eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Alimentatie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NUTRITIE » alimentatie

Grasimile - lipidelor alimentare

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Grasimile - lipidelor alimentare



Un alt timent al componentelor nutritive de baza din hrana omului sunt grasimile naturale sub forma solida sau lichida (uleiurile).
Grasimea este un material biologic reprezentativ, cu mare putere calorica si de transformare in celelalte structuri moleculare necesare organismului uman (glucoza, acizi aminati).
O parte din grasimile (lipidele) provenite din consumul alimentar pot fi depozitate la nivelul celulelor adipoase (adipocite) din diferitele tesuturi ale corpului, mai ales cel perisceral, cel de sub piele etc.

La fel ca si celelalte elemente nutritive principale

proteinele si glucidele

sunt folosite de catre organismul uman ca materie prima pentru functionalitatea si constructia celulelor, tesuturilor si organelor lui.
Tesutul gras este timentul cu cel mai mare potential in capacitatea de a acumula rezerva de materie nutritiva si calorica a organismului.Intr-o alimentatie care, in mod neobisnuit, este foarte bogata in grasimi, mai ales cu acizi grasi saturati si, in special de origine animala, lipidele pot fi un factor principal de risc (in cazul unui consum pe timp indelungat) in aparitia unor maladii grave, cu mare mortalitate, ca cele cardiovasculare cu localizare, in special, coronariana sau cerebrala (ateroscleroza), ori cum este cancerul.
(Sigur ca, la etiopatogenia aterosclerozei contribuie si alti factori, ca: hipercolesterolemia, factorii genetici, obezitatea, diabetul, abuzul de sare, hipertensiunea etc.)
Lipidele, insa, ca si majoritatea componentelor nutritive din alimentatie, joaca un rol indispensabil in ata fiintelor.
La nivelul celulelor, tesuturilor si organelor, lipidele, unele de structura moleculara mai simpla, altele mai complexa, unele fiind mult mai utile ca altele (cum sunt cele polinesaturate), participa, in afara de sinteza materialelor necesare constitutiei organitclor celulare si la alte functii ale fiziologiei sale, cum sunt: cea a permeabilitatii membranei celulare, participarea la procesul de inflamatie, la coagularea sangelui, la functia sexual-hormonala, la impiedicarea caderii parului etc.
Grasimile ajuta, de asemenea, la absorbtia digestiva a unor substante liposolubile necesare organismului, unele tamine (tamina A, E, K, D, cu protaminele lor), unii steroli acti (hormoni, colesterolul etc).


Multiplele fatete ale lipidelor

Lipidele sunt esteri rezultati din unirea (reactiA chimica) a unor alcooli cu acizii grasi.In ceea ce priveste structura lipidelor naturale, cel mai frecvent alcool este glicerolul (trialcool) si cei mai frecventi acizi grasi, in ordinea crescanda a numarului de carbon, sune acidul caproic, butiric, lauric, miristic, palmitic, stearic, oleic (cu dubla legatura), linoleic (cu doua duble legaturi), linolenic (cu trei duble legaturi), arachidonic (cu patru duble legaturi) si ftioic (al carui lant principal este ramificat) etc.

Din unirea acestui glicerol cu diferiti acizi grasi rezulta esterii trigliceri-dici pe care-i cunoastem bine prin importanta lor fiziologica si meolica.
Dupa ce au fost consumate, grasimile sunt emulsionate la nivelul tractului intestinal de catre secretia biliara ce contine acizi biliari (1 %), care le fac, astfel, mai usor "atacabile" de catre enzima pancreatica (lipaza), ce scindeaza trigliceridele in molecule mai mici (monogliceride) sau in acizi grasi si glicerol.
O parte din acestia, trec prin "bariera" celulelor mucoasei intestinale, direct sau indirect (prin pinocitoza), in vena porta (calea curenta sanguina a intestinului) sau, mai ales, in circuitul limfatic
Acizii grasi si glicerolul sau alte componente ale grasimilor rezultate din scindarea acestora, prin digestie trec in celulele intestinale, unde sunt captate din nou si transformate, in prezenta ATP, in lipidele din care au provenit, ajungand, prin acelasi proces de pinocitoza, sub forma de particole coloidale, in caile de absorbtie amintite.
Uleiurile din lipidele existente in alimentatie sunt, in special, cele care, in stare naturala, la temperatura ambianta au consistenta lichida si pron, mai ales din regnul vegetal, din cerealele oleaginoase (pericarpul fructelor), din unele seminte etc.
Cele care, la temperatura obisnuita sunt in stare solida, pron din regnul animal (grasime de porc, oaie, vaca, pasare, untul din lapte, etc).
La om, cele mai importante lipide sunt trigliceridele, ce sunt stocate in organism in celulele tesutului gras (adipocitele) de la nivelul unor organe, scere sau de sub piele etc, de unde sunt mobilizate, la nevoie, din nou in sange sub actiunea unei enzime (o alfa proteina, lipaza), care le desface in acizi grasi si glicerol-
Astfel, ajung la tesuturi, transportate fiind de scrum albumine, unde sunt folosite sau degradate (caolism), printr-un mecanism de beta-oxidare (spirala de oxidare a acizilor grasi

Lynen).
Acest sistem de reactie in lantcuprinde o pierdere succesiva de 2 atomi de carbon sub forma de acetyl - S - CoA si cedeaza 2 H la FAD fi NAD care se reduc (FADH2 + NADH + H+), iar hidrogenul format intra in ciclul respirator si permite sinteza de A TP, prin fosforilare oxidativa (Acetyl -S CA format intra si el in ciclul tricarboxilic - KREBSJ.
Aceasta beta-oxidare a acizilor grasi, care e de mare importanta meolica in ata celulei, se pare ca nu se poate face fara prezenta carnitinei (o cnzima din cadrul mitocondriei), mai ales in tesutul muscular, care are nevoie de multa energie, ca factor de transport al membranei mitocondriale a acizilor grasi cu lant lung.
(Carnitina se gaseste in produsele vegetale, dar, mai ales, animale.)

Organismul, se pare ca foloseste mai usor ca material energetic glucoza si aminoacizii si ii este mai usor ca disponibilul de materialul nutritional sa il stocheze in lipide.

Clarificarea rolului grasimilor in Gziopatologie este in curs de finalizare

La grasimi, ca si in cazul proteinelor, subliniem importanta existentei unor acizi grasi esentiali.
Acizii grasi esentiali (indispensabili), nu pot fi sintetizati de catre organism.
De aceea, ei trebuie introdusi in corpul uman odata cu alimentatia.
Ei se gasesc, mai ales, in uleiurile de origine vegetala, dar si in alge si peste.
Importanta lor biologica este de neinlocuit, dar abuzul in consumul lor este, desigur, o cauza determinanta a unor boli.
Acesti acizi grasi polinesaturati, esentiali, in numar de 3, au fost denumiti, pentru importanta lor, taminele F.
Ei au in molecula lor mai multe legaturi duble, pentru care au fost numiti acizi grasi polinesaturati.
Acidul linoleic ( Qg+2) cu doua duble legaturi, acidul linolenic (_ Ci 8+3) cu trei duble legaturi sau acidul homolinolenic (- C18+3) cu trei duble legaturi.dar altfel pozitionate, acidul arachidonic (- C20+4) cu patru duble legaturi.

Acizii grasi polinesaturati sunt folositi in scaderea hipercolesterolemiei atat de implicati in ateroscleroza.
La importanta calitatilor acestor acizi esentiali, printre cele amintite legat de ata fiintelor, la acidul linolenic, adaugam faptul ca poate reduce adesitatea plachetara, o speranta in tratarea starilor patologice vasculare trombogene.
Contrar acestora, unii acizi grasi saturati, in special cei cu lant lung, contribuie la procesele de trombogeneza.In cazul meolismului grasimilor, acizii grasi eliberati sub actiunea lipazei din celulele adipoase in care au fost stocati sub forma de trigliceride ajung la nivelul altor tesuturi, unde vor fi folositi si vor suferi un mecanism de oxidare in vederea obtinerii de energie - calorie.

Grasimile nu sunt numai material de rezerva pentru organism, ele pot fi transformate si in biocomponente tale

Structurile biochimice care rezulta din reactiile biologice de meolizare a acizilor grasi, mai ales a celor cu duble legaturi, sunt de mare importanta fizio-patologica.
Astfel, sub actiunea unei fosfolipaze si apoi a unei ciclooxigenaze, acesti acizi grasi sunt transformati in derivati acti: endoperoxisj, prostackline, tbromboxani, prostaglandine e/c.
In "uzina" biochimica intracelulara, meolismul materialelor de nutritie este foarte complex, dar perfect de bine organizat.


Acest lucru este valabil si in cazul grasimilor saturate.

De exemplu : exista posibilitatea ca un acid gras mononesaturat sa fie produs, printr-o debidrogenare superioara, dintr-o strucutra mai apropiata (cu acelasi numar de carbon), cum este in ca^ul transformarii acidului stearic (saturat) in acid oleic (mononesaturat).
O importanta la fel de mare pentru organism o au lipidele, cu molecule complexe de aspect eterogen ca structura moleculara (glicophospholipidele, sphingolipidele, lipoproteinele etc), pe unele din ele gasindu-le in constitutia sistemului nervos (lecitine, ce/aline, cerebroqde etc).


Alte aspecte ale utilizarii grasimilor


Importanta lipidelor se extinde la folosirea lor in industria usoara, de consum (sapunuri, materiale plastice, detergenti, lubrefianti), ca si in industria farmaceutica (cu folosire anodina ca excipienti in solutii uleioase, picaturi, supozitoare, geluri, unguente etc).
Uneori sunt folositi si in alimentatia parenterala (i.v.), cum sunt unele suspensii lipidice cu lant carbonic scurt, ori folosirea lor, de altadata, ca produsii iodati in radiologie (lipiodol) sau in regimuri dietetice in care grasimile au fost acizii grasi polinesaturati (in terapia hipocolesterole-rnizanta).
Unele dintre lipide sunt folosite pentru efectul lor cu scop terapeutic, ca laxativ (acidul ricinoleic).
Uleiurile polinesaturate, care contin doua si, mai ales, trei duble legaturi (acid linolenic) sunt dificil de conservat multa vreme (usor oxidabile, ele rancezesc).
Se pare ca vechile constatari prind utilitatea grasimii de peste in preventia bolilor coronariene este valabila si astazi.

Aceasta se datoreaza existentei unui mecanism biochimic, in care acizii grasi de tip (- C18+3) cu trei duble legaturi (acidul linolenic) ajung, prin meolizarea lor, la produsii de tip eicosapentaenoic si docosahexaenoic, care au o posibila legatura cu actitatea plachetara, cu starea imunologica.



Alte materiale medicale despre: Alimentatie

loading...


Grasimile sunt folosite in alimentatia omului, atat ca atare pentru valoarea lor nutritiva, cat si la prelucrarea culinara a produselor alimentare sar [...]
Si ele ocupa un loc important in hrana omului. Cele mai valoroase grasimi, din punct de vedere biologic, sunt cele nesaturate, iar dintre ele acidul [...]
Grasimile se gasesc in diverse locuri ale organismului, reprezentand, la omul normal, pana la 18% din greutatea cor-pului./in afara de aceasta grasime [...]


Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre alimentatie

Advertisements


Alte sectiuni
Retete
Stiati ca
Alimentatie
Vitaminele
Sa mancam sanatos
Diete
Secretele nutritiei
Cura de slabire
Exercitiile fizice
Mineralele
Grasimile
Cum ne hranim
Regimuri alimentare
Intrebari despre nutritie
Silueta
Nutritia si sexualitatea
Nutritia si bolile cronice
Aminoacizii
Acizii grasi
Bucatarie
Retete de slabit


loading...

Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile