eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Medicina naturista

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NATURIST » medicina naturista

Exemple de produse vegetale

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire


EXEMPLE DE PRODUSE VEGETALE

o       NOMECLATURA BOTANICA: denumiri stiintifice si populare ale telor medicinale

o       Morfologia partilor de te utilizate in terapeutica : aspect, culoare, miros, forma, dimensiuni, consistenta, modalitati de recunoastere specifica, etc.

o       Metodele de obtinere a produselor vegetale – caracterizare generala, etape, scop ( recoltarea, uscarea, stabilizarea, conditionarea, conservarea) .

Semen Lini - samanta  de in oficinala un FR X.Samanta matura a tei Linum Usitatissimum (linaceae). Este o ta anuala, cu tulpini inalte si ramificate in partea superioara, frunze alterne, lanceolate, flori albastre.Fructul este o capsula globuloasa cu 10 seminte.Infloreste in iulie august. Cultivat pe scara larga la noi pentru:- fuior(specia mai inalta si mai putin ramificata) si semintele oleaginoase. Recoltarea se face prin smulgerea tei intregi legarea in snopi, uscare, treierare. Tulpinile se folosesc pentru obtinerea fibrelor.

DESCRIERE: seminte oval alungite, plate, galben-brune, lucioase, rotunde la o extremitate, acuminate la cealalte.In contact cu apa se acopera de un strat mucilaginos;fara miro, gust mucilaginos si uleios.

INTREBUINTARI: laxativ usor, emolient. In farmacie se mai intrebuinteaza faina de in(Farina Lini) sub forma de cataplasma.

3. Radix et folium althaea:radacinile si frunzele de nalba mare(althaea officinalis-Malvaceae).Este oficinala in FR X-doua monografii separate, descrieri.Planta perena cu tulpini panoase, frunze triunghiulare catifelat paroase, flori dispuse la axila frunzelor superioare cu petale albe sau alb-roze.Fructul se desface in mericarpe ce contin o samanta reniforma.

INFLORESTE: din iunie pana in septembrie.

RASPANDIRE: in Europa, Asia, Nordul Africii, in locuri nisipoase, de-a lungul apelor curgatoare.

RECOLTAREA:        -radacinile se recolteaza toamna cand au cel mai ridicat continut de mucilag(te de 2-3 ani)

-frunzele se recolteaza inainte sau in perioda de inflorire

Uscate:                       -radacinile au aspect cilindric de culoare alb-galbuie

-frunzele se incretesc, devin sfaramicioase, de culoare verde-cenusiu.

INTREBUINTARI: datorita mucilagului are proprietati emoliente in afectiunile cailor respiratorii si digestive.Intra in compozitita speciilor pectorale. Extern:cataplasme, gargare, clisme.

Malva silvestnis(Malvaceae)-nalba de gradina: frunze palmat lobate, flori grupate 2-6 sau mai multe la locul de insertie al frunzelor superioare, de culoare rosie-violacee.

INFLORESTE: din mai pana toamna tarziu.Are aceleasi indicatii. Se mai recomanda in alergii ale tenului asociate cu mancarimi si usturimi faciale.Sub forma de bai, comprese,picioare sau maini umflate in urma unor fracturi, entorse, flebite, ulcer varicos, uscaciunea ochiilor.Gargara: laringite. Se face extract la rece, dupa care se incalzeste usor.

 4. Flores Verbusci = lumanarica, coada vacii; florile tei Verbascum phlomoides (srophumlariaceae). Este o ta bienala care in primul an dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an o tulpina inalta, putin ramificata in partea superioara.Frunze bazale tomentuaose, cele de pe tulpini sunt mai mici.Florile galbene sunt grupate intr-o inflorescenta alungita formand un racen spiciform. Fructul este o capsula. Infloreste din iunie pana in august. Este foarte raspandit la noi, pe terenuri nisipoase, de-a lungul drumurilor, in taieturi de paduri.

RECOLTAREA:durata florilor este scurta; ele se deschid noaptea de unde rezulta ca recoltarea se face dimineata dupa ce se ridica roua. Din cauza numarului mare de flori inflorirea unui exemplar dureaza mai multe saptamani.

CONTINE:mucilagii si saponozide. Se foloseste ca expectorant si sudorific. Intra in compozitia speciilor pectorale.

 5.Tilie flos - flori de tei oficinal in FR X. florile cu sau fara bractee a speciilor: Tilie Tomentosa, Tilie Cordata, Tilie Plantyphillos.

Speciile de tei sunt arbori inalti cu tulpina ramificata. Frunzele alterne petiolate la baza cordate, asimetrice, maeginea dintata; la baza ramificatiilor au buchete de peri(Tilie Cordata si Tilie Platyphyllos pe dosul frunzelor la ramificarea nervurilor au peri brun roscati). La Tilie Tomentosa fata inferioara a frunzelor este acoperita de peri stelati=> aspectul argintiu matasos. Florile se dezvolta pe ramurile tinere, grupate in inflorescente, asociate cu o bractee membranoasa, alungite, scurt petiolata cu nervura mediana concrescuta pana la jumatate cu pedunculul inflorescentei. Creste in padurile de foioase dar si cultivat ca ta ornamentala. Infloreste in iunie-iulie.

RECOLTAREA: inflorescentele se recolteaza cu sau fara bractee cand majoritatea florilor sunt deschise.Produsul prezinta miros caracteristic, aromat, gust dulceag, usor astringent, 313b18d mucilaginos.

CONTINE: mucilag, ulei volatil, tanin, flavone, hormoni sexuali.

INTREBINTARI: emolient, sudorific, sedativ, diuretic.

a. SINAPIS NIGRAE SEMEN = seminte de mustar negru,oficinale in FR X.Sunt semintele tei Brassica nigra mult cultivata la noi.Creste in Europa centrala si meridionala; la noi o intalnim in marginea araturilor, prin semanaturi.Este o ta anuala,tulpina inalta, frunze lirat-penate;florile grupate in racen, de culoare galbena;fructul este o silicva.Infloreste in iunie si iulie.Semintele se separa dupa recoltare, uscare si vanturare.

DESCRIERE:seminte sferice sau ovoide, brun-negricioase sau rosii-negricioase la exterior, galbene la interior;fara miros, gust mucilaginos;prin sfarmarea semintelor gustul devine intepator, arzator.

INTREBUINTARI:ca rubefiant sub forma de faina de mustar in cataplasme.

                                -spirtus sinapis cu un continut de 2% oleum sinapis pentru frectii.

                                -in industria alimentara pentru obtinerea mustarului.

FR X nu admite inlocuirea cu seminte galbene sau cenusii(provenite de la mustarul alb).

b. SAMBUCI FLOS = flori de soc.Sunt florile tei Sambucus nigra(Caprifoliaceae).Este un arbust cu tulpina ramificata, frunze mari opuse imparipenat compuse din 5-7 foliole dintate pe margini.Florile dispuse in cime corimbiforme, formeaza la maturitate mici drupe negre cu suc violaceu si 3 seminte alungite.

RECOLTAREA: se culeg inflorescentele la completa inflorire si se usuca repede pentru a evita brumificarea.

CONTINE:sambunigrina(heterozida), mucilag, ulei volatil, tanin, acizi organici, flavonozide.

INTREBUINTARI:diaforetic(transpiratie abundenta) diuretic, antireumatic.

a. RHIZOMA ET RADIX RHEI: - rizomi si radacina de revent provenit de la specii de Rheum palmatum si Rheum officinale(Polygonaceae).Este o ta perena; in primul an de vegetatie dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an tulpinile florifere pe care sunt dispuse florile mici => panicul foarte bogat;fructul este o alchena triaripata.Infloreste in lunile mai-iunie.

RASPANDIRE:originare din Asia.La noi se cultiva.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza de la tele 8-l0 ani toamna tarziu sau inainte de inflorire.Rizomii se decortica prin indepartarea suberului si a unei parti din scoarta.Rizomii mai grosi se taie longitudsinal.

INTREBUNTARI:in functie de doze poate fi:- antidiareic datorita continutului in taninuri(doze mici)

                                                                                    -laxativ datorita antiaglicozidelor.Se foloseste sub forma de pulbere.

b. CORTEX FRANGULA = scoarta de crusin oficinala in FR X.Este scoarta tei Rhamnus frangula(Rhamnaceae).Este un arbust cu scoarta neteda, frunze eliptica cu marginea intreaga;florile sunt mici, alb-verzui, grupate cate 2-6;fructul este o drupa violeta-purpurie, apoi neagra, lucioasa.Infloreste din mai pana in iulie.

RASPANDIRE:Asia, Europa.La noi in zone de deal si campie, in locuri umede, umbroase din paduri.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza scoarta trunchiului si a ramurilor de 3-4 ani, primavara cand se desprinde mai usor.Se usuca in locuri adapostite, bine aerisite.

CONTINE: glucofrangulozida, taninuri, mucilag, flavone.

INTREBUINTARI: ca kaxativ sau purgativ sub forma de decoct.Intra in preparatele:carbocif, laxativ, ceai hepatic, ceai laxativ, ceai de crusin.

c. ALOE: este produsul obtinut prin concentrarea sucului aloifer al frunzelor diferitelor specii de Aloe(Liliaceae).

DESCRIERE:te cu frunze ingust-triunghiulare, suculente, marginea dintata sau spinoasa, dispuse in rozete bazilare sau in varful tulpinilor inalte.scapul florifer poarta flori rosii sau galbene.

RASPANDIRE:in sudul si vestul Africii.

OBTINEREA PRODUSULUI: ]      - in primul rand frunzele se taie de pe tulpina, se aseaza pe marginea unui jgheab de lemn inclinat, sucul colectandu-se intr-un vas.

-   in al doilea rand prin introducerea frunzelor fragmentate in apa fierbinte timp de 10 secunde.

-    prin presare.

Sucul obtinut se concentreaza prin evaporare rezultand 2 sorturi dupa timpul in care se face evaporarea:   - Aloe hepatica(opac asemanator ficatului fiert).Se obtine prin evaporarea indelungata ai mediul ambiant.

                        - Aloe lucida(aspect lucios)- prin evaporare la temoeratura ridicata.

CONTINE:aloina si alti derivati antracenici.

INTREBUINTARI:in functie de doza poate fi: - tonic-stomachic(0,01-0,02g)

                                                                            - laxativ(0,10-0,25g)

                                                                            - purgativ(0.25-lg)

Actiunea purgativa este insotita de congestionarea organelor abdominale => este contraindicat in sarcina, hemoroizi, varice.

a.         DIGITALIS PURPUREAE FOLIUM = degetelul rosu;oficinala in FR X.Sunt frunzele tei Digitalis purpureae(Scropbulariaceae), degetelul rosu, digitala.

DESCRIERE:ta bienala cu radacina pivotanta; in primul an – rozeta cu frunze bazilare lungi(30-40 cm) si late; in al doilea an – tulpini florifere cu frunze mai mici scurt petiolate sau sesile.Florile sunt dispuse intr-un racen terminal, au culoare roz sau rosu purpuriu cu pete rosii.Fructul este o capsula ovoida cu numeroase seminte.Infloreste in iunie-iukie.

RASPANDIRE:Europa centrala, in regiuni muntoase si deluroase, pe terenuri nisipoase; se cultiva.

RECOLTARE: - in primul an se recolteaza frunzele bazilare din aprilie pana in octombrie; in al doilea an frunzele bazilare se recolteaza inainte de dezvoltarea tulpinii, frunzele de pe tulpini, inainte de inflorire.Recoltarea se face pe timp uscat intre orele 11-l6 deoarece ziua are loc sinteza heterozidelor iar noaptea se degradeaza.      

Uscarea se face rapid pentru a evita degradarea principiilor active.

CONTINE: heterozide cardiotonice: digitoxina(cea mai activa), saponine, flavone, taninuri, mucilagii, enzime.

INTREBUINTARI: insuficienta cardiaca(intaresc contractiile inimii, rarind si regularizand ritmul batailor inimii).Actiunea se instaleaza tardiv dupa administrare, glicozidele cardiotonice fixandu-se pe muschiul cardiac incet, de pe care se elimina greu.Administrarea indelungata produce fenomene de cumulare si intoxicare => se administreaza cu intermitenta.FR X prezinta o monografie si pentru pulberea tritata de digitala.Produse: Digoxin, Lanatozid C)

b.         STROPHANTIS SEMEN: semintele telor Strophanthus: kombe, hispidus, gratus din Africa.

DESCRIERE: arbusti sau liane cu tulpina volubila subtire, flori galbene grupate in inflorescente umbeliforme.Caracteristica este corola prevazuta cu prelungiri in forma de panglica rasucita.Fructul format din doua folicule divergente, lungi pana la 1 m , comtine 100-200 seminte prevazute cu egreta formata din peri matasosi purtati de un filament lung.

SEMINTELE: sunt oval lanceolate, fusiforme, turtite, de culoare verde-cenusie, acoperite cu peri lungi.Au miros caracteristic si gust foarte amar

CONTINE: heterozide cardiotonice(strofantine), ulei gras, mucilagii, un alcaloid(trigonelina) rezina.

INTREBUINTARI:aceleasi ca si la digitala.Prezinta avantajul ca se absorb si actioneaza rapid, eliminandu-se usor.

c.         ADONIS HERBA = ruscuta de primavara - partile aeriene ale tei Adonis vernalis(Runculaceae).

DESCRIERE: ta perena cu rizom lemnos, brun-inchis din care se dezvolta tulpina cu frunze penat-sectate; flori galbene: fructul este o nucula.Infloreste in aprilie-mai.

RASPANDIRE:Europa si Asia. La noi prin pasuni, fanete uscate, dealuri insorite.

COMPOZITIE:heterozide cardiotonice(adonidozida), colina, materii colorante flavonice.

INTREBUINTARI: este unul din produsele vegetale cardiotonice mult apreciate, nu produce fenomene de cumulare.Se foloseste sub forma de infuzie.

d.         CONVALARIAE HERBA = lacrimioara; partile aeriene ale tei Convalaria majalis (Liliaceae).

DESCRIERE:ta perena cu rizomi orizontali din care se dezvolta 2-3 frunze alungit-eliptice si o tulpina florifera cu flori albe, placut mirositoare grupate intr-un racen unilateral.Fructul este o baca rosie.Infloreste in mai-iunie.

RECOLTARE: frunzele si tulpinile florifere in perioada de inflorire.

RASPANDIRE: in zona temperata.La noi in regiunea de campie pana in regiunea dealurilor, in paduri de fag si stejar.Se cultiva ca ta ornamentala.

CONTINE:heterozide cardiotonice(convalatoxina, convalozida), saponine, rezine.

INTREBUINTARI: in insuficiente cardiace sub forma de infuzii, extract.Nu se acumuleaza.

a.         PRIMULAE RADIX = ciubotica cucului; oficinala in FR X.Este rizomul si radacinile tei Primula offcinalis(Primulaeae).

DESCRIERE:ta prene.Din rizomii galbui se dezvolta o rozeta de frunze ovale sau eliptice crenelate pe margine, reticulate.Florile formeaza o umbela simpla, de culoare galben – aurie.Fructul este o capsula.Sunt admisi de FR X radacinile speciilor Primulae elatior de culoare brun – roscat la exterior si Primulae veris(brun cenusiu la exterior) albicioase in interior.Infloresc din aprilie pana in mai.

RASPANDIRE: Europa centrala si Asia.La noi creste prin poieni, marginea padurilor din zonele de deal si munte.

OBTINEREA PRODUSULUI: rizomul si radacinile se recolteaza primavara, se spala si usuca.Se pot valorifica si florile.

COMPOZITIA CHIMICA: saponine triterpenice, heterozide, ulei volatil, enzime.

Produsul vegetal prezinta miros slab, mai pronuntat prin umectare, asemanator anasonului(Primulae veris) si salicilatului de metil(Primulae elatior) gust intepator.

INTREBUINTARI:ca expectorant sub forma de infuzii, decoctii sau extract fluid.

b.         SAPONARIAE RADIX = sapunarita; radacinile telor Saponaria officinalis si Gyprophila paniculata(Caryophyllacae).

DESCRIERE: - saponaria officinalis = sapunarita.Este o ta perena cu rizom cilindric, gros, din care se formeaza numerosi din care se formeaza stoloni, radacini si lastari sterili sau fertili.Tulpinile putin ramificate, umflate la noduri, frunze intregi, alungite, opuse; flori albe sau roz albe dispuse in varful tulpinilor.Fructul este o capsula.

                       -Gypsophila paniculata = ipcarige, cinin alb.Este o ta perena, cu rizom gros din care se dezvolta radacini lungi.Tulpinile foarte ramificate formeaza tufe dese; frunze lanceolate, inguste, inflorescenta foarte bogata cu flori albe sau roscate.Infloreste din iunie pana in septembrie.

RASPANDIRE: Europa, Asia.La noi creste de-a lungul paraielor si raurilor pe locuri nisipoase, pe langa garduri sau drumuri(saponaria officinalis), pe locuri stancoase(gypsophila).Amandoua speciile se cultiva.

RECOLTARE: radacinile de sapunarita se recolteaza spre sfarsitul perioadei de vegetatie – cel mai mare continut de saponine se gaseste in august.

COMPOZITIA CHIMICA:saponine triterpenice, glucide, gume.

INTREBUINTARI: expectorant.

c.         EQUISETI HERBA = coada calului; oficinala in FR X. – tulpinele sterile ale tei Equisetum arvense = coada calului.

DESCRIERE: ta perena cu rizom ramificat si tulpini fertile si sterile.Tulpina fertila apare primavara si este neramificata, bruna, purtand in varf un spic cilindric, din sporofile poligonale care se mortifica la inceputul verii.Tulpin asterila apare mai tarziu, este verde, ramificata cu noduri de unde cresc frunze mici.Este goala in interior.

RASPANDIRE: in zona temperata.La noi creste pe marginea apelor curgatoare, locuri umede, nisipoase.

RECOLTARE: se recolteaza numai tulpinile sterile in lunile de vara si se usuca repede pentru a nu se brumifica.

COMPOZITIA CHIMICA: saponine(equisetonina), alcaloid(nicotina), bioxid de siliciu, acizi organici, ulei volatil.

INTREBUINTARI: diuretic datorita unui sinergism intre acidul silicilic, saponina, flavona si ulei volatil.Intra in comapozitia ceaiului antireumatic si diuretic.

ALTE INDICATII: - combaterea matretii prin spalare zilnica cu infuzie de coada calului si masare cu ulei de masline.

- discopatii daca nu au luat nastere prin blocarea unui nerv – bai de sezut.

- antiperspirant – frectia picioarelor cu tinctura.

d.         LIGUIRITIAE RADIX = lemnul dulce; oficinala in FR X;  radacinile si stolonii decorticati ai tei Glycyrhiza glabra(Leguminosae) – lemnul dulce.

DESCRIERE: ta perena, cu rizomi scurti din care se dezvolta radacini ce patrund vertical in pamant si stoloni lungi orizontali, din care se dezvolta tulpina cu frunze imparipenate, flori violete sau rosiatice grupate in racene.Fructul este o pastaie.Infloreste in lunile mai-iunie.

RASPANDIRE: Europa, Asia, Nordul Africii.La noi creste in partile de est ale tarii(Galati, Suceava).

RECOLTARE: cele mai valoroase sunt radacinile recoltate in al 8-lea sau al 9-lea an de vegetatie.Se recolteaza de obicei toamna, se lasa catrva zile, apoi se decortica si se taie in bucati.

COMPOZITIA CHIMICA:glicirizina triterpenica (saponina), glucide, flavone, amidon, asparagina. Glicirizina are gust dulce de 150 de ori mai intens decat zaharul.

INTREBUINTARI: -intra in compozitia diferitelor ceaiuri (antireumatic, laxativ, specii pectorale). Sub forma de pulbere se foloseste la conspergarea pilulelor.

-   edulcorant pentru mascarea gustului

-   -expectorant

-   activitate cortizonica si mineral-corticoida

-   diuretica, spasmolitica(datorita flavoanelor)

-   astrogena(substantele steroide)

Produse: Efitusin.

a. GENTIANAE RADIXI = ghintura; oficinala in FR X – radacina si rizomul tei Gentiana Lutea.

DESCRIERE: ta perena robusta cu rizomul vertical, frunze bazale dispuse in rozeta, eliptice, cu marginea intreaga. Tulpina florifera inalta, ramificata; flori galbene cu pete brune dispuse axilar; fructul este o capsula. Infloreste in iulie-august.

RASPANDIRE: Europa. La noi creste la altitudini mari prin poieni si pajisti alpine. Este ocrotita de lege.

RECOLTARE: este o ta care se dezvolta foarte incet, traieste 60 de ani si produce rizomi si radacini care pot fi recoltati numai dupa 10-l5 ani. Recoltarea se face toamna.

COMPOZITIA CHIMICA: contine glicozide amare.

INTREBUINTARI: tonic amar si aperitiv. Intra in compozitia tincturii amare si in ceaiul tonic aperitiv. In industria alimentara se foloseste la prepararea bauturilor alcoolice.

b. CENTAURI HERBA = fierea pamantului sau tintaura; partile aeriene ale tei Centaurium Umbellatum( Gentianaceae).

DESCRIERE: ta anuala sau bienala, cu tulpina tetraedrica simpla sau ramificata, frunze bazale lungi, cele tulpinale lanceolate, sesile. Inflorescenta este o cima bipara. Flori de culoare roz-rosiatica, mai rar albe; miros slab, gust foarte amar.

RASPANDIRE: aproape in toate continentele. La noi creste in fanete si pasuni umede, la marginea padurilor.

RECOLTARE: se recolteaza partea aeriana in perioada infloriri.

COMPOZITIA CHIMICA: substante amare(eritaurona) si un alcaloid (gentianina)

INTREBUINTARI: tonic amar. Intra in compozitia tincturii amare si a ceaiurilor: tonic, aperitiv, gastric.

c. ABSINTHII HERBA: = pelinul; oficinal in FR X. –partile aeriene terminale inflorite, frunzele bazilare si tulpinale ale tei Artemisia Absinthinni.

DESCRIERE: ta perena cu radacina lemnoasa din care se dezvolta tulpini sterile si florale.

Frunzele bazilare sunt tripenat-sectate, cu segmente lanceolate; frunzele tulpinale sunt catifelate, verzi-cenusii pe partea superioara si cenusii- argintii pe cea inferioara datorita numerosilor peri tectori. Inflorescenta este un racen ramificat cu flori galbene.miros aromat caracteristic, gust foarte amar.

RASPANDIRE:Europa, Asia, Sudul Africii. La noi creste in locuri insorite, aride, pe dealuri si coline.

RECOLTARE: se recolteaza frunzele bazale si varfurile inflorite la inceputul infloriri.

COMPOZITIA CHIMICA: principii amare(absintina), ulei volatil, proazulene, flavone.

INTREBUINTARI:tonic amar. 

 d. TARAXACI RADIX = papadia ; rizomii si radacinile tei Taraxacum Off(compositae)

DESCRIERE:ta perena cu rizomi vertical, scurt, ce se continua cu o radacina pivotanta. Frunzele formeaza o rozeta din mijlocul careia se dezvolta tulpini cilindrice goale in interior, lipsite de frunze, in varf cu un capitul cu flori galbene. Fructele sunt achene ce poarta in varf un papus alb. Plantele contin un suc laptos alb. Infloreste de primavara pana toamna tarziu.

RASPANDIRE: in toata emisfera boreala. La noi creste pe pajisti, marginea drumurilor.

RECOLTARE: rizomul si radacina se recolteaza vara si toamna, se usuca fara a fi taiate pentru a preveni scurgerea latexului. Se recolteaza si frunzele.

COMPOZITIA CHIMICA: substanta amara taraxacina, inulina, colina, substanta minerala.

INTREBUINTARI: tonic amar sub forma de decoctie. Se mai mentioneaza utilizarea in boli hepatice si biliare. In calculoza biliara sunt indicate tijele proaspete; depurative.

a. QUERCUS CORTEX  = scoarta de stejar; – scoarta uscata a pantelor din genul Quercus Robur ( Fagaceae) = stejar; Quercus Petrea = gorunul.

DESCRIERE: arbore inalt, coroana larga, si ramuri puternice. Frunze scurt pietiolate, pieloase, marginea sinuat lobata. Florile sunt unisexuate fructul o achena.

RASPANDIRE: Europa, Asia- stejarul; gorunul specie europeana.

RECOLTAREA: se recolteaza scoarta tulpinilor si ramurilor cu suprafata neteda de la arbori de 12- 20 de ani. Recoltarea se face primavara.

COMPOZITIA CHIMICA: taninuri pirogalice, acizi liberi, un principiu amar(quercina), substante razinoase, oxalat de calciu.

INTREBUINTARI: astringent, antiareic, hemostatic, sub forma de infuzii si decoctii. In industrie are cea mai larga utilizare.

b. GEI RHIZOMA:= cerentel; rizomul si radacina tei Geum Urbanum(Rosaceae).

DESCRIERE: ta perena cu rizom oblic si numeroase radacini adventive. Frunze bazale, penat compuse din 3-7 folioli. Tulpina se termina cu o floare galbena. Fructul este o nucula. Infloreste din mai pana toamna tarziu.

RASPANDIRE: Eurasia, America de Nord, Australia. La noi creste in regiuni deluroase, la marginea padurilor umede, prin tufisuri.

RECOLTAREA: toamna.

COMPOZITIA CHIMICA: contine tanin de natura galica si catechica, heterozida(geozida), ulei volatil, un principiu amar, rezine, mucilagii.

INTREBUINTARI: astringent si antiseptic sub forma de tinctura, extract fluid, sirop, infuzie sau decoct.

a. LAVANDULAE FLOS = levantica; - florile tei Lavandula officinalis(Labiatae).

DESCRIERE: semiarbust aproape globulos; tulpinile batrane sunt lemnoase, brune, cele tinere tetragonale, verzi; frunzele opuse, liniar-lanceolate./Florile labiate, de culoare albastra, albastra-violacee, sunt dispuse in inflorescente spiciforme grupate in verticile intrerupte.Fructul este o nucula.Infloreste in lunile iunie-iulie.

RASPANDIRE: creste spontan in vastul bazinului mediteranean, Iugoslavia, Grecia.La noi se fac culturi industriale in valea Barsei.

RECOLTAREA:se face la inflorirea completa si materialul recoltata se supune imediat distilarii, deoarece prin conservare se pierd cantitati importante de ulei volatil.Ex: la 3 ore de la recoltare se pierd aproximativ 24 % iar prin uscare 30%.

COMPOZITIA CHIMICA: contine ulei volatil, tanin, rezine, substante pectice.

PROPRIETATI: uleiul obtinut prin distilare cu vapori de apa a florilor proaspete este un lichid incolor sau slab galbui, miros placut, aromat, gust amar.Continutul in ulei volatil variaza in functie de factorii pedoclimatici si compozitia chimica.Ex: uleiul francez este mai bogat in acetat de linail(responsabil de mirosul caracteristic); uleiul englezesc contine mai mult cineol.

INTREBUINTARI: sub forma de infuzie ca sedativ, antidepresiv, antispasmodic, deodorant, in insomnii.Intra in compozitia preparatelor farmaceutice: Spirtus Lavandulae, Spirtus Saponatus, Acetum aromaticum; in industria cosmetica si a parfumeriei.

 b. CORIANDRI FRUCTUS  = coriandru; - fructele mature ale tei Coriandrum Sativum (Umbelliferae).

DESCRIERE:ta anuala cu tulpina ramificata in partea superioara; frunze bazale intregi sau sectate, cele tulpinale penat-sectate cu segmente liniare.Inflorescenta este o umbela compusa din flori albe, rosiatice sau violacee.Fructul este o diachena globuloasa.Pana la maturizarea fructelor, ta are un miros neplacut.Infloreste in iunie-iulie.

RASPANDIRE: in regiunea mediteraneana.Se practica culturi pe toate continentele.

RECOLTAREA: se face cand 75% din fructe sunt aproape mature.Se recolteaza in zilele innorate sau dimineata pe roua.Separarea fructelor se face prin mijloace mecanice.

COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil, ulei gras, amidon, rezine, mucilagii, substante proteice.

PROPRIETATI: lichid incolor sau slab galbui, miros caracteristic, gust aromat.

INTREBUNTARI: - stomatic(ajuta la digestie) – in anorexie(lipsa poftei de mancare)

- carminativ(eliminarea gazelor) si spasmolitic: calmeaza durerile abdominale, reducand spasmele digestive si balonarile, favorizand evacuarea gazelor.

-  helmintiaza – 20 g fructe la100 ml apa dimineata pe alimentar in stomacul rezectat" class="text">stomacul gol.

c. MILLEFOLII FLOS =coada soricelului;  – oficinala in FR X. Inflorescentele tei Achillea millefolium.

DESCRIERE: ta perena cu tulpini foliare si florale.Tulpina florala, ramificata in partea superioara prezinta frunze alterne si penat sectate.Florile sunt grupate in capitule corimbiforme.Infloreste din iunie pana toamna tarziu.

RASPANDIRE: Eurasia, America de Nord.La noi prin pasuni, fanete, marginea drumurilor.

RECOLTARE: la completa inflorire.

COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil, proazulene(principii amare), tanin, acizi organici.

PROPRIETATI: lichid de culoare albastra(50% camazulena), cu miros aromat, caracteristic.

INTREBUINTARI: stomatic, hemostatic(hemoragii diferite), antiinflamator, cicatrizant, calmant, dezinfectant, dispepsii de origine nervoasa.

d. MENTHAE FOLIUM = menta, izma; oficinala in FR X. Frunzele tei Mentha piperita (Labiatae).

DESCRIERE: ta perena cu rizomi care in primul an dezvolta un sistem radicular dintr-o radacina principala cu numeroase ramificatii; radacina principala dispare la sfarsitul primului an de vegetatie fiind inlocuita cu radacini adventive provenite din partea inferioara a tulpinii.Din nodurile rizomului se dezvolta sloloni subterani si aerieni.Tulpina tetragonala, frunze opuse scurt petiolate, flori grupate in inflorescente spiciforme de culoare violeta.Fructele ajung rareori la maturitate. Inmultirea tei se face numai pe cale vegetativa.Infloreste din iunie pana in septembrie.

RASPANDIRE: mentha piperita este un hibrid obtinut din Mentha spicata si Mentha aquatica, obtinuta in Anglia.Se cultiva in toate continentele; la noi in zona Brasovului(Bod – 5 ha), pe valea Oltului si in Banat.

RECOLTARE: la inceputul infloririi => ulei de cea mai buna calitate.Unii autori recomanda recoltarea cand 75% din te sunt inflorite, atunci au cea mai mare cantitate de frunze => randamentul cel mai mare in ulei volatil.Recoltarea se face prin cosire – uscare – distilare.In flora spontana a tarii noaster cresc numeroase specii de menta care difera de Menha piperita prin forma frunzelor si lipsa mentolului in uleiul volatil.ex: izma creata in loc de mentol contine cavona => miros diferit.

COMPOZITIA CHIMICA: frunzele uscate contin ulei volatil, taninuri, flavone.

PROPRIETATI: uleiul de menta este un lichid limpede, incolor sau slab-galbui, miros caracteristic si gust arzator racoritor.Calitatea uleiului este influentata de factorii pedoclimatici.Uleiul contine circa 40 compusi chimici dintre care cel mai important este mentolul(50-80%), hidrocarburi terpenice si derivati oxigenati(cetone).

Mentolul se izoleaza din uleiul de menta prin racire la -l0 grade pan la -20 grade cand cristalizeaza si se separa prin filtrare => cristale incolore aciculare sau pulbere cristalina cu miros puternic, caracteristic, gust arzator, racoritor.

INTREBUINTARE: sub forma de infuzie, tinctura pentru proprietati: stimulente, stomatice, colagoge, coleretice, antispasmodice, aromatizante – indigestii, colite, enterocolite.Uleiul volatil si mentolul – antiseptice, antipuriginos.Taninul – actiune antidiareica.

FR X prevede o monografie pentru uleiul de menta MENTHAE AETHEROLEUM.

Produse farmaceutice cu mentol:

o       -alcool mentolat 1% si 4%

o       -mixtura mentolata 1%

o       -cedovix unguent si dropsuri

o       -fenilbutazona unguent(camfor)

o       -carmol(aldehida cinamica)

o       -ben-gay unguent

o       -farebic

o       -unofed

o       -dentocalmin

o       -bomboane, antiseptice mentolate

o       -renie

o       -dicarbocalm.

e. CARVI FRUCTUS:= chimen; oficinala in FR X.Fructele mature ale tei Carum carvi(Umbelliferae)

DESCRIERE: ta bienala; in primul an de vegetatie frunzele sunt bazilare, iar in al doilea an tulpina este inalta, frunzele penat-sectate.Inflorescenta este o umbela compusa cu flori albe, mai rar roz sau rosiatice; fructul este o diachena.Infloreste din aprilie pana in iulie.

RASPANDIRE: specie europeana: la noi creste in flora spontana prin fanete si zone de deal pana in zona alpina.Produsul farmaceutic provine din culturi.

RECOLTAREA: tele se secera pe roua inainte de completa maturitate a fructelor, se lega in snopi, se usuca si se separa fructele prin mijloace mecanice.

COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil, ulei gras, substante proteice, rezine.

ULEIUL VOLATIL: se obtine prin distilare cu vapori de apa a fructelor de catina" class="text">fructelor de catina" class="text">fructelor de catina" class="text">fructelor proaspat recoltate si zdrobite.Fructele se caracterizeaza printr-un miros puternic, caracteristic, gust intepator, aromat.

INTREBUINTARI: stomatic, carminativ, galactagog, aromatizant

f. CAMPHORA = arborele de camfor. - oficinala in FR X. Se obtine din partea  cristalizabila a uleiului extras prin distilarea din lemnul si frunzele speciei Cinnamomum camfora(Lauraceae).

Camforul : - natural – levogir

                  - sintetic – dextrogir sau racenic.

DESCRIERE: arbora inalt cu frunze alungit ovate, lucitoare, prevazute cu mici puncte translucide(celule secretorii); flori mici, albe sau albe-verzui.Fructul este o drupa purpurie cu un singur sambure.

RASPANDIRE: original din Extremul Orient(sudul Japoniei, Chinei, Insula Taiwan).Se cultiva in India, Florida, rasaritul Africii.

RECOLTARE: se taie arborii in varsta de 50 – 60 ani, se fragmenteaza si se supun distilarii cu vapori de apa rezultand uleiul volatil din care se separa camforul prin centrifugare si se purifica prin sublimare.

PROPRIETATI: masa cristalina, translucida, onctuoasa la pipait, miros patrunzator caracteristic, gust iute putin amar, apoi racoritor.La temperatura normala se volatilizeaza, este inflamabil si arde cu o flacara fuluginoasa fara sa lase reziduri.Uleiul volatil in afara de camfor mai contine derivati terpenici.Se cunosc si alte te originare din Africa, care furnizeaza camfor.

INTREBUNTARI: - intern: analeptic cardiac si respirator(solutii uleioase injectabile).

                                - extern: rubefiant, revulsio in afectiuni reumatice, antipuriginos.

Produse farmaceutice cu camfor: fenilbutazona unguent, alcool camforat 10%,preparate: crθme de curatat si spirt de fata impotriva petelor, pistruilor.

g. CHAMOMILLAE FLOS: = musetelul; oficinala in FR X.- Inflorescentele tei Matricaria chamomilla.

DESCRIERE: ta anuala, cu tulpina ramificata; frunze penat sectate cu segmente liniare.Flori grupate in capitule (antodii) terminale situate pe un peduncul lung pana la 10 cm.Receptacolul inflorescentei la inceput este aproape si acoperit de bractee iar pe masura dezvoltarii se alungeste, devine semiglobulos, apoi ia o forma alungit-conica si devina gol la interior.Florile marginale sunt albe ligulate, iau o pozitie orizontala, iar la sfarsitul infloririi se pleaca in jos.Florile interne, galbene, hermafrodite.Fructul este o achena.Infloreste din aprilie pana la sfarsitul lui august.

RASPANDIRE: originar din sudul si sud-estul Europei, este raspandit pe toate continentele.La noi – in locuri insorite, creste masiv la ses pe locurile saratoase si nisipoase.

RECOLTARE: la inceputul infloririi, cand florile marginale, albe, sunt dispuse in pozitie orizontala. Recoltarea se face pe timp isorit cu mana sau cu ajutorul unor pieptini speciali, recoltandu-se cu un peduncul cat mai scurt.Miros aromat, caracteristic, gust usor amar.

SUBSTITUIRI: musetelul poate fi confundat cu alte specii de Matricaria care se deosebesc prin: lipsa mirosului caracteristic si receptacol plin si lipsa florilor marginale si culoarea verzuie a capitulelor.

COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil, flavononozide, o substanta amara, rezine, gume, mucilage. Uleiul volatil obtinut prin distilare cu vapori de apa este un lichid dens, de culoare albastra intensa, cu miros puternic aromat si gust amar.

INTREBUINTARI: unul din produsele vegetale cele mai mult intrebuintate datorita actiunii antispasmodice(datorita flavonelor) si actiunii antiinflamatoare si cicatrizante(datorita uleiului volatil).Se intrebuinteaza sub forma de infuzii-intern si gargare, comprese, bai – extern.

PRODUSE FARMACEUTICE: romazulan spray si solutie, meclazol.

i. ANISI VULGARIS FRUCTUS = anason. Oficinal in FR X; fructul tei Pimpinella Anisum( umbelliferae).

DESCRIERE: ta anuala cu frunze bazale intregi, ovate, frunze tulpinale lobat – sectate. Inflorescenta este o umbela compusa cu flori albe. Fructul este o diachena. Infloreste din iunie pana in august.

RASPANDIRE: originar din regiunea mediteraneana. La noi se cultiva in sudul tarii.

RECOLTARE: se taie tele cand fructele sunt 75% coapte, se leaga in snopi si dupa deplina maturatie se separa fructele cu masini agricole.

COMPOZITIE: ulei volatil, ulei gras, substante albuminoide, mucilag. Uleiul obtinut prin distilare cu vapori de apa a fructelor zdrobite este un lichid slab galbui, cu miros caracteristic asemanator cu al fructelor. Miros caracteristic gust dulceag, arzator, aromat, slab.      

FR X prevede o monografie pentru uleiul de anason.

IMPURIFICARI: poate fi impurificat cu fructe de cucuta care nu au mirosul si gustul aromat al anasonului ci un gust neplacut(triturate cu solutii de NOH degaja un  miros neplacut asemanator cu cel de urina de soarece).

INTREBUINTARI: grecii si romanii il foloseau ca si condiment sau mestecau seminte pentru a avea o respiratie parfumata. Sub forma de infuzie fructele se intrebuinteaza ca: stomatic- pofta de mancare, carminativ- in flatulenta si fermentatii digestive si intestinale, aromatizant. Uleiul se utilizeaza la semisinteza hexoestrolului diacetat(sintofolin) – actiune asemanatoare foliculinei in industria alimentara.

j. EUCALYPTI FOLIUM – oficinala FR X. Frunzele recoltate de pe ramurile batrane ale tei Eucalyptus Globulus(Myrtaceae). Arbori originari din Tasmania si Australia. Uleiul volatil se obtine prin distilare cu vapori de apa a frunzelor proaspete rezultand un lichid incolor sau slab galbui cu miros caracteristic.

INTREBUINTARI:  in afectiuni broncho- pulmonare sub forma de tinctura, ulei sau solutii alcoolice.

k. FOENICULI FRUCTUS= fenicul; oficinal in FR X. Fructele tei Foeniculum Vulgarae(umbelliferae)

DESCRIERE: ta bienala cu tulpina inalta pana la 2 metri, brumata si ramificata de la baza. Frunze penat- sectate cu segmente filiforme. Inflorescenta este cu umbela de culoare galbena. Fructul este cu diachena.

RASPANDIRE: ta eur-asiatica. La noi se cultiva in regiunile din sudul tarii.

RECOLTARE: cand 50% din fructe sunt coapte.

COMPOZITIE: ulei volatil, ulei gras, glucide, proteine.

Uleiul este un lichid incolor sau slab galbui, cu miros aromat si gust dulceag.

INTREBUINTARI: stomatic, carminativ, diuretic, galactagog.

a.CYNOSBATI FRUCTUS = fructele de maces  - sunt fructele false apartinand genului Rosa-Rosaceae; in flora spontana se intalnesc 25 de specii.

DESCRIERE: arbusti cu tulpini prevazute cu spini, frunze imparipenat compuse.Florile prezinta un receptacol bine dezvoltat cu un orificiu ingust in partea superioara, 5 sepale verzi, 5 petale alb-roz, numeroase stamine. Fructul este foi din receptacolul carnos care include numeroase nucule ce reprezinta fructele propriu-zise, considerate impropriu ca seminte.

RASPANDIRE: specie eurasiatica frecvent intalnita la noi la marginea padurilor, in luminisuri, pasuni si fanete din zonele de campie pana la munte.

RECOLTAREA: momentul optim este cand fructul are o culoare rosie vie si nu au inceput sa devina moi, din septembrie pan in octombrie.Continutul in vitamina C creste proportional cu altitudinea.

USCAREA FRUCTELOR: pentru a nu suferi pierderi insemnate de vitamina C, fructele se despica si se usuca la 90 grade C, asigurandu-se o ventilatie buna.Metoda care asigura conservarea indelugata este congelarea la -20 grade C.In industrie sunt prelucrate direct fara uscare.La prelucrarea fructelor se folosesc ustensile de sticla, mase plastice, inox, lemn, pentru a evita descompunerea vitaminei C.Se evita contactul perilor nuculelor cu pielea sau mucoasele => prurit, iritatii.

COMPOZITIA CHIMICA: acid ascorbic, glucide, pectine, tanin, acizi organici, vitamina B2, K, pigmenti carotenoidici si flavonici.

INTREBUINTARI: - vitaminizant datorita continutului in vitamina C; 5g macese asigura necesarul zilnic de vitamina C al organismului.

-antidiareic, astringent – tanin.

-materie prima pentru obtinerea granulelor polivitaminate, a siropului cu vitamina C, ceaiului tonic aperitiv.

-industria alimentara.

b.FAEX MEDICINALIS = drojdia de bere; masa uscata a ciupercii unicelulare Saccharanyces cerevisiae(Saccharomycetaceae).

OBTINEREA PRODUSULUI: drojdia de bere obtinuta din culturi industriale, spalata si cernuta se usuca la 25-30 de grade pana la umiditate de 9%.Produsul de calitate superioara se obtine prin uscare sub presiune redusa la temperatura camerei.Se prezinta ca o pulbere de culoare cenusie-albicioasa sau galben-bruna, aderenta, cu miros caracteristic si gust amarui.

COMPOZITIA CHIMICA:

-enzime: invertina, maltaza, amilaza, alcolaza, lipaza, proteaza, carboxilaza etc.

-vitamine: in cantitate mai mare cele din complexul B, PP, acid folic, acid pantotenic, A, C, D, E.

-proteine50%: (cerevizina, zimocaseina)

-aminoacizi, steroli, glucide, substante grase si minerale.

INTREBUINTARI: - aport de vitamine in avitaminoza B

-tratamentul dermatozelor, furinculozelor

-materie prima pentru industria farmaceutica si alimentara.

Lipsa vitaminei B2 produce: mancarimea pleoapelor, granulatia pleoapelor, slabirea vederii, ochi rosii, obositi, cataracta.

Lipsa vitaminei A produce: hemeralopie(vedere proasta noaptea); sensibilitate la lumina – patrunjel seminte de floarea soarelui 3 lg/zi.

c. STIGMATA MAYDIS = matasea porumbului; oficinala in FR X.- stigmatele tei Zea mays(Gramineae).

DESCRIERE:ta anul\ala cu tulpina neramificata si noduri pronuntate, inalta de 2-3 matri.Frunzele lung invaginate formeaza un limb intreg lung pana la 50 cm, lat de 5-l2 cm; flori unisexuate, cele mascule dispuse intr-un panicul terminal iar cele femele intr-un spic cilindric cu un ax ingrosat(stiulete) protejate de 4-9 bractee(panusi) depasita de stilurile filiforme cu stigmatul bifurcat.Fructele sunt cariopse dispuse longitudinal pe axul gros.Infloreste in iunie-iulie.

RASPANDIRE:de origine americana; la noi se cultiva.

OBTINEREA PRODUSULUI: stilurile si stigmatele se recolteaza inainte de fecundare , la 3-4 zile dupa iesirea din stiulete.Se usuca la temperatura moderata.

COMPOZITIA CHIMICA: substante minerale(saruri de potasiu si calciu), glucide, steroli, ceara, vitamine(C, E, B6, K3).

INTREBUITARI: diuretic in cistite si pielonefrite.

-favorizeaza coagularea sangelui

-colagog.

1.OLEUM CACAO = unt de cacao; oficinal in FR X.Uleiul gras obtinut prin presare la cald a semintelor de Theobroma cacao(Sterculiaceae) – arbore de cacao.

DESCRIERE: arbore inalt, cu frunze mari, pieloase, flori marunte rosiatice care se dezvolta pe trunchi sau ramuri, fructe ovate, cu varf ascutit si un numar mare de seminte(50-60) oval turtite, acoperite cu un tegument dur si subtire.

RASPANDIRE: originar din padurile tropicale ale Americii, se cultiva in regiuni cu clima asemanatoare din Africa, Asia, America de sud si America Centrala.

OBTINEREA PRODUSULUI: se utilizeaza semintele de la arbori de cel putin 12 ani.dupa recoltarea fructelor, semintele se detaseaza si se usuca, apoi se torefiaza, se indeparteza tegumentele si se preseaza la cald; grasimea se scurge si se filtreaza prin palnii incalzite, turnandu-se in forme unde se solidifica.Turtele ramase dupa obtinerea uleiului, uscate si pulverizate constituie produsul – cacao, ciocolata si alte produse.Din tegumentul dur al semintelor se extrage alcaloidul theobromina.

PROPRIETATI: placi sau fragmente diferite, solide, alb-galbui, unctuoase la pipait si gust placut de caco.La 30-35 de grade se topeste, transformandu-se intr-un lichid uleios, limpede, galben;solubil in solventi organici, insolubil in apa.

COMPOZITIA CHIMICA: gliceride mai ales ale acizilor stearic, palmitic, oleic; steroli, sitosteroli, urme de D2.

INTREBUINTARI: masa pentru supozitoare si ovule(datorita punctului de topire apropiat de temperatura corpului omenesc); emolient la prepararea unor unguente si creme.

2.OLEUM OLIVARUM = ulei de masline.Ulei obtinut prin presarea la rece a fructelor de Olea europaea(Oleaceae) – maslin.

DESCRIERE: arbore inalt cu frunze persistente, albe-argintii pe fata inferioara.Flori albe dispuse axilar, fructul este o drupa(maslina) cu un singur sambure de culoare verzuie la inceput apoi negricioasa.

RASPANDIRE: originar din nord-estul Africii si vestul Asiei, se cultiva in bazinul mediteranean (Grecvia, Italia, Spania).

OBTINEREA PRODUSULUI: - uleiul farmaceutic se obtine prin presarea la rece a pulpei fructului.

-uleiul alimentar se obtine prin presarea la rece a fructelor intregi(cu samburi).

-uleiul obtinut prin presare la cald sau prin extractie cu solventi organici este de calitate inferioara si se intrebuinteaza in industria sapunurilor.

COMPOZITIA CHIMICA:- gliceride ale acidului oleic pana la 80%(trioleina)

                                            -gliceride ale acidului palmitic si stearic.

INTREBUINTARI:   - actiune colagoga, usor laxativa, actionand asupra calculilor biliari pe care ii elimina.Se administreaza intern in doza de 30-60 grame.

-emolient in unguente, crθme.

-vehicul pentru dizolvarea unor substante medicamentoase.

3.OLEUM HELIANTHI = ulei de floarea soarelui; oficinal in FR X.Uleiul obtinut prin presarea la rece a semintelor tei Helianthus annuus(Compositae).

DESCRIERE: ta anuala cu tulpina inalta, ramificata in partile superioare; frunze alterne, corodate, capitule cu flori galbene(ligulate marginale si tubeloase la centru).Fructele sunt alchene.Infloreste in lunile iulie-august.

OBTINEREA PRODUSULUI: prin presarea la rece a semintelor rezulta un lichid limpede, galben-deschis, cu miros slab, caracteristic si gust dulceag.

COMPOZITIA CHIMICA: gliceride ale acidului linolic(60-75%), oleic(20-25%) si ale acizilor saturati(stearic, arahidic, palmitic).

INTREBUINTARI:   - ca vehicul pentru preparatele de uz extern, intern sau parenteral.

-emolient

-in alimentatie.

FR X prevede o manografie a uleiului de floarea soarelui neutralizat folosit la prepararea medicamentelor injectabile.

4.OLEUM RICINI = ulei de ricin; oficinal in FR X.Ulei obtinut din specia Ricinus comunis(Euphorbiaceae) prin presarea la rece a semintelor.

DESCRIERE: ta anuala in zona temperata si perena in zona tropicala unde creste sub forma unui arbore inalt.La noi, ricinul dezvolta o tulpina aeriana pana la 3 metri, cu frunze mari, palmat lobate si inflorescente a caror flori femele sunt situate in partea superioara, iar cele mascule in partea inferioara.fructul este o capsula ghimpoasa sau glabra, cu teri loje in care se afla cate o seminta.Semintele oblung ovate, sunt lucioase, cafenii, cafenii-roscate.Tegumentul seminal este sfaramicios si inchide in interior 2 cotiledoane albe, bogate in ulei gras.

RASPANDIRE: originar din India, s-a extins prin culturi in Africa, America de Sud si Sudul Europei.La noi se cultiva mai ales in partile de sud ale tarii.

COMPOZITIA CHIMICA: - contine ulei gras in proportie de 50% format din gliceride ale acidului ricinoleic.

-toxalbumina = ricina, care produce aglutinarea globulelor rosii(10 seminte consumate poate determina moartea unui adult in 3-4 zile; chiar 3-4 seminte pot da intoxicatii mortale).

-u alcaloid putin toxic- ricinina

-lipaza

OBTINEREA PRODUSULUI: prin presarea la rece a semintelor decorticate.Toxalbumina se indeparteaza prin trecerea unui curent de vapori de apa supraincalzit; toxalbumina coagulata indepartandu-se prin filtratre.Din turtele ramase dupa presarea la rece se mai poate obtine ulei prin presare la cald sau cu ajutorul solvantilor, uleiul obtinut intebuintandu-se in scopuri industriale.Datorita toxalbuminei, turtele ramase nu se folosesc ca furaje pentru animale ci ca ingrasamant sau pentru distrugerea rozatoarelor.

INTREBUINTARI: - purgativ datorita actiunii acidului ricinoleic pus in libertate in intestinul subtire de enzimele pancreatice in doze de 5-l0 grame la copii si 30 grame la adulti.Gustul neplacut al uleiului se poate corecta cu ulei volatil de menta sau lamaie.

-industria sapunurilor

-lubrifiant la motoarele de aviatie.

5.OLEUM JECORIS = ulei de peste; ulei obtinut din ficatul proaspat al pestelui Gadus morhua si a altor specii(Gadideae).Aceste specii traiesc in Oceanul Atlantic.

OBTINEREA ULEIULUI: dupa indepartarea cii biliare din ficatul de peste, se spala, se taie si se incalzeste pana la 50 de grade.Uleiul se ridica la suprafata si se indeparteaza prin centrifugare.Operatiile de obtinere a uleiului de peste se fac intr-o atmosfera de gaz inert pentru a nu se pierde din vitamine.Din uleiul astfel obtinut se indeparteaza gliceridele acidului stearic prin racire la 0-5 grade.

COMPOZITIA CHIMICA:   -85% gliceride ale acizilor nesaturati

-l5% gliceride ale acizilor saturati

-colesterol

-vitamina: A, D, E.

-lecitine, fosfolipide

-baze organice, acizi biliari

-un pigment – lipocromul.

INTREBUINTARI:   - aport important de vitamine si minerale in rahitism, tuberculoza(intern)

-extern in tratamentul ranilor si ulcerelor ca cicatrizant

-sub forma de clisme impotriva oxiurilor.

6. CETACEUM = cetaceu;oficinal in FR X.Este partea solida a substantelor grase ce se gasesc in cavitatile pericraniene ale balenei Physeter macroce phalus(Physeteridae)- mamifer ce traieste in regiunile tropicale ale Oceanului Atlantic, Pacific si Indian.

OBTINEREA PRODUSULUI: din cavitatea craniana a balenei se scurg 5000-l0000 kg de grasime lichida.Prin racire cetaceul brut se separa sub forma unei mase cristaline care se purifica prin fierbere cu solutie diluata de NaOH, urmata de spalarea cu apa.

COMPOZITIA CHIMICA: contine palmitat de cetil, esteri ai acizilor stearic, miristic, lauric.

INTREBUINTARI: pentru actiunea sa emolienta la prepararea unguentelor si cremelor cosmetice.

7. CERA FLAVA = ceara de albine; oficinala in FR X.este secretia hipodermica transudata a albinei lucratoare Apis mellifera(Apideae)

OBTINEREA PRODUSULUI: dupa extragerea mierii prin centrifugare sau presare, fagurii se fierb cu apa.ceara topita se ridica la suprafata, unde se solidifica prin racire.Purificarea se face prin retopiri succesive si strecurare.

COMPOZITIA CHIMICA:   - amestec de esteri ai alcoolilor cu 24-34 atomi de carbon in molecula si acizi cu 24-34 atomi de carbon CH3-(CH2)n-COOH ; CH3-(Ch2)n-OH.

-parafine cu numar impar de carbon.

Din ceara de albine prin purificare si inalbire se obtine Cera alba – ceara alba.Ceara galbena se expune in straturi subtiri, udandu-se la lumina soarelui, cand sufera un proces de decolorare.

INTREBUINTARI: pentru actiunea lor emolienta la prepararea unguentelor medicinale si cosmetice.

1.EPHEDRAE HERBA – partile aeriene ale diferitelor specii de Ephedra(Ephedracea) – carcel(Ephedra destachya).

DESCRIEREA PLANTEI: singura specie din flora noastra; este un arbust sau subarbust cu tulpina verde, inalta de 30cm, noduroasa, foarte ramificata, cu ramuri striate.Frunzele reduse au aspect de solzi.Florile sunt mici si unisexuate; fructul este o baca falsa, globuloasa, rosie.

RASPANDIRE: Europa, Asia.La noi creste spontan in Transilvania, pe terenuri nisipoase I insirite, dar mai ales in Dobrogea.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza partile aeriene verzi.

COMPOZITIA CHIMICA: alcaloizi: efedrina si pseudoefedrina(izomeri), taninuri si substante minerale.

PROPRETATI: efedrina naturala este levogira si se prezinta sub forma de cristale incolore, solubile in apa, alcool, eter, cloroform.In terapeutica se utilizeaza clorhidratul de efedrina.

INTREBUINTARI: - utilizat din cele mai vechi timpuri in China ca remediu antiasmatic.

-este un simpatomimetic determinand vasoconstrictia vaselor periferice.

-bronhodilatator.

2.FOLIUM ET RADIX BELLADONNAE – BELLADONA FOLIUM  = matraguna; oficinala in FR X; frunzele si radacinile tei Atropa belladonna(Solanaceae).

DESCRIERE: ta perena cu rizom multicapitat.In primul an se dezvolta o singura tulpina, iar in anii urmatori iau nastere mai multe tulpini ramificate inalte(1-2 metri).Frunzele de la baza tulpinii sunt alterne, cele superioare sunt dispuse cate doua, din care una este mai mare.Florile solitare, dispuse axilar au corola bruna-violeta pana la brun roscata la exterior iar in interior galnuie cu nervuri purpurii-violete.Fructul este o baca aproape sferica, neagra, lucitoare, insotita de caliciu persistent.In pulpa suculenta a fructului se gasesc numeroase seminte, reniforme, reticulate.

RASPANDIRE: specie eurasiatica. La noi creste la marginea padurilor de fag sau pe terenuri defrisate.Infloreste din iunie pana in august.Cerintele mari de materie prima pentru industria de medicamente au impins cultivarea acestei te.

OBTINEREA PRODUSULUI: - frunzele se recolteaza inainte sau in perioada de inflorire, pe timp insorit, inainte de amiaza.

-radacinile se recolteaza toamna, la sfarsitul vegetatiei, de la tele de 3-4 ani.

COMPOZITIA CHIMICA: -alcaloizi(atropina, hiosciamina, belladonina, scopolamina).

-baze volatile fara importanta terapeutica

-metilesculina(heterozida) cu proprietati fluorescente.

-amidon,oxalat de calciu.

INTREBUINTARI: proprietati parasimpatolitice sub forma de pulbere, tinctura, extract moale sau uscat.

-antispasmodice si inhibitoare ale secretiei in colici si constipatii spastice, ulcer gastric si duodenal.

-midriatice(dilatarea pupilei) in oftalmologie.

3.HYOSCYANI FOLIUM = maselarita; frunzele tei Hyoscyamus Niger(solanaceae).

DESCRIERE: ta anuala sau bienala cu tulpina simpla, putin ramificata, verde, cu peri lungi. Frunzele sunt alterne, moi si lipicioase. Florile axilare sunt ingramadite spre varful tulpinii. Caliciul tubulos la baza este campanulat in partea de sus cu 5 dinti triunghiulari. Corola de culoare galben-murdar, fructul este o capsula( pixida) ce contine numeroase seminte rotunde sau reniforme.

RASPANDIRE: specie eurasiatica. La noi creste pe terenuri necultivate si bogate in substante organice.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza frunzele la inceputul infloririi. La speciile bienale se recolteaza frunzele bazale la sfarsitul primului an( se spala, se zvanta si apoi se usuca).

COMPOZITIA CHIMICA: asemanatoare cu Belladonna.

INTREBUINTARI: aceleasi ca matraguna.

4.COCAE FOLIUM – frunzele tei Erytroxylon Coca (Erytroxylaceae).

DESCRIERE: arbusti inalti de 1-3 metri cu frunze alterne, flori albe sau galbene; fructele sunt drupe rosii.

RASPANDIRE: originara din America de Sud, se cultiva in Peru, Bolivia, Equador, Columbia, Asia.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza frunzele din al treilea an de vegetatie.

COMPOZITIA CHIMICA:   -alcaloizi: cocaina, tropococaina, trixilina, higrina.

-ulei volatil cu salicilati de metil, ceara, acizi aromatici.

INTREBUINTARI:   -anestezic in oftalmologie si ORL(sub forma de sare clorhidrica).

-duce la dependenta=>degradarea fizica si morala  a persoanelor care o folosesc.

5.CHINAE CORTEX: scoarta telor Cinchona officinalis, succirubra, calisaya(rubiaceae).

DESCRIERE: arbori mari cu frunze opuse, eliptice, lucitoare. Flori rosii grupate in panicule. Fructele sunt capsule cu seminte prevazute cu o aripa membranoasa.

RASPANDIRE: America de Sud, Equador, Peru, Bolivia.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza scoarta si se usuca. In momentul recoltarii scoarta are fata interna alba; in timp, datorita oxidarii taninurilor culoarea devine rosie apoi rosu-bruna cunoscuta si sub denumirea de rosu de china.

COMPOZITIA CHIMICA:   - alcaloizi: chinina, chinidina, cinconina, cinconidina.

-chinovina(heterozida) cu gust foarte amar, tanini.

INTREBUINTARI:   -tonic amar sub forma de decoctie, tinctura, extract.

-chinina si sarurile au actiune toxica, ocitocica, antitermica asupra protozoarelor – tratamentul malariei.

6.PAPAVERIS FRUCTUS =macul; fructele tei papaver somniferum (papaveraceae).

DESCRIERE: ta anuala cu tulpina inalta, verde – cenusie, frunze bazale petiolate, alungit ovate, margine neregulat incisa. Frunzele tulpinale sunt alungite, scurt petiolate pana la sesile cu marginea neregulat ovata si serata. Flori solitare, pe pedunculi lungi care inainte de deschidere se indoaie in jos. Caliciul este format din doua sepale, corola din patru petale diferit colorate, dupa varietati si specii( albe, roze, rosii, violete). Fructul este o capsula dehiscenta sau nedehiscenta cu numeroase seminte reniforme, reticuate, albe, cenusii, albastre sau aproape negre. Toata ta cu exceptia semintelor, este strabatuta de canale laticifere. Infloreste din a doua jumatate a lunii iunie pana in prima jumatate a lunii iulie.

RASPANDIRE: macul este o ta de cultura cu valoare alimentara, oleaginoasa si medicinala. Cele mai insemnate culturi se gasesc in Asia, Iran, India, China, Asia Mica, mai ales in Turcia, Peninsula Balcanica – Bulgaria. La noi culturi intinse sunt in Moldova.

OBTINEREA PRODUSULUI: capsulele de mac destinate intrebuintarii farmaceutice se recolteaza inainte de maturitate, cand culoarea verde incepe sa treaca in verde galbui; se indeparteaza semintele si se usuca.

COMPOZITIA CHIMICA: alcaloizi, mucilagii, acid meconic.

INTREBUINTARI: sedativ sub forma de lotiuni bucalepentru calmarea durerilor de dinti.

7. OPIUM este latexul uscat obtinut prin incizarea capsulelor mature ale tei Papaver Somniferum.

OBTINEREA PRODUSULUI: la 8-l2 zile dupa caderea petalelor, capsulele se sacrifica cu ajutorul unor cutite sau lame speciale, se practica incizii pana la jumatatea pericarpului pentru a deschide laticiferele. Inciziile se practica dupa – amiaza sau spre seara. Latexul alb apare sub forma unor picaturi care in contact cu aerul se brumifica si se intareste pe parcursul a cateva ore. A doua zi picaturile se strang cu ajutorul unor spatule speciale=> opiul brut care se tine la umbra pentru uscarea partiala apoi se dau forme diferite.

COMPOZITIA CHIMICA: - alcaloizi: morfina, narcotina, papaverina, codeina, tebaina, narceina.

-mucilagii

-rezine, glucide, substante proteice, acid lactic, acid meconic.

INTREBUINTARI: proprietati analgezice- se administreaza sub forma de pulbere sau serveste la prepararea diferitelor forme farmaceutice:

-pulvis opii et Ipecacuanhae – FR X.

-T – ra opii diluta

- T – ra opii composita

-Extractum opii siccum

-Opium Pulveratum – FR X.

8. RHIZOMA CUM RADICIBUS HYDRASTIDIS:  rizomul si radacinile tei hydrastis canadensis (ranunculaceae).

DESCRIERE: ta perena cu rizom orizontali ramificat. Pe partea inferioara poarta numeroase radacini, iar din varful vegetativ al ramificatiilor se dezvolta tulpini aeriene purtand frunze lobate cu nervuri palmate. In varful tulpinii se dezvolta o singura floare.

RASPANDIRE: creste in padurile umbroase din Canada si rasaritul SUA. S-a introdus in culturi in Rusia.

OBTINEREA PRODUSULUI: rizomi si radacinile se recolteaza toamna, se spala si se usuca.

COMPOZITIA CHIMICA:  alcaloizi : hidrastina, berberina canadiana.

-rezine, ulei volatil, amidon.

INTREBUINTARI: vasoconstrictor si hemostatic uterin.

9. FOLIUM BOLDO = frunzele tei Peumus Boldus ( Moniniaceae)

DESCRIERE: arbust dioic cu frunze opuse si flori mici grupate in raceme axilare.

RASPANDIRE: creste spontan in muntii din Chile.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza frunzele dezvoltate si se usuca la temperatura normala;

COMPOZITIA CHIMICA: -alcaloid: boldina;

-substanta de natura glicozidica

-ulei volatil, tanin, flavonoia.  

INTREBUINTARI: -actiune colagoga.

-stimulente ale digestiei(boldocolin- coleretic, colagog- scos din nomenclatorul pe 1985)

10. HERBA CHELIDONII = Rostopasca, negelarita; partea aeriana a tei Chelidonium Majus (papaveraceae).

DESCRIERE: ta perena cu rizom dezvoltat si ramificat. Primavara se dezvolta o rozeta de frunze bazale. Tulpina inalta pana la 60 de centimetri este ramificata si p[revazuta cu peri lungi. Frunzele sunt alterne imparipenate, de culoare verde cenusie, mai ales pe partea inferioara. Florile galbene formeaza o inflorescenta umbeliforma. Fructul este o capsula silicviforma. Toate pertile tei contin un suc laptos galben sau galben portocaliu. Infloreste din aprilie pana toamna tarziu.

RASPANDIRE: ta comuna, raspandiuta la noi prin tufisuri, pe langa garduri, din zona de campie pana la munte.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza partile aeriene in poerioada de inflorire si se usuca.

COMPOZITIA CHIMICA: alcaloizi: chelidonina, cheleritrina, berberina, protopina.

INTREBUINTARI: actiune spasmolitica, analgezica, coleretica – in afectiuni hepato-biliare.

-latexul- extirparea negilor.

11. IPECACUANHE RADIX  - radacina tei Uragoga ipecacuanha(Rubiaceae).

DESCRIERE: semiarbust cu rizom ramificat, pe care se gasesc radacini cu ingrosari vermiculare si radacini netede, fibroase.Tulpina poarta in partea superioara cateva frunze opuse, eliptice si o inflorescenta terminala cu flori mici albe.

RASPANDIRE: originara din Brazilia, se cultiva si in unele tari din Asia(India, Indonezia).

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza radacinile cu ingrosari vermiculare, se usuca la soare si apoi se indeparteaza impuritatile.

COMPOZITIA CHIMICA:   - alcaloizi: emetina, cefelina, psihotrina.

-o saponina

-substante de natura glicozidica(ipecacuanina, ipecozida_

-amidon, rezina, ulei gras si volatil.

INTREBUINTARI:   - expectorant(in doze mici)

-vomitiv(in doze mari) 0,5 – 1 gram.

Intra in compozitia pulberii de opiu si ipeca(opiul se asociaza pentru a anihila actiunea vomitiva).

12. SECALE CORNUTUM  sclerotii ciupercii parazite Claviceps purpurea(Hypocreaceae).

DESCRIERE: sclerotii ciupercii se dezvolta pe spicele de secara(secale cereale – Gramineae) si pe alte graminee.In florile infectate (prin transportul de catre insecte a conidiilor) se dezvolta, in locul fructului de secara, un corp alungit, violaceu = sclerotul care reprezinta forma de rezistenta a ciupercii.

RASPANDIRE: in Eurasia si nordul Africii.Apar oriunde se cultiva  secara dar mai ales in zonele cu umiditate ridicata, in timpul primaverii si verii.Prin culturi si selectie s-au obtinut scleroti mai bogati in alcaloizi.

OBTINEREA PRODUSULUI: sclerotii se recolteaza manual la completa dezvoltare, se usuca si se pastreaza in loc uscat sau in recipiente in care se introduce oxid de calciu ( pentru absorbtia umiditatii). Recipientele se inchid ermetic.

COMPOZITIA CHIMICA:   -alcaloizi : ergometrina, ergotamina, ergotoxina

-amine: tiamina, histamina, acetilcolina

-aminoacizi: leucina, tirozina

-glucide, proteine, ulei gres

INTREBUINTARI: - hemostatic uterin

o       -ocitocic: stimuleaza fibrele musculare netede mai males la nivelul uterului=>aminele

o       -simpatolitic, vasodilatator periferic( ergocornina, dihidroergocristina, chihidroergocriptina).

o       -parasimpatomimetice( colina, acetil colina)

o       -simpatomimetica (tiramina)

13. STRYCHNI SEMEN: semintele mature ale tei Strychnos nux vomica (loganiaceae).

DESCRIERE: arbore inalt, cu frunze opuse, ovate, intregi, flori mici albe, albe-verzui. Fructul este o baca sferica de marimea si culoarea unei portocale. La interior are o pulpa alba in care se gasesc 3-5 seminte.

RASPANDIRE: India, Ceylon, Birmania, Vietnam, Coreea, Nordul Australiei.

OBTINEREA PRODUSULUI: fructele mature sunt zdrobite, se scoate pulpa care se indeparteaza prin spalare si semintele separate se usuca la soare.

COMPOZITIA CHIMICA:   -alcaloizi: stricnina, brucina

-glucide, ulei gras

INTREBUINTARI: creste secretia mucoasei gastrice si a glandelor salivare-tonic in stari depresive si excitant gastric.

-stimulator al SNC- pareze, paralizii, inconstienta sfincteriana, astenie nervoasa.

14. RAUWOLFIAE RADIX: radacinile tei Rauwolfia serpentina.

DESCRIERE: arbust mic, cu scoarta cenusie, frunze intregi, ovat-lanceolate, flori mici, albe sau roze. Fructul este o drupa purpurie-negricioasa.

RASPANDIRE: India, Vietnam, Cambodgia, Thailanda.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza rizomi si radacinile de la te de 3-4 ani, se spala si se usuca.

COMPOZITIA CHIMICA: alcaloizi: serpentina, rezerpina, iohimbina, rauwolfinina.

-amidon, glucide, acid fumaric.

INTREBUINTARI: simpatolitic, hipotensiv, sedativ. In hipertensiune, tulburari nervoase, psihoze, hipertiroidism.

15.       ACONITI TUBER:  radacina tuberificata a telor Aconitum callibotry si Tauricun(ranunculaceae) – omag veninos.

DESCRIERE: ta perena cu tuber alungit, napiform. Alaturi de tuberculul care poarta tulpina aeriana se dezvolta in perioada de vegetatie un nou tubercul lateral care poarta in varf un mugure. Tulpina florifera are frunzele alterne palmat divizate si o inflorescenta sub forma de racen cu flori de culoare albastru-inchis sau albastru-violet.

RASPANDIRE: specie raspandita in Europa centrala, deci si in flora tarii noastre; intereseaza numai speciile cu flori albastre(exista si specii cu flori galbene).

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza radacinile tubercate toamna la sfarsitul vegetatiei si se retin tuberculii noi.

COMPOZITIA CHIMICA:               - alcaloizi: aconitina (foarte toxica), aconina, picroaconona.

- acizi organici, glucide, amidon.

INTREBUINTARI: - actioneaza asupra centrilor SNC, fermoregulator si respirator(situati in bulb).

-antinevralgic in nevralgii faciale

-anticogenstiv(afectiuni ale cailor respiratorii)

-stimulent respirator, hipotermizant.

Este foarte toxic => administrare cu prudenta.




Alte materiale medicale despre: Medicina naturista

Carnea si derivatele ei fac parte dintre alimentele de baza care ajuta cresterea, mentinerea si refacerea tesuturil [...]
a€’ Pentru profilaxia imbatrinirii organismului, de 2-3 ori pe zi cite un pahar suc de castraveti + o lingura miere. a€’ Pentru o mai bun [...]
in acest domeniu, mai este inca multa 'branza de mancat* pana cand toata lumea sa se puna de acord. Pe de o parte, exista medicina tra [...]

Despre medicina naturista

    Advertisements


    Alte sectiuni
    Medicina naturista
    Plante medicinale
    Lista plante medicinale
    Cura de purificare
    Terapia cu argila
    Aromoterapia
    Plante terapeutice
    Apiterapie
    Naturoterapia
    Fitoterapia
    Hidroterapia
    Acupunctura
    Aloe vera
    Toxicologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat


    Vezi toate intrebarile
    Copyright © 2010 - 2014 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
    Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
    Termeni si conditii -
    Confidentialitatea datelor - Contact