Organismul nostru a evoluat pe baza unei diete zilnice de 1,3-l,6 kilograme de legume si fructe. Astazi mancam numai cateva zeci de grame. "Daca singura schimbare in dieta pe care o fac oamenii ar fi sa manance mai multe fructe si legume, o serie de probleme de dieta si-ar gasi rezolvarea", ne recomanda Susan Krebs-Smith, Ph.D., R.D., cercetator nutritionist la National Cancer Insitute din Bethseda, Maryland.
Sute de studii facute de-a lungul deceniilor de cercetare arata ca dietele incarcate de fructe si legume ne ajuta sa pierdem din greutate, sa traim mai mult si sa reducem riscul de imbolnavire de inima, de a face un atac cerebral, cancer, diabet, hipertensiune, cataracta si probabil artrita. Efectele sunt uluitoare!
a Riscul de cancer scade la jumatate daca dublam consumul zilnic de legume si fructe.
a Nilul de colesterol scade cu 33 la suta in numai doua saptamani atunci cand femeile mananca mai multe legume si fructe.
a Riscul de a face bronsite, ulcer, calculi biliari, ciroza, pietre la rinichi, artrita si cancer la plamani, stomac, esofag, gura, endometru, pancreas, cervix, colon, tract urinar si chiar si la san scade dramatic atunci cand mancam mai multe fructe si legume.
a Mariti consumul de fructe si legume la nilurile atinse de stramosii nostri si tensiunea arteriala va scadea tot atat de bine ca atunci cand luam medicamente.
Acesta este numai inceputul unei sanatati infloritoare. Un studiu facut la Tufts Unirsity din Boston a descoperit ca femeile care mananca in special fructe si legume pierd mai putin din masa osoasa si, prin urmare, sunt mai putin expuse riscului de a face osteoporoza. Fructele si legumele ar putea fi si elixirul tineretii. in 1998, cercetatorii de la Unirsitatea din Napoli, Italia, au facut studii pe oameni care depasisera varsta de 70 de ani si chiar trecusera de suta de ani. Ei au descoperit ca aceia care traiau mai mult erau totodata si cei care mancau sanatos. Secretul lor? Mancau fructe si legume din belsug, chiar mai multe decat prietenii lor mai tineri, dar mai putin sanatosi.
Exista mai multe moti pentru care organismul nostru tanjeste dupa lucruri proaspete. Fructele si legumele:
1. nu contin grasimi, colesterol sau sodiu (cu exceptia fructelor de avocado, maslinelor si a nucilor de cocos);
2. sunt printre alimentele cele mai bogate in fibre (opt portii pe zi ne furnizeaza aproximativ 27 de grame de fibre, ceea ce se incadreaza in recomandarile dieteticienilor, adica intre 25 si 35 de grame);
3. contin multi factori nutritivi, cantitati mari de calciu, fier, magneziu si vitamine aducatoare de sanatate, precum acid folie. Corpul nostru s-a dezvoltat cu mari cantitati din acesti factori hranitori. Prin urmare, si acum are nevoie de asa ceva. Daca nu absoarbe cantitatea optima facem osteoporoza, anemie, diabet, boli de inima cancer, cataracta, artrita si altele asemenea;
4. au foarte putine calorii. Contin aproximativ o calorie pe fiecare gram, in atie cu pana la noua calorii, in cazul alimentelor rafinate.

Majoritatea alimentelor de pe masa stramosilor nostri erau te. Asa ca nu-i de mirare ca nici un alt aliment nu este atat de strans legat de conceptul de viata lunga si sanatoasa. Ceea ce stramosii nostri faceau din necesitate si strabunicii nostri ne-au spus sa facem din dragoste, noi trebuie sa facem acum pentru ca suntem constienti ca este in interesul nostru - sa triplam consumul zilnic de fructe si legume!

MINUNILE FITOCHIMICE

Daca vorbim din punct de dere nutritionist, fructele si legumele nu contin doar vitamine, minerale si fibre. Ele au mii de alte componente, numite fitochimicale, sau nutrienti getali, care alcatuiesc un cocteil care ne creste starea de sanatate.
De exemplu, bioflavonoizii din citrice si rdeturi reduc trombii din sange care produc atacurile cerebrale si inhiba oxidarea colesterolului care transforma grasimi inofensi din sange in particule lipicioase care ingroasa peretii arterelor. Sulforafanul din broccoli este un antioxidant care intareste sistemul natural de aparare al organismului impotriva cancerului. Luteina din spanac impiedica celulele normale sa se transforme in unele anormale, pentru ca imbunatateste comunicarea de la celula la celula. Miile de compusii de sulf din usturoi pot incetini inaintarea timpului. "Se pare ca usturoiul are un efect benefic in stimularea functiilor imunitare si scade nilul de colesterol din sange chiar si cand este consumat in cantitati moderate, intre unul pana la un catel si jumatate de usturoi pe zi", spune dr. Jeffrey Blumberg. Lista fitochimicalelor este nesfarsita si creste zilnic, pe masura ce cercetatorii descopera mai multi din acesti factori nutritivi care ne ajuta sa ramanem sanatosi. ( Armata anti-cancer din fructe si legume, de mai jos.)

ARMATA ANTI-CANCER DIN LEGUME Sl FRUCTE

Mama natura a dotat fructele si legumele cu forta hranitoare. Pe langa dozele serioase de nutrienti antioxidanti, cum ar fi vitaminele C si E si seleniul, acidul folie si fibrele, fructele si legumele contin peste 12 000 de compusi care cresc spectaculos puterea naturala a organismului de a se apara impotriva bolilor. Acestea incurajeaza celulele sa isi sporeasca numarul de enzime care impiedica substantele care stimuleaza cancerul sa initieze boala, si actioneaza ca antioxidanti care indeparteaza cancerul si regleaza hormonii care ar incuraja dezvoltarea cancerului, lata o lista partiala cu ce ti gasi intr-un platou plin cu legume:

a Compusii de allium, asa cum ar fi sulfura de dialil si sulfura de alil-metil, in usturoi, praz, ceapa si aric
a Carotenoizi, cum sunt alfa- si beta-carotenul, luteina, licopena si capsantina, in produsele cu culoare intensa si in ardei iute
a Cumarina din ceai, boabe de soia, legume crucifere, citrice, si semintele de in
a Flavonoizi, asa cum sunt antocianidele, catecinele, flavononii si flavonele din fructe, legume si rdeturi, ceai si citrice
a Indole, cum sunt indola-3-carbinol din varza, broccoli, varza de Bruxelles si alte legume crucifere
a Hexafosfat de inositol, din cereale integrale si legume
a Izoflavone, cum sunt genisteinele, diadzeinele si biocanina A, din grau integral si boabele de soia.
a Izotiocianatele, cum sunt sulforafanele si PEITC, din legumele crucifere, napi si creson.
a Fenoli si polifenoli, cum sunt acidul cafeic, acidul feluric quercetina si acidul elagic, din ovaz, boabe de soia, fructe de padure, prune, struguri si capsuni
a Fitoestrogeni, asa cum sunt lignanii si izoflavone diadzeine si genisteine din boabele de soia, in, secara si rdeturi
a Fitosterolii, cum sunt beta-sitosterol, stigmasterol si campes-terol din legume
a Probiotici si prebiotici cum sunt fructo-oligozaharidele si Lactobacillus din anghinare, ceapa frantuzeasca (salot), iaurt si boabe de soia
a Saponine, cum sunt spirostanul si furostanul din legume
a Taninuri cum sunt proantrocianidinele din afine, ceai si ciocolata
a Terpenele, cum sunt D-limonene din citrice