eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Medicina naturista

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NATURIST » medicina naturista

Prevenirea bolilor prin alimentatie

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Prevenirea bolilor prin alimentatie

Advertisements


"Medicii excelenti previn boala;


medicii mediocri o trateaza inainte de a

deveni evidenta. Medicii slabi trateaza boala manifestata."


Primul text medical chinezesc, anul 2600 i.Hr.


Winston Churchill, fostul prim-ministru al Angliei, s-a dus la medic pentru ca respira greu, avea ameteli si dureri articulare. Dupa ce l-a examinat, acesta din urma i-a spus: "Ar fi bine sa nu mai fumati toata ziua si sa nu goliti zilnic sticla de coniac', la care premierul raspunse: "Daca as fi dispus sa fac aceasta, n-as mai avea
neie de dumneata".
Atitudinea celebrului politician al celor doua razboaie mondiale o reflecta foarte fidel pe aceea a omenirii, in general: pentru a fi feriti de boli sau pentru a scapa de ele, oamenii considera ca e mai usor sa apelezi la vindecatori decat sa traiesti intelept. A trai intelept
li se pare mult mai greu. .
Americanii spun ca un gram de profilaxie, de prevenire, face mai mult decat un kilogram de tratament.
a€˘ John Knowles, fostul presedinte al Fundatiei Rockefeller, scria: Peste 90% dintre noi se nasc sanatosi si devin bolnavi ca urmare a unor obiceiuri rele si a conditiilor din mediul inconjurator". Iar Ken Cooper, de la Institutul Aerobic din Dallas, Texas, SUA, obisnuia sa spuna: "Nu murim din cauza bolilor, ci din cauza modului in care traim".
Cat de ciudata poate fi conceptia unora despre stilul sanatos de viata reiese si din declaratia pe care a facut-o, in iunie 2002, cunoscutul cantaret de muzica rock Udo Lindenberg, in varsta de 55 de ani: "Cand se intuneca, parasesc din cand in cand apartamentul meu de la Hotelul Atlantic din Hamburg, pentru a alerga putin", spune cantaretul. "Nu mai fumez tigari, ci doar trabuc. Din cand in cand, trebuie sa-mi cinstesc gatlejul de aur cu cate un pahar. Dar atunci beau pana ce cad sub masa. Nu-mi plac jumatatile de masura. Apoi, pentru cateva saptamani, nu beau deloc si ma alimentez sanatos. Una peste alta, am un stil de viata sanatos."
Asa intelege Lindenberg stilul de viata sanatos. De fapt, in 1989, dupa un atac de cord, a fost tratat intr-o clinica, pentru ca, dupa cativa ani, sa faca un infarct tipic. Evident, acest stil de viata nu putea preveni infarctele din trecut si nici pe urmatorul, care ma tem ca va veni.
Daca aruncam o privire asupra principalelor cauze de morbiditate si mortalitate din Romania, constatam ca, in ordinea frecventei, se gasesc urmatoarele boli:
a™¦ afectiuni cardiovasculare, in special infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale;
a™¦ afectiuni canceroase, in special cancer pulmonar, mamar, de colon si de prostata;
a™¦ afectiuni ale aparatului respirator.
Primul loc al bolilor cardiovasculare e datorat consecintelor tulburarii circulatiei prin arterele coronariene. in cazul intreruperii totale, se opreste scurgerea sangelui, iar zona respectiva de miocard se necrozeaza; este ceea ce cunoastem sub termenul de infarct.
Grasimile si colesterolul in exces, care circula in sange, se depun in peretele arterial. in decursul anilor, aceste depozite cresc, circulatia este ingreunata, iar procesul e cunoscut sub denumirea de ateroscleroza.
La eforturile fizice, cand neile de oxigen ale tesuturilor active cresc, cantitatea de sange care mai poate trece prin arterele ingustate nu mai e suficienta si miocardul sau muschii membrelor inferioare sufera de lipsa de oxigen, ceea ce se manifesta prin criza de angina pectorala sau prin claudicatia intermitenta. Daca se astupa o artera coronariana, apare infarctul miocardic, daca se intrerupe circulatia intr-o artera din creier, se produce accidentul vascular cerebral. Aproximativ o treime din numarul total al deceselor se datoreaza infarctului miocardic.
Leziunile endoteliului vascular, adica ale stratului ce captuseste interiorul arterelor, pot fi de natura hemodinamica, cum este in hipertensiunea arteriala, de natura chimica, prin colesterolul si grasimile din sange, de natura imunologica si virala sau datorate fumatului. in special la diabetici, coexistenta cresterii colesterolului si a grasimilor in sange, cu hipertensiunea arteriala si cu fumatul poate avea urmari catastrofale.In majoritatea tarilor, cresterea frecventei infarctului miocardic a survenit intr-o perioada in care a avut loc un exod al locuitorilor de la tara la orase, cand a crescut numarul automobilelor, a crescut consumul de carne si de produse lactate, inmultindu-se, totodata, si numarul fumatorilor.
Publicarea unui studiu asupra soldatilor americani decedati in razboiul din Coreea, in 1954, a produs o senzatie deosebita. Au fost autopsiati 300 de soldati, varsta medie fiind de 22 de ani, si 77% prezentau placi ateromatoase pe arterele coronariene. Autoritatile sanitare au fost alarmate si s-a inceput o campanie sustinuta pentru o schimbare a stilului de viata, schimbare care Consta, in primul rand, in parasirea fumatului si in reducerea grasimilor animale din alimentatie. Rezultatele nu s-au lasat asteptate. intre anii 1964 si 1985, rata deceselor prin infarct miocardic a scazut cu 42%.
Exemplul american a fost urmat si de alte state, si frecventa infarctelor a scazut si in Canada, Australia, Noua Zeelanda si Finlanda. in schimb, in tarile din Europa de rasarit, numarul infarctelor a crescut.

