eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Alimentatie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » NUTRITIE » alimentatie

Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza)


Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza)

FIBRELE ALIMENTARE

Acestea sunt substantele continute in special de legume, leguminoase, fructe si cereale in stare bruta.

Desi ele nu au nici o valoare energetica a priori, fibrele alimentare joaca un rol extrem de important in digestie, in special datorita celulozei, ligninei, pectinei si a mucilagiilor pe care le contin. Ele asigura un bun tranzit intestinal, iar absenta lor sta la originea majoritatii cazurilor de constipatie. Fibrele fiind, totodata, foarte bogate in vitamine, oligoelemente[1] si in saruri minerale, insuficienta lor poate duce la grave carente.

Ele impiedica absorbtia, pe cale digestiva, a lipidelor, diminuand astfel riscul de ateroscleroza.

Pe de alta parte, fibrele au avantajul de a limita efectele toxice ale anumitor substante chimice, cum sunt aditivii si colorantii. Dupa opinia unor medici gastro-energologi, anumite fibre ar avea capacitatea de a proteja colonul impotriva a numeroase riscuri si, mai ales, impotriva cancerelor digestive.



In ultimii ani, cresterea nivelului de viata din tarile industrializate a avut ca urmare scaderea consumului de fibre.

Francezii consuma, actualmente, sub 20 de grame de fibre pe zi, in vreme ce aportul zilnic necesar ar fi de 40 de grame.

In 1925, consumul de legume uscate (deosebit de bogate in fibre) era de 7,3 kg anual, pe cap de locuitor. Astazi nu mai este decat de 1,3 kg.

Baza hranei italienilor a fost data intotdeauna de paste fainoase. Dar acum 30 de ani esentialul hranei lor era inca alcatuit din legume (bogate in fibre) si paste facute din faina integrala, adica faina bruta, care continea fibrele de celuloza din grau.

Astazi, o data cu cresterea nivelului de viata, carnea a inlocuit in cea mai mare masura legumele, iar pastele sunt fabricate cu faina alba, cernuta, adica faina din care au fost eliminate fibrele. In acest mod explica autoritatile medicale din Italia nu numai frecventa mai mare a obezitatii, ci, in special, proliferarea alarmanta a cancerelor digestive.[2]

SURSELE DE FIBRE (CELULOZA)
si concentratia lor la 100 g de alimente

Produse cerealiere

Legume uscase

Fructe uscate oleaginoase

Tarate

40 g

Fasole uscata

25 g

Nuca de cocos uscata

24 g

Paine integrala

13 g

Mazare uscata

23 g

Smochine uscate

18 g

Faina necernuta

19 g

Linte

12 g

Migdale

14 g

Orez integral

5 g

Naut

2 g

Stafide

7 g

Orez alb

1 g

Paine alba

1 g

Curmale

9 g

Arahide

9 g

Legume verzi

Fructe proaspete

Mazare verde fiarta

12 g

Varza

4 g

Zmeura

8 g

Patrunjel

9 g

Ridichi

3 g

Pere cu coaja

3 g

Spanac fiert

7 g

Ciuperci

2,5 g

Mere cu coaja

3 g

Fetica[3]

5 g

Morcovi

2 g

Capsuni

2 g

Anghinare

4 g

Salata verde (laptuca)

2 g

Piersici

2 g

Praz

4 g

S-a demonstrat ca fibrele (celuloza) au o actiune benefica in cazul obezitatii. Introducerea lor in alimentatie are ca efect scaderea glicemiei, ca si a insulinemiei (adica a secretiei de insulina), care sunt raspunzatoare dupa cum vom vedea in modulul urmator pentru constituirea grasimii de rezerva.

