De asemenea, sunt indicate in sarcina cu acidoza si in toate afectiunile care scad rezerva alcalina a organismului (boli febrile etc). Deoarece marul contine cantitati reduse de proteine si glucide, valoarea calorica a acestuia este mica, de aproximativ 67 de calorii la suta de grame de fruct. Datorita acestor calitati, este indicat in prevenirea si combaterea obezitatii. in cazul curei de slabire este indicat sa se manance cate 1 - 2 mere intre mese. Marul este fructul tuturor varstelor, beneficiind de el atat cei bolna, cat si cei sanatosi. Un mare avantaj al acestui fruct este si faptul ca il gasim tot timpul anului, mai ales iarna, cand unele fructe sunt greu accesibile.
Un proverb englezesc spune: "Un mar mancat pe zi tine medicul la distanta". Natura a pus la dispozitia noastra nenumarate posibilitati de taminizare a organismului pe cale naturala. De pilda, fructele si sucurile de fructe, ca si salatele de cruditati, ne ofera o gama multipla si variata de tamine si saruri minerale, precum si zahar usor digerabil.
Prin conservarea legumelor si fructelor ne asiguram pentru o lunga perioada taminele si sarurile minerale care sunt atat de folositoare organismului. Fara acestea, hrana noastra ar fi deficitara in timpul iernii.


Galerie de imagini si poze medicale: legumele


imagine cu legumeleimagine cu legumele imagini legumeleimagini/poza legumele


Alte materiale medicale despre: valoarea nutritiva a alimentelor

• Spanacul se foloseste sub forma de frunze caracterizate printr-un continut ridicat in vitamine (caroten, tiamina, riboflavina, vitamina K Ĺ [...]
Legumele se introduc in alimentatia copilului dupa cereale si fructe. Dupa prelucrarea prin gatire se aduc in forma de piure. De obicei se ofera cart [...]
Legumele proaspete sunt surse de fibre, minerale si vitamine si vor constitui o parte insemnata din hrana zilnica. Ideal ar fi sa se consume cin [...]

Despre valoarea nutritiva a alimentelor

    Advertisements


    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact