eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Alimentatie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » alimentatie

Protidele alimentare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Protidele alimentare

Advertisements


Protidele (proteinele) din produsele alimentare fac parte din cele mai importante substante organice ce se gasesc in natura, atat in regnul animal (carnea animaliera, pasari, peste, reptile, moluste, crustacee etc.) si a produselor lor (oua, lapte, brazeturi etc), cat si in regnul vegetal (cereale, zarzavaturi, fructe, leguminoase, ciuperci, seminte, alge etc.) si a produselor derivate din ele (paste fainoase, paine, produse de patiserie, conserve etc.)

Proteinele sunt necesare dezvoltarii si reinnoirii necontenite a corpului omenesc (tesutul muscular, osos, nervos, conjunctiv, hemato-formator), caci el este constituit, in mare parte, din acestea si din compusii lor complecsi.

Primii 8 aminoacizi care sunt esentiali, indispensabili, nu pot fi sintetizati de catre organism sau sunt produsi in cantitate insuficienta.
Ei trebuie sa se afle zilnic in produsele din alimentatia noastra, altfel, fabricarea proteinelor in organism, care sunt produse sau contin acesti acizi aminati este impiedicata.
La fel, 2 din aminoacizi nu pot fi sintetizati: de sugari (Arginina) sau in perioada primei parti a copilariei (Histidina).
Ei fac parte, in acest fel, din aminoacizii neesentiali (alaturi de cei care au fost amintiti) si se gasesc in alimentatie, in schimb, putand fi fabricati, in cea mai mare parte a lor, de catre organismul adult, la nivelul hepatic.
Pentru a folosi proteinele, organismul trebuie sa le transforme, prin digestie, pana la forma unitatilor lor structurale de baza - aminoacizii -pentru ca apoi sa ajunga in circulatia sanguina, prin absorbtia intestinala.
Se pare ca organismul uman prefera, intr-un anumit context, "utilizarea" proteinelor de origine vegetala (ajunse la stadiul de aminoacizi), care par a avea o mai mare biodisponibilitate celulara.

In schimb, cele de origine animala au o mai mare valoare biologica (raportul concentratie/volum) la cererea celulara pentru constructia sau pentru necesarul de energie.
O inlantuire de aminoacizi, adesea tridimensionala, formeaza peptidele si polipeptidele, iar o inlantuire de peptide (sau/si polipeptide) constituie proteinele propriu-zise.
Digestia proteinelor din alimente se face la nivelul aparatului digesti(stomac si intestinul subtire), ca si absorbtia lor (intestin).
Ca sa ajunga, insa, in stare de aminoacizi, transformarea se face cu ajutorul enzimelor gastrice, apoi cu al celor pancreatice si cu al celor intestinale ce scindeaza si separa proteinele in peptide si polipeptide, iar in urmatoarele secvente, in aminoacizi.
Numai asa proteinele pot fi absorbite, la nivelul intestinului, in circulatia venoasa porta, ce le indreapta spre ficat.

Uneori, din diferite cauze (ex.: inflamatia intestinului), unele proteine sau fragmente mai mici ale lor (ex.: peptide) ajung in circulatie, ca atare, de aici rezultand diferitele consecinte patologice.

Aminoacizii si sinteza proteinelor
Aminoacizii de la nivelul tractului digestiajunsi in organism sunt folositi la sinteza proteinelor.
Aceasta meolizare se petrece, in primul rand, la nivelul hepatic, unde o parte din ei este folosita pentru nevoia celulelor proprii sau la sinteza unor proteine speciale necesare intregului organism (ficatul fiind marea uzina biochimica a lui).
Majoritatea aminoacizilor din absorbtia intestinala trec, insa, mai departe in circulatia generala, ajungand la nivelul celorlalte celule ale organismului (dupa pasajul hepatic).
Aici, intr-o ordine codificata de catre genele aflate la nivelul genomu-lui (ADN) din nucleul fiecarei celule, prin mesagerul lor (ARN-m) ce va transmite si comanda sinteza fiecarei proteine din acizii aminati corespunzator alesi printr-un alt mesaj (ARN-t), spre centrala de sinteza din citoplasma