Dorim sa reamintim ca valorile maximei, intre 130 si 139 mmHg NU sunt considerate ca fiind optimale si ca, incepand de la 140 mmHg, este rba de hipertensiune, indiferent de varsta persoanei respective.
Hipercolesterolemia este urmatorul factor de risc. Datele recente considera ca valorile care depasesc 140 mg/dl se insotesc de un risc mai mare de infarct. Deci colesterolemia n-ar trebui sa depaseasca 140 mg/dl.
Diabetul, obezitatea, lipsa activitatii fizice si stresul constituie ceilalti factori de risc.
Profesorul Stamler, unul dintre epidemiologii cei mai renumiti din Statele Unite, spune ca scaderea consumului de grasimi de origine animala, cu diminuarea colesterolemiei macar la 200 mg/dl, insotita de scaderea TA la 120 mmHg in loc de 140 mmHg si renuntarea la fumat, ar adauga, in medie, 12 ani de viata oricarei populatii. Scaderea colesterolemiei sub 200 mg/dl ar mai adauga cativa ani.
Dr. William Castelli, care, incepand din anul 1949, a condus renumitul studiu al populatiei din localitatea Framingham, Massa-chusetts, SUA, scrie: "in decurs de 35 de ani, n-am inregistrat nici un infarct miocardic la persoanele prezentand o colesterolemie sub 150 mg/dl. Stim ca 75% din populatia globului niciodata nu face infarct miocardic. Colesterolemia acestora e in jur de 150 mg/dl. Acestia traiesc in Asia, Africa si America de Sud, in afara marilor orase. Tot ce trebuie ca sa faca infarctul este sa aiba bani multi, sa se mute in Rio de Janeiro, Buenos Aires, Cape Town, Singapore, Hong Kong si, mai recent, la Tokio, iar boala va veni de la sine", in orasele mari se consuma multe alimente de origine animala, grasimi hidrogenate (margarina) si zahar care, in mod automat, programeaza ateroscleroza.

Si de data aceasta interesele financiare au fost mai puternice!
Se pare ca nu numai persoanele izolate, ci si guvernele tind sa dea prioritate numai intereselor momentului.
Indiferent daca e rba de criza sanatatii sau de criza energetica, oamenii traiesc numai pentru prezent, fara sa se gandeasca la viitor. Din nefericire, spune dr. Ernst Wynder, unul dintre acatii cei mai renumiti ai medicinei preventive, atitudinea publicului fata de masurile profilactice dovedeste un dezinteres la fel de mare ca acela al majoritatii medicilor.In mod traditional, medicii sunt educati sa se ocupe de boli si de simptome, pe care sa le trateze, fiindu-le greu sa-si adapteze gandirea la stari care nu prezinta simptome. Care medic a fost initiat in arta de a motiva populatia sa nu fumeze, sa-si modifice alimentatia si sa fie activa fizic?
Nici spitalele nu sunt inzestrate sau orientate in directia medicinei preventive, si majoritatea societatilor de asigurare onoreaza masurile legate de tehnici terapeutice, fara a le rasplati pe cele profilactice. Cineva spunea ca medicii ar trebui sa considere boala mai mult ca o prima repriza pe care au pierdut-o, asa cum era considerata in China, acum 4.000 de ani.
E neie sa ne asumam o mai mare responsabilitate pentru sanatatea noastra, dupa cum ar fi de dorit ca medicii sa-si ia mai mult timp pentru a promova schimbarea stilului de viata al pacientilor lor. Masura cea mai promitatoare in ameliorarea starii de sanatate consta in schimbarea modului de viata si a obiceiurilor de sanatate, inainte de instalarea bolilor.
Dole, din ce in ce mai numeroase, privind importanta obiceiurilor sanitare personale, arata ca fiecare persoana trebuie sa simta o mai mare raspundere fata de propria sanatate. in general, noi risipim sanatatea asa cum n-am risipi niciodata banii. Unii par sa creada ca pot trece printr-o ploaie de gloante, pot naviga printre torpile sau in ape minate, pot cobori cu schiurile pe peretii unui zgarie-nori si sa aterizeze nevatamati. Iar daca se aleg totusi cu cateva vanatai, ei bine, doctorul va lecui totul.
Dar ce spunem cand cineva bea ca un peste, fumeaza ca un cos de fabrica, mananca mai ceva ca un porc si chefuieste la nesfarsit si totusi traieste 85 de ani?
Ei bine, s-ar putea ca odata sa strabateti distanta intre Pitesti si Bucuresti cu viteza de 230 km/h si totusi sa ajungeti la destinatie teafar. Dar nu v-as recomanda sa incercati. S-ar putea ca sinuciderea sa nu reuseasca de prima data, dar a doua oara va reusi cu siguranta, ceea ce n-ar fi de dorit.
Celor care au intelepciunea de a invata din experienta altora, le recomandam sa nu-si lase sanatatea la ia intamplarii, ci sa adopte un stil de viata sanatos inainte de a observa vreun simptom al bolii.
"Medicul viitorului nu va da medicamente, ci ii va face pe pacienti sa fie interesati de mentinerea organismului, de respectarea unei alimentatii sanatoase si de prevenirea bolilor". intr-o anumita masura, aceste cuvinte ale lui Thomas A. Edison rasuna si azi, la o suta de ani dupa ce au fost rostite.
In ultimii ani a crescut interesul pentru prevenirea bolilor, iar medicina preventiva isi asuma un rol din ce in ce mai important in promovarea si mentinerea sanatatii, pe masura ce s-au adunat do care justifica ratiunea existentei ei.
Cu toate ca in ultimii o suta de ani medicina curativa a facut progrese mari, devine tot mai clar faptul ca profilaxia sau prevenirea ar putea ameliora mult sanatatea populatiei.


Se stie ca atat practica medicala din zilele noastre, cat si studiul medicinei sunt orientate nu preventiv, ci curativ, adica au ca scop principal de a trata simptomele si starile pe care le produc. Nimeni nu contesta ca aceasta atitudine e necesara in starile acute, insa se ridica intrebarea daca aceasta e si modalitatea cea mai eficienta de a preveni. Chiar si examenele periodice care se fac - cand unde in ce loc se fac - pornesc din grija examinatorului si a examinatului de a depista ceva ce eventual s-a instalat sau de a evalua gradul de alterare a proceselor vitale, care a survenit o data cu trecerea timpului. Deci, se va constata ceva mai mult sau mai putin imbucurator, insa, de obicei, pacientul va continua sa traiasca la fel ca inainte. Exista trei tipuri de profilaxii:
1. Profilaxia primara poate fi definita ca actiunea care nu permite aparitia unei boli. Exemple de profilaxie primara sunt imunizarile (vaccinarile), parasirea fumatului si a alcoolului, initierea unui program de activitate fizica, precum si trecerea la o alimentatie sanatoasa.
2. Profilaxia secundara consta in depistarea precoce a unei stari patologice, intr-un stadiu asimptomatic, incat tratamentul poate intarzia sau impiedica aparitia simptomelor. De exemplu, mamografia, colonoscopia intra in categoria profilaxiei secundare.
3. Profilaxia tertiara incearca sa impiedice consecintele nedorite sau nocive ale bolii existente. Programul de reabilitare, pentru a preveni un nou infarct, constituie un exemplu de profilaxie tertiara. De fapt, profilaxia tertiara se suprapune, in buna parte, ingrijirii medicale conventionale, incat poate fi considerata ca un tratament pentru o anumita stare.
Daca profilaxia primara se efectueaza cu succes, atunci frecventa unor boli va diminua. In schimb, profilaxia secundara nu previne in mod necesar aparitia bolilor, ci mai degraba le depisteaza, eventual, intr-o faza in care tratamentul sa fie eficient. Nici profilaxia tertiara nu previne aparitia unei boli, dar incearca sa previna complicatiile ei.
In tarile apusene, secolul al XX-lea a produs o schimbare in auzele mortalitatii. A avut loc o deplasare de la bolile infectioase acute catre bolile cronice.
Majoritatea cauzelor de deces prin afectiuni cronice sunt legate atat de stilul de viata, cat si de obiceiurile de sanatate. In Statele Unite, de exemplu, mor anuai peste 400.000 de persoane, prin boli legate de fumat. Alimentatia nesanatoasa si lipsa de activitate fizica produc peste 500.000 de decese. Numai datorita obezitatii survin 280.000 de decese anual. Alcoolul produce 100.000 de decese. Deci, peste un milion de decese care ar putea fi evitate prin profilaxia primara, in ultimii 20 de ani, in Statele Unite, mortalitatea prin infarct miocardic a scazut cu 50%, in cea mai mare parte datorita schimbarilor in stilul de viata, in special prin scaderea numarului celor care fumeaza si prin diminuarea nivelului colesterolemiei. in schimb, in ultimii 25 de ani, mortalitatea prin cancer a crescut cu 6% si tratamentele moderne la indemana n-au putut influenta aceasta crestere. Ar fi neie de reducerea consumului de grasimi si de proteine de origine animala.
Dupa studiul publicat de catre Departamentul de Medicina Preventiva al Clinicii Mayo din Rochester, Minnesota, SUA, dificultatea cea mai mare in proarea masurilor de prevenire, in special in domeniul nutritiei moderne, se datoreaza cunostintelor insuficiente ale medicilor. Cine doreste sa se convinga n-are decat sa consulte manualele dupa care invata studentii de azi. in anul 1995, din cele peste 120 de facultati de medicina din SUA, se preda un curs de nutritie la numai 27 dintre ele. In revista americana Journal ofthe American College of Nutrition (1999, no. 1, i. 18:26-29), Norman J. Temple, de la Athabasca University, Alberta, Canada, publica un studiu privind cunostintele in domeniul nutritiei ale medicilor de medicina generala din Canada. Cercetarea a evidentiat lipsuri mari in pregatire, motiv pentru care foarte multi n-au curajul sa dea sfaturi, deoarece simt ca le lipseste competenta. Altii recomanda alimentatia mostenita de la mama sau, daca le place, hrana pe care o pregateste sotia.

Chiar daca medicii fumeaza intr-o proportie mai mica si sunt poate mai activi fizic, chiar daca ei cred in eficacitatea imunizarilor, in domeniul nutritiei ar trebui inceput cu sotiile medicilor.

Nefiind la curent cu cercetarile moderne, medicii ezita sa discute problemele de alimentatie, dupa cum, de multe ori, se jeneaza sa arate primejdiile fumatului, mai ales cand e rba de pacienti cu situatie sociala si materiala foarte buna.
Dar mai exista o neintelegere din partea populatiei. Unii cred ca prevenirea bolilor este cu atat mai probabila cu cat fac mai multe investigatii scumpe. Exista falsa credinta ca tehnica avansata e suficienta, fara sa se inteleaga schimbarile care ar trebui facute in stilul de viata.In general, se accepta foarte repede suplimentele dietetice, vitaminele, sarurile minerale sau tot felul de preparate exotice, carora li se face multa reclama. Deunazi, am citit despre un preparat din cartilagiu de rechin. Se accepta tot felul de diete-minune, insa nu se respecta masurile elementare de sanatate. in SUA se cheltuiesc anual miliarde de dolari pentru preparate fara nici o eficacitate; in schimb, lumea nu e dispusa sa reduca grasimile si produsele de origine animala, in general, si nici sa creasca consumul de vegetale, leguminoase, fructe si cereale integrale. incercati sa cumparati o paine din faina integrala in Bucuresti!
Epidemiologul american Ernst Wynder scrie: "Oamenii tind sa nu-si cunoasca propria responsabilitate si sa dea vina pe intamplari daunatoare, de exemplu, expunerea la agenti producatori de cancer din afara. in consecinta, elementele mediului pe care nu le putem controla, ca poluarea chimica a aerului si a apei, precum si substantele chimice pesticide, absorb aproape intreaga atentie, cand, in realitate, ar trebui sa se dea atentie factorilor rezultati din stilul de viata personal." {Journal of National Cancer Institute 1997; 58: 825-832)
Pentru a vedea in ce masura modificarile stilului de viata protejeaza impotriva infarctului miocardic, Departamentul de Sanatate Publica al Universitatii de Vest din Australia a efectuat o cercetare, urmarind 336 de barbati, avand intre 27 si 64 de ani, ca e au facut un infarct si 735 de barbati, ca grupa de control. Din studiul publicat in Jurnalul International de Epidemiologie (1999 lumul 28 ina 846)


Galerie de imagini si poze medicale: alimentatie


imagine cu alimentatieimagine cu alimentatie




imagini alimentatieimagini alimentatie poza despre alimentatiepoza despre alimentatie


Alte materiale medicale despre: Medicina naturista

loading...


intoarcerea la bautura este o problema majora pentru alcoolicii in curs de vindecare; prevenirea acestui fenomen poate fi dificila, insa ea p [...]
intoarcerea la bautura este o problema majora pentru alcoolicii in curs de vindecare; prevenirea acestui fenomen poate fi dificila, insa ea p [...]
Multi oameni se asteapta ca organismul lor sa functioneze perfect, sa poata fi solicitat fara de limite, iar fortele proprii de vindecare sa-i fie un [...]


Copyright © 2010 - 2018 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre medicina naturista

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Medicina naturista
    Plante medicinale
    Lista plante medicinale
    Cura de purificare
    Terapia cu argila
    Aromoterapia
    Plante terapeutice
    Apiterapie
    Naturoterapia
    Fitoterapia
    Hidroterapia
    Acupunctura
    Aloe vera
    Toxicologie


    loading...

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile