eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Catina alba

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » NATURIST » lista plante medicinale » catina alba

Efectelor produselor pe baza de catina alba


Consideratii asupra unor micro-, semimicro-, inframicro- si ultramicroelemente
In raport cu aceste elemente ce se gasesc ca anioni, cationi, ca atare sau in combinatii complexe, ca substante care intra in diverse structuri membranoase, substante de rezerva, cofactori sau coenzime ale cnzimclor si multe altele, s-au scris in ultimul timp carti ce cuprind intre 800-l200 ini, descriind in amanunt rolul biochimic sau numai rolul biologic, respectiv ambele. Au fost facute, in unele cazuri, determinari foarte precise, s-au localizat si organele in care se acumuleaza in cantitati mai mari decat in altele, s-au silit si dozele pentru unele care sunt toxice. In alte cazuri se prezinta numai unele efecte pentru doze normale si efecte pentru doze toxice, fara detalii. in final se constata participarea aproape a tuturor elementelor din elul lui Mcndeleev. S-a silit si corelatia intre cnzime si ionii metalici, enzime si vitamine, cnzime, vitamine, ioni metalici sau anioni ai ncmctalclor sau ai unor metale. Din acest motiv, noi sugeram consultarea acestor lucrari de specialitate, facand doar o prezentare sumara, care sa releve importanta unor elemente continute in catina alba. Precizam ca in unele cazuri cantitatea acestor substante este apreciabila, 100 g fructe fiind suficiente sa acopere necesarul sau o parte apreciabila din necesarul zilnic. in alte cazuri, cantitatile sunt mici in raport cu necesarul si, in functie de maladie, trebuie sa fie adaugate prin nutritie sau prin produse medicinale care contin aceste elemente insuficiente.
Aluminiul este un element considerat, in cantitati foarte mici, eventual a fi necesar in te, mobilizand amidonul pentru realizarea unei hidrolize mai puternice a amilazei asupra acestuia. Ionii de aluminiu sunt suspectati de farizarea bolii Alzheimer. in cercetari efectuate pe animale s-a gasit si o corelatie stranie, si anume succinat -FADH2 - citocrom C, cu micsorarea continutului de ATP. Efectul apare ca negativ. Se recomanda sa nu se foloseasca vasele de aluminiu, pentru pregatirea produselor alimentare.
Arseniul este definit de unii cercetatori ca fiind esential, consta-tandu-sc unele efecte farabile in cresterea unor animale de laborator, obtinandu-se si o actiune farabila in tratarea unor tumori mamare la aceste animale. Se cunosc unele medicamente pe baza de arseniu, cu efect sedativ.

Aurul. Se semnalizeaza unele medicamente care contin si ioni de aur, cu recomandarea de a se folosi in boli reumatice.
Borul. Este mult cercetat in ultimul timp, considerandu-se a fi
un clement esential sub forma de BO3 sau BO2". Este considerat un inhibitor al activitatii fenol- si polifenoloxidazelor, in cazul unui exces de ioni de cupru. Participa cert la formarea ribulozo-5-fosfatului din glucono-6-fosfat si prin aceasta la biosinteza ribozei, dezoxiribozei si deci, in final, la sinteza acizilor nucleici. Adaugarea unor cantitati mici de bor farizeaza, dupa unii autori, prelungirea vietii cu 4-6 ani.

Bromul poate substitui iodul in hormonul tiroidian. Produsele farmaceutice cu brom sunt bine cunoscute pentru efectele lor sedative.

Calciul este bine cercetat in ultimul timp, sub aspecte multiple. Este stiut de mult timp ca lipsa calciului determina aparitia rahitismului, mai ales la copii, meolismul fiind reglat de vitaminele D, paratiroida si calcitonina. in lipsa de calciu se manifesta osteoporoza. Semnificativ este faptul ca raportul Ca + Mg + / Na+ + K+ este mai mic in cancer, cand se observa si o crestere usoara a/iH-ului sangelui, care este alcalin, in regiunile cu apa dura, salcie, se observa o incidenta mai mica a cancerelor. Este implicat si in procesul de stimulare a activitatii din ciclul lui Krcbs mitocondriai oxibiotic, alaturi de Mg, Fe, Mo, V, Zn. Este, de asemenea, legat de activitatea amilazelor, lipazelor, fosfo-lipazelor, ATP-aze etc.
Cobaltul intra in constitutia vitaminei B)2, care se poate sintetiza partial si in intestinul gros. Biochimia ionilor de cobalt se suprapune biochimiei vitaminei B12, absenta acestei vitamine determinand boala denumita anemic pernicioasa, in acest caz fiind necesar un import substantial din alimente. Vitamina B]2 este corelata cu asa-zisele transferaze de radicali metil, formil etc, conditionand, alaturi de acidul folie, sinteza bazelor purinice si pirimidinice si a substantelor cu nucleu porfirinic din hemoglobina, catalaza, pcroxidaza, citocromi, clorofila etc. S-a constatat ca este implicat in structura arginazei din ciclul ureogenetic nespecific, putand fi inlocuit de ionii de Mn sau Ni, cu modificarea unor constante cinetice.
Cromul. Cercetarile din ultimul timp au aratat implicatia deosebita a cromului in actiunea insulinei, respectiv in diabet, in corelatie cu vitamina A si alte substante fiziologic active. Intervine si in meolismul colesterolului si al lipoproteinelor, precum si in meolismul lipidelor, probabil in sinteza si degradarea lor, respectiv in meolismul corpilor cetonici.
Fierul. Acest element se gaseste sub forma ionica sub forma de depozit in feritina, siderofilina. Intra in structura hemoglobinei, lantului respirator al citocromilor si transeleetronazei, in succinatdehidrogenaza din ciclul lui Krebs, ca metaloproteide, stimulator al aconitazei din acelasi ciclu. Se constata o scadere a fierului in cazul organismelor bolnave de cancer, absenta lui farizand aceasta maladie. Biochimia fierului este complexa si larga, dupa unii autori excesul de fier putand fi daunator, in absenta unor substante care sa corecteze acest efect negativ (vitaminele C, E).
Lantanul este considerat un posibil activator al unor enzime cu rol important in meolism.
Litiul. Cercetarile legate de acest ion au aratat ca stimuleaza activitatea lactatdehidrogenazei, farizand transformarea acidului lactic in piruvic si meolizarca ulterioara pe alte cai meolice (piruvic alanina, piruvic - acetil coenzima A - acid citric). Este indicat in stari depresive si anxioase, avand efect sinergie cu serotonina.
Magneziul este unul dintre cele mai importante elemente. Intra, in cantitati mai mici, in structura oaselor si a dintilor, participa in procesele de degradare sau de sinteza, participa, de asemenea, la fosfo-rilarea unor substante. Dupa unii autori, ar participa si in sinteza acizilor nucleici, alaturi de Mn. Multe alte enzime - cnolaze, carboxilaze sau hidrolaze - sunt legate de acest ion. Farizeaza absorbtia C, Na si K, precum si a vitaminelor B, C si E, este un ion anticanceros alaturi de Ca indeosebi, implicat si in spasmofilii, si in stari psihice, nevroze. Implicatiile magneziului sunt foarte numeroase.
Ca de fiecare data, am punctat cele mai importante interventii in meolism sau implicatii in unele maladii. De aceea, este indicat sa se consume cat mai multe legume cu frunze, pentru ca magneziul intra in structura clorofilei.
Manganul. S-a constatat ca ionii de mangan sunt implicati in activitatea unor hidrolaze, transferaze si dehidrogenaze. Poate substitui fierul, in succinatdehidrogenaza si ionii de cupru, in fenol- si poli-fenoloxidaza. Participa si in procesul de sinteza, in special a s-ARN-ului, precum si in sinteza glicoproteinelor. Exista indicatii ca ar avea un efect pozitiv in stari comitiale sau scleroza in placi, fara sa se precizeze mecanismul.
Molibdenul intra in structura nitrat-, nitrit- si hidroxil-amino-reductazelor. Intcrrcactioncaza cu ionii de Cu . Participa, alaturi de Ca, Zn, V, la cuplarea glicolizei de ciclul lui Krebs mitocondriai, fiind ipotetic considerat ca avand un efect pozitiv si in meolismul glucidelor.
Potasiul. Ionii de potasiu au un meolism reglat de aldostero-na-un hormon mineral corticoid. in carenta se observa slabirea tonusului cardiac si muscular in general, aparitii de confuzii mentale; stimuleaza sigur enolaza din asa-zisa glicoliza - o secventa meolica extrem de importanta. Aceasta enzima aditioneaza apa la dublele legaturi sau introduce dublele legaturi in produsi din clasa oxiderivatilor acizi organici.

Rubidiul. Unele cercetari pe animale au relevat o corelatie intre cantitatea de rubidiu si lactatic, putand inlocui polasiul in anumite procese meolice. Este un element aflat inca in studiu, fiind considerat de unii autori ca unul dintre elementele esentiale.
Sodiul. Dupa cum stim, sodiul se gaseste in sarea de bucatarie, meolismul acestui ion fiind reglat de aldosterona. Este implicat in echilibrul hidromineral, in reglarea pH-ului sangvin, vaseozitatea protoplasmci, in stimularea activitatii amilazei, in activitatea Na K-ATP-azci. in cantitati mari mareste tensiunea. Stimuleaza sinteza adrcnalinei. Este contraindicat in asociere cu unii hormoni, in acest caz farizand retinerea apei.
Stibiul, scandiul si samariul sunt cercetate relativ putin, consta-tandu-se prezenta lor in unele organe la animale de laborator, fara sa se cunoasca foarte exact, ca si la plumb, efectele biochimice si fiziologice. Interesant este faptul ca plumbul se gaseste in limba, in cantitate mai marc decat in alte organe, cunoscandu-sc faptul ca plumbul este un element toxic, chiar in cantitati mici.
Sclcniul este mult cercetat in ultimul timp, avand o actiune sinergica cu vitaminele E si C. Intra in constitutia glutation-peroxidazei. Este implicat in procesul vizual. Conform cercetarilor lui R. Olinescu si colab., seleniul este implicat intr-un numar marc de procese meolice, in stari de stres, cele mai bune rezultate, dupa testarea pe multi pacienti, dovedindu-se in cardiopatii ischemice, hepatita etilica, reglarea meolismului la varstnici, farizeaza performante sportive, are efect pozitiv in sindroame neurologice si neuroendocrinc. Produsul realizat de colectivul mentionat se gaseste in farmacii sub numele de Orgascl 50. Unii cercetatori il gasesc farabil in maladia canceroasa.
Siliciul conditioneaza starea coloidala si transportul glucidelor. Absenta din tele care constituie hrana animalelor induce o tulburare in sinteza cheratinclor si colagenclor. Eliminarea siliciului in cantitati mai mari de catre cancerosi ridica problema implicatiilor siliciului in boala tumorala. Este interesant ca se gaseste in cantitate mai marc in Equisetum (coada calului) ca siliciu organic, eventual esteri ai acidului silicic, ta care este recomandata ca avand efecte foarte bune in multe maladii.
Titanul. Acest element a fost gasit in tesuturi animale si vegetale, fara sa se cunoasca subtilitatile meolice. La noi in tara a fost identificat in apele din zona Covasna, efectul farabil al acestor ape, cu particularitatile lor, datorandu-sc probabil si acestui clement.
Uraniul. Este un clement radioactiv, probabil ca radiatiile a, f3 si Y, in cantitati in care nu proaca mutatii, au efecte pozitive in procesele biochimice si fiziologice.
Vanadiul. A fost cercetat mai insistent in ultimul timp si s-a constatat ca arc efect in cuplarea glicolizei si in procesele oxibiotice din ciclul lui Krebs, avand efecte farabile in diabet.
Zincul a fost cercetat foarte mult si rezultatele sunt impresionante. Este implicat in structura carbonhidrazei, care descompune acidul carbonic in dioxid de carbon si apa, proces care se intampla in plaman, unde de altfel se gaseste in cantitate mai mare. Intra in structura dccarboxilazelor neoxidative ale eetoacizilor, fiind necesara prezenta biotinei. Intra si in structura decarboxilazelor oxidative, alaturi de vitamina B( (in LTPP), vitamina PP (in NAD) si acidul pantotenic (in HSCoA). Intra si in structura transaminazelor, impreuna cu BfiP (piridoxal-fosfat). Intra si in structura altor enzime, avand in unele cazuri si caracter de stimulator sau inhibitor. in absenta zincului se constata o scadere a viabilitatii spermatozoizilor si ovulelor, o vindecarea mai lenta a ranilor, o scadere a sensibilitatii gustului si mirosului, o intensificare a starilor nerase neplacute, ionii de zinc marind de cateva ori efectul vitaminei 13,. Adaugam, ca si la alte elemente, ca problemele legate de biochimia zincului implica o abordare mult mai larga.
Este usor de remarcat faptul ca nu sunt incluse doua elemente - fosforul si sulful - foarte importante. Aceste clemente se gasesc, desigur, si in catina alba, dar si in toate produsele pe care le consumam zilnic. Biochimia acestor clemente este complexa si foarte larga. Implicatiile lor in meolism sunt legate de aspecte energetice, de structura unor vitamine, de structura acizilor nucleici, asupra carora nu insistam aici.

Dorim numai sa exemplificam sumar, prin cele prezentate mai sus, bazele efectelor preparatelor de catina. Repetam ca in catina alba se gasesc multe substante fiziologic active, dar nu intotdeauna suficiente, desi intotdeauna necesare.


Consideratii asupra unor vitamine

Din punct de vedere biochimic, vitaminele reprezinta substante care nu sunt sintetizate de catre organismul uman si nici de organismele animalelor superioare, cu mici exceptii, si care, ca atare sau sub forma combinata, constituie cofactori sau coenzime ale unor enzime sau au rol catalitic ca atare. Se intelege ca organismul uman nu contine genele corespunzatoare sintezei acelor proteine cu activitate cnzimatica, care participa la sinteza acestor vitamine. De aceea, este strict necesar sa luam aceste vitamine din te sau din produse animale care le contin sintetizate uneori, asa cum se intampla si la om, pe traiectul gastro-intestinal. Cunostintele despre vitamine sunt, se poate spune, enorme. in ultimii ani s-au descoperit alte substante fie acceptate ca vitamine, fie acceptate ca substante cu efect asemanator. Desigur ca sunt si substante care potenteaza activitatea vitaminelor si pe care le numim in general substante fiziologic active. De asemenea, s-au descoperit, ceea ce era si normal, si substante cu actiune antivitaminica. Aceste antivitamine intra in categoria antimeolitilor. in aceasta categorie intra si anti-hormoni, antienzime, antimineralizante, cancerigene, antimitotice, toxice generale, aminoacizi toxici, precum si alte substante practic daunatoare.
Discutand despre aminoacizi, aminoacizii esentiali nu sunt considerati vitamine, dar, in absenta lor, apar disfunctii grave de meolism, precum hipovitaminozele. Referitor la vitamine, subliniem faptul ca exista inca discutii daca unele dintre substantele considerate vitamine de unii autori pot fi intr-adevar considerate vitamine sau numai substante care se sintetizeaza in cantitati mai mici in organism si trebuie suplimentate. Practic, microelementcle au fost declarate vitamine pentru ca nu sunt sintetizate de organism, pot fi cofactori sau coenzime, pot stimula sau inhiba activitatea unor enzime, pot fi sinergici sau antagonici. Aspectele se complica foarte mult atunci cand se face legatura intre vitaminele organice - anorganice si hormoni. La nivelul intregului meolism, complexitatea interactiunilor atinge dimensiuni dramatice, pentru ca m vedea fantasticul meolismului, cu interactiuni prin substrat comun, bioenergetice, represie - inductie, stimulare - inhibitie si erorile innascute de meolism. De ce spunem aceasta? Pentru ca m vedea ca orice produs, catina alba sau orice alt fruct, numai prin el insusi, nu are efectele maxime posibile. De aceea trebuie asociat cu multe produse vegetale, animale sau produse de sinteza cu efect fiziologic, care contin toate cele mai sus expuse. Noi m da numai cateva exemple, luand in considerare si tele medicinale.In mod cu totul artificial, vitaminele au fost clasificate dupa solubilitate: liposolubilc (A, D, E, K, F) si hidrosolubile. Dintre cele hidrosolubilc, admise de toti cercetatorii ca fiind vitamine, enumeram: tiamine (B,), riboflavina (B2), PP sau nicotinamida (B3), acidul folie (B4), acidul pantotenic (B5), piridoxina (B6), biotina (B7), inozitolul (B9), acidul para-aminobenzoic (B10), vitamina C (acidul ascorbic) si vitaminele P - rutina si izomerii, ciancobalamina antipernicioasa (B12). in unele carti de ultima ora ureaza o multitudine de substante considerate cu activitate vitaminica, dintre care citam: colina (B8), mezoinozitolul (B9). Vitaminele B9, B10, B]j sunt considerate insa identice cu acizii foliei si vitamina B]2. Vitamina B13 (acidul orotic), B14 - factor din ser, streptogenina, lixoflavina (similar cu vitamina B]2), vitamina G (similar cu riboflavina), vitaminele Lj si L2, vitaminele R si S (identice cu acizii foliei), factorul unculus, coenzima Q]0, s-metil-metionina (vitamina U), carnitina, acidul panganic. Desigur ca noi nu le m prezenta pe toate acestea decat foarte sumar. Meolismul intermediar este extrem de complicat, la actiunea vitaminelor se adauga actiunea hormonilor si reglajul neuroendocrin. Meolismul intermediar seamana cu o panza de paianjen in care o modificare, oricat de modesta, intr-un lant sau ciclu meolic, se rasfrange in intregul meolism, prin interconexiunile complexe care constituie cibernetica meolismului intermediar. Vom incerca, in incheierea prezentarii, sa dam cateva exemple in care m rbi si de asa-zisele erori innascute de meolism. Subliniem numai existenta lor, acestea fiind gasite in diferite produse de care trebuie sa tina seama cei ce se considera competenti sa recomande un tratament corespunzator unor afectiuni. Problema actuala a terapiei este extrem de complexa si implica cunostinte si responsabilititi enorme