Acizii grasi sunt descrisi dupa doua caracteristici: lungimea lantului de atomi de carbon si gradul saturarii cu hidrogen.
Acizii grasi mononesaturati au o singura dubla legatura, ce se gaseste la al 9-lea atom de carbon, de la capatul metilic (omega). In alimente se gasesc patru acizi mononesaturati, cel mai frecvent intalnit fiind acidul oleic (18:1 n-9), care reprezinta 70-72% din
uleiul de masline si din
grasimea de avocado si aproximativ 50% din uleiul de rapita. Acizii grasi mononesaturati pot fi sintetizati de animale si de om, deci nu necesita un aport din afara, cu alte cuvinte, nu sunt esentiali. La temperatura camerei,
acizii grasi mononesaturati au o consistenta lichida sau semisolida. Acizii grasi mononesaturati au efectele cele mai bune asupra sanatatii, protejand impotriva bolilor cronice, scazand LDL (lipoproteinele cu densitate joasa sau colesterolul "rau"), crescand HDL (lipoproteinele cu densitate mare sau colesterolul "bun"), scazand usor
tensiunea arteriala, ameliorand fluxul sanguin, ajutand la normalizarea glicemiei la diabetici, fara sa scada trigliceridele, si scazand riscul bolilor canceroase.
Astfel, studii recente au aratat ca, inlocuind in
alimentatie acidul polinesaturat linolic (C18:2n-6), care alcatuieste majoritatea grasimilor din uleiul de floarea-soarelui, cu acidul oleic din
masline sau din avocado, se scade susceptibilitatea LDL fata de oxidare. Lipoproteinele cu densitate mica (LDL) sunt deosebit de vulnerabile la oxidare, si asa sunt si membranele celulare, daca acizii grasi polinesaturati formeaza majoritatea lipoproteinelor constituente, deoarece dublele legaturi se oxideaza foarte usor. Proprietatea acizilor grasi mononesaturati de a se oxida mult mai greu le confera un efect protector impotriva aterosclerozei, deoarece dau
nastere la particule de LDL, mai rezistente le oxidare. O alta actiune protectiva a acizilor grasi mononesaturati consta in faptul ca nu scad HDL (colesterolul "bun"), asa cum se intampla dupa consumul de
ulei de floarea-soarelui (prin continutul mare de acid polinesaturat, linolic).In timp ce acizii grasi saturati, care se gasesc in
grasimile animale, activeaza trombocitele, producand agutinarea lor, aderarea de endoteliul vascular si declansand procesele care duc la coagularea sangelui si la tromboza, acizii grasi mononesaturati au o actiune tocmai inversa. E bine sa stim ca acizii grasi polinesaturati, care alcatuiesc majoritatea in uleiul de floarea-soarelui, de germene de porumb si de soia, cresc agregarea trombocitelor, aceasta pentru ca favorizeaza oxidarea lipoproteinelor cu densitate mica (LDL).
Acizii grasi mononesaturati, care de asemenea se gasesc in membranele celulare, sunt mult mai putin vulnerabili la peroxidarea lipidica, in atie cu acizii grasi polinesaturati.
Se stie ca leziunile oxidative ale acidului dezoxiribonucleic si ale grasimilor contribuie, intr-un mod semnificati la etiologia cancerului, a
aterosclerozei si a poliartritei reumatoide.In timp ce acizii grasi polinesaturati, care se gasesc in uleiul de floarea-soarelui, de germene de porumb sau de soia, sunt substraturile cele mai sensibile la atacul speciilor reactive de oxigen, acizii grasi mononesaturati din avocado si din masline au proprietati antiinflamatorii si pot reduce productia mediatorilor inflamatori (interleukina 1-8, factorul de necroza tumorala si interferonul).In etiologia cancerului, multi agenti genotoxici actioneaza, prin mecanismul comun al leziunilor oxidative ale acidului dezoxiribonucleic, substratul genelor. Procesele oxidative pot fi raspunzatoare pentru initierea modificarilor carcinogene, prin oxidarea acidului dezoxiribonucleic, dar pot actiona si ca promotoare, influentand activitatea genelor ce regleaza cresterea si diferentierea celulara, actionand sinergie cu factorii initiatori. Dietele bogate in acid linolic, adica bogate in ulei de floarea-soarelui, de germene de porumb si de soia, favorizeaza mult formarea tumorilor, ca un rezultat al stresului oxidativ crescut. Faptul ca acizii grasi mononesaturati (de exemplu, acidul oleic din masline si din avocado) sunt mult mai greu oxidati le poate conferi un rol protector impotriva cancerului.
Un alt efect protector al acidului oleic (din avocado si masline) impotriva cancerului consta in faptul ca nu altereaza raspunsul imun. Acizii grasi polinesaturati (de exemplu, acidul linolic) sunt necesari pentru
imunitatea mediata de celulele T, insa cantitatile mari in care sunt consumati, prin ulei si margarina, suprima aceasta functie, crescand riscul bolilor canceroase.
S-a observat ca, in tarile in care se consuma mai ales ulei de masline, mortalitatea prin boala coronariana e mai mica.
Acizii grasi mononesaturati scad si trigliceridele in sange, nu numai LDL.In sfarsit,
uleiurile vegetale, alaturi de germenele cerealelor, constituie cea mai importanta sursa de alfa-tocoferol (vitamina E) din majoritatea dietelor, si uleiul de masline contine 12 mg la 100 g. Alfa-tocoferolul actioneaza ca un vidanjor de radicali liberi, pentru a proteja membranele celulare de distrugerea oxidati va. Printre multele boli cronice legate de
stresul oxidati amintim ateroscleroza, cancerul,
cataracta si bolile inflamatorii.
Continutul in acizi grasi al diferitelor uleiuri:
> Ulei de masline: 70-75% mononesaturati, 10% polinesaturati;
> Ulei de rapita: 50-60% mononesaturati, 30% polinesaturati;
> Ulei de arahide: 50% mononesaturati, 30% polinesaturati;
> Ulei de porumb: 27% mononesaturati, 60% polinesaturati;
> Ulei de floarea-soarelui: 24% mononesaturati, 65% polinesaturati;
> Ulei de soia: 22% mononesaturati, 63% polinesaturati;
> Ulei de seminte de struguri: 16% mononesaturati, 72% polinesaturati.