Dintre cele patru mari familii de substante alimentare, proteinele sunt absolut necesare organismului, deoarece contin aminoacizi cu atat mai indispensabili, cu cat corpul nostru nu stie sa-i fabrice. Tot asa stau lucrurile in privinta unor anumite grasimi care contin vitamine si a doi acizi grasi esentiali (acidul linoleic si acidul linolenic), pe care celulele noastre sunt incapabile sa le sintetizeze. Numai glucidele ar putea fi considerate cel mai putin necesare, pentru ca organismul stie sa produca glucoza din grasimile de rezerva.

Dar trebuie stiut ca lipidele si proteinele se gasesc deseori combinate in aceleasi alimente, cum este cazul carnii.

Pe de alta parte, numai glucidele si lipidele au o putere energetica mare.

De aceea pentru ca expunerea noastra sa fie clara vom (lasa deoparte, in mare masura, proteinele. Astfel, de fiecare data cand vom vorbi de un aliment, il vom defini prin apartenenta sa la doar trei categorii:

        glucide sau hidrati de carbon (facand precizarea ,,bune sau ,,rele)

        lipide

        fibre alimentare

Cand un aliment va contine, in acelasi timp, si glucide si lipide, ca in cazul arahidelor, vom spune ca este glucido-lipidic.

REZUMAT

Proteinele sunt substante care se afla in numeroase alimente de origine animala si vegetala: carne, peste, oua, lactate si leguminoase. Sunt indispensabile organismului si nu ingrasa.

Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante care sunt transformate in glucoza. Se gasesc in alimente care, la origine, contin fie zahar (fructe, miere), fie amidon (faina, cereale, fainoase). Absorbtia glucidelor se face pe stomacul gol, la un interval de timp egal cu ingerarea lor. Sunt clasificate in functie de puterea lor glicemica, masurata prin indicele glicemic. Se poate face, de asemenea, diferenta intre glucidele bune, cu indice scazut, si ,,glucidele rele, cu indice glicemic ridicat.

Lipidele sunt substante a caror origine poate fi atat animala, cat si vegetala. Acestea sunt grasimi (carne, mezeluri, peste, unt, ulei, branzeturi). Unele dintre ele pot mari colesterolul (carne, lactate), altele, dimpotriva, contribuie la scaderea lui (uleiul de masline etc.).

Fibrele alimentare (celuloza): in aceasta categorie intra toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac, fasole verde), dar si unele legume uscate, fructele si cerealele in stare bruta, care contin fibre in mare cantitate. Trebuie sa fie consumate frecvent, deoarece insuficienta lor duce la carente grave.

CLASIFICAREA LIPIDELOR, GLUCIDELOR, GLUCIDO-LIPIDELOR SI A FIBRELOR ALIMENTARE

LIPIDE[4]

GLUCIDE

ALIMENTE GLUCIDO-LIPIDICE



FIBRE ALIMENTARE[5]

CARNE

FAINA

LAPTE

SPARANGHEL

OAIE

PAINE

NUCI

SALATA VERDE

VACA

BISCUITI

ALUNE

SPANAC

VITEL

OREZ

ARAHIDE

VINETE

CAL

CARTOFI

MIGDALE

ROSII

PORC

PASTE

CREIER

DOVLECEI

MEZELURI

GRIS

FICAT

TELINA

PASARE

CUS-CUS

SOIA (faina)

VARZA

IEPURE

TAPIOCA

GERMENI DE GRAU

CONOPIDA

PESTE

FASOLE USCATA

PASTE CU OU

VARZA ACRA

CRAB

MAZARE

NUCA DE CAJOU

FASOLE VERDE



CREVETE

LINTE

NUCA DE COCOS

PRAZ

LANGUSTA

NAUT

CIOCOLATA

ARAHIDE

LANGUSTA

MORCOVI

ZAHAR

ARDEI GRAS

OU

MIERE

MASLINE

ANDIVE

UNT

ALCOOL

CASTANE

CIUPERCI

BRANZETURI

PORUMB

CASTANE DULCI

NAPI

ULEIURI

FRUCTE

SCOICI

SALASIFI[6]

MARGARINE

FRUCTE USCATE

ST. JAQUES

FRUCTE

STRIDII

LEGUME USCATE

AVOCADO



CLASIFICAREA GLUCIDELOR

GLUCIDE RELE

GLUCIDE BUNE

ZAHAR DIN TRESTIE
(alb sau roscat)

CEREALE BRUTE
(grau, ovaz, orz, mei etc.)

ZAHAR DIN SFECLA

FAINA BRUTA (necernuta)

ZAHAR BRUN NERAFINAT

PAINE integrala

MIERE

PAINE de secara, integrala

SIROP DE ARTAR

PAINE cu tarate

DULCIURI

OREZ integral

MELASA

PASTE din faina integrala

DULCETURI, JELEURI

GERMENE DE GRAU

INGHETATA DE FRISCA

BOB VERDE

BAUTURI DULCI

LINTE

(sucuri acidulate, coca cola)

FRUCTE

FAINA RAFINATA

TELINA

(pentru baghete, franzela, pesmeti)

NAP

PRAJITURI DIN FAINA ALBA SI ZAHAR SI ZAHAR

GERMENI DE SOIA

PIZZA

MUGURI DE BAMBUS

BRIOSE, CORNURI, BISCUITI

INIMA DE PALMIER

FOIETAJE, SUFLEURI

SALSIFI

PASTE ALBE

VINETE

(shete, ravioli etc.)

DOVLECEI

OREZ ALB (rafinat)

CASTRAVETI

AMIDON DIN CARTOFI

ROSII

MORCOVI

RIDICHI

PORUMB

CIUPERCI

AMIDON DIN PORUMB

VARZA

GRIS, CUS-CUS

CONOPIDA

AMIDON

FASOLE VERDE

CEREALE cernute

PRAZ

FULGI DE PORUMB

ANGHINARE

PETALE DE PORUMB

ARDEI GRAS

OREZ SUFL

SALATA VERDE

ALCOOL (in special distilat)

SPANAC

NAUT

MAZARE USCATA

FASOLE USCATA

CIOCOLATA cu minimum 60% cacao



[1] Oligoelemente adica metale sau metaloizi aflate in cantitati infinitezimale in corpul uman si care sunt necesare pentru anumite reactii chimice din organism, indeplinind un rol de catalizator. (n.a.)

[2] publicatiile Profesorului Giacosa, Seful Serviciului de Nutritie din Centrul National de Cercetare a Cancerului, Genova. (n.a.)

[3] Fetica, lat. Valerienella olitoria, ta folosita pentru salata. (n. tr.)

[4] Toate alimentele care ureaza in aceasta coloana (cu exceptia untului, uleiurilor si margarinelor) contin si proteine (protide). (n.a.)

[5] Contin o foarte slaba proportie de glucide. (n.a.)

[6] Salsifi, lat. Scorzonera hispanica (n.tr.)




Alte materiale medicale despre: Alimentatie




Doctorii au observat ca boala numita cancer de colon, atat de des intalnita in Europa, este foarte rara in randul populatiei africane. Ei au pus-o pe [...]
Fibrele alimentare sunt polizaharidele de origine vegetala (legume, fructe, cereale) pe care organismul nu le poate digera. Aceste fibre sunt elimina [...]
Doctorii au observat ca boala numita cancer de colon, atat de des intalnita in Europa, este foarte rara in randul populatiei africane. Ei au pus-o pe [...]


Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre alimentatie

Alte sectiuni
Retete
Stiati ca
Alimentatie
Vitaminele
Sa mancam sanatos
Diete
Secretele nutritiei
Cura de slabire
Exercitiile fizice
Mineralele
Grasimile
Cum ne hranim
Regimuri alimentare
Intrebari despre nutritie
Silueta
Nutritia si sexualitatea
Nutritia si bolile cronice
Aminoacizii
Acizii grasi
Bucatarie
Retete de slabit


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Unde se incadreaza problema medicala?

Scrie codul din imaginea alaturat



Vezi toate intrebarile