• mitocondriile.
Comanda o vor executa ribozomii de la nivelul reticulumului endoplas-mic (ce se afla in mitocondriile din citoplasma celulei), cu ajutorul codului genetic (ARN-r) constituit din triplete ("matrita tridimensionala") de nucleotide (fiecare aminoacid este codat de mai multe triplete, exceptie facand triptofanul si metionina).
Astfel, aceste proteine (unele avand o activitate enzimatica), vor contribui, in urma sintezei lor la nivelul celulei, nevoilor necesare structurii si functionalitatii ei.
Este de semnalat ca o serie de proteine speciale ale organismului sunt produse prin sinteza la nivelul ficatului, precum:
a€¢ proteineleplasmatice sanguine (cu o valoare normala de 70 gr/l, din care albuminele reprezinta 40 - 45 gr/l) intr-o cantitate de aproxi-mati12gr/zi;
a€¢ hemoglobina

• alta proteina complexa, existenta in hematiile sangelui, necesara in transportul oxigenului de la plaman la celula si a bioxidului de carbon (care este toxic), de la celula la plaman, spre a fi eliminat;
a€¢ mioglobina - de asemenea, o proteina principala a tesutului muscular;
a€¢ alte proteine, intr-o cantitate tot asa de importanta, ce sunt sintetizate si ele la nivelul celulelor diferitelor tesuturi ale corpului.

Proteinele participa la majoritatea activitatilor celulare

Proteinele sunt necesare zilnic pentru nevoile celulare si functionale ale organismului ca materiale folosite in procesele meolice din care cele ana-bolice (anabolismul) ajuta, repara, construieste structura celulo-tisulara, consuma si foloseste materiile prime nutritive, iar cele caolice (caolismul) degradeaza, modifica si transforma compusii organici in vederea producerii de energie, activitati fiziologice, dar si, in special, a rezolvarii produsilor reziduali de care organismul care trebuie sa se debaraseze de ei, sa-i elimine.
Din caolismul proteinelor rezulta ureea si amoniacul, care sunt eliminati, in principal pe cale renala, sub forma de saruri.
In general, toti aminoacizii necesari sintezei de proteine din organis-mul uman se gasesc, in anumite proportii, in proteinele produselor alimentare naturale consumate.
Pentru consumator "gasirea" unei proteine oarecare in alimentatia zilnica nu este asa de dificila, caci prezenta ei este obisnuita intr-o nutritie variata, echilibrata.
El le va intalni, desigur, atat in diferitele produse vegetale, cat si in cele animale (asocierea lor in alimentatie fiind necesara).
Nu acelasi lucru se poate spune atunci cand este vorba de un anume regim, de exemplu, intr-o restrictie proteica in cazul unei recomandari medicale.
In acest caz, alegerea va fi indreptata catre proteinele de origine animala, acestea fiind mai bogate in acizi aminati esentiali, intr-un minim de volum, usor de controlat, deci cu o valoare biologica mai mare in raport cu cele de origine vegetala.Intr-o stare patologica - in special in starile infectioase - consumarea de catre organism a capitalului proteic este crescut, fapt constatat indirect prin cel al caolismului ce este predominant (prin cererea marita a unui consum de energie si calorii, ca si necesitatea eliminarii de deseuri meolice prin moartea celulara accelerata) si prin marirea anabolismului, prin satisfacerea cresterii puterii umorale si celulare de aparare si de regenerare sau printr-un consum crescut necesar satisfacerii unor stari deosebite ale organismului (febra, activitate meolica mai mare a unor organe principale: inima, ficat, rinichi etc).


Rezervele de proteina ale organismului pot fi solicitate (in anumite stari de necesitate ale acestuia, ca cele amintite, ori in stari normale ca sport, profesii specifice etc.) din cantitatile ce se gasesc in proportii variate in diferite tesuturi (muschii striati si viscere, in particular sau chiar aparatul digestisi, mai ales, ficatul) in relatie si cu starea respectiva a momentului dat, ca apoi, aceasta rezerva sa fie refacuta prin elementele continute in nutritie.
In schimb, alte organe sunt ferite de aceasta solicitare (pierderea din rezerve si consumul de proteine in exces), cum este creierul, inima, tesutul conjunctiv, fapt ce nu intervine, in aceasta situatie, chiar intr-o solicitare severa (de nutritie).
Se cunoaste ca intr-o denutritie severa se semnaleaza diminuarea leuco-citopoezei, constatandu-se, astfel, o scadere a imunitatii sau a producerii de anticorpi, prin participarea deficitara a liniei limfoci-tare si mai ales a celei de tip T ; de asemenea, scaderea activitatii de meolizare a toxicelor, scaderea puterii de cicatrizare etc.
In ceea ce priveste rolul lor in mentinerea vietii, intre proteinele importante nu este o diferenta calitativa, daca consumul provine preponderent din regnul vegetal sau numai din regnul animal.
Din datele epidemiologice, insa, se semnaleaza ca sunt populatii din anumite regiuni de pe glob cu reputatia de a avea o longevitate crescuta datorata unei alimentatii predominant vegetala ca sursa importanta de proteine.
Probabil ca sunt si alte cauze ale acestei longevitati, desigur legate de maladiile cu mortalitate mare, cele cardiovasculare si cancerul, care sunt intr-o incidenta mult mai scazuta in aceste zone.
Este cunoscuta posibilitatea organismului uman de a fabrica (sintetiza) el insusi, in caz de necesitate, unii aminoacizii pornind de la cele doua materii de baza - glucoza (glucide) sau grasimi (lipide).
Aceasta este posibil pornind de la o grupare chimica comuna importanta a meolismului lor normal (o rascruce meolica a celor trei linii chimice nutritive - protide, glucide si lipide), gruparea piruvat de unde organismul poate porni la fabricarea de aminoacizi de glucoza, ori de acizi grasi necesari.
Aceasta este una din infinitele minuni ale naturii si de perfectiune a organismului uman in securizarea pastrarii fiintei lui, in cadrul lipsei uneia din materiile principale ale hranei.

Alimentatia

• rezervorul acestor substante indispensabile omului, poate pune (in anumite circumstante) si unele probleme fiziopatologice

Bineinteles, nu este vorba de aminoacizii esentiali care nu se pot sintetiza in organism, acestia trebuind gasiti in alimentatia zilnica, ci si de alte proteine bogate in anume aminoacizi.
In cadrul unei diete hiperproteice (daca nu este recomandata medical) este la fel de importanta alegerea sursei de proteine dintr-un anumit produs alimentar

• de origine animala sau vegetala

• in prevenirea unui risc.
O alimentatie obisnuita, bogata in proteine, predominant proteica (la nivel de abuz, pe timp indelungat) poate fi, impreuna cu alti factori, o cauza a unor maladii, incluside risc in cancer.


Celula maligna produce o cantitate anormala de proteina.

Proteinele unor oncogeni (oncoproteine) sunt implicate in cancero-geneza, iar altele pot pune, in plus, problema insilitatii materialului genetic al celulelor.



Alte materiale medicale despre: Alimentatie



In cautarea si cercetarea hranei sale reprezentand de la inceput prima sa necesitate de viati, omenirea a modificat si imbogatit, in decursu [...]
0 alergie este o reactie specifica a organismului, produsa dupa contactul cu o anumita substanta. Mai precis, este un raspuns al sistemului imunitar [...]
Contraindicatiile alaptarii la san sunt putine la numar, dar exista multiple presiuni pentru a renunta la alimentatia naturala (p.204). Astf [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre alimentatie

Advertisements


Alte sectiuni
Retete
Stiati ca
Alimentatie
Vitaminele
Sa mancam sanatos
Diete
Secretele nutritiei
Cura de slabire
Exercitiile fizice
Mineralele
Grasimile
Cum ne hranim
Regimuri alimentare
Intrebari despre nutritie
Silueta
Nutritia si sexualitatea
Nutritia si bolile cronice
Aminoacizii
Acizii grasi
Bucatarie
Retete de slabit



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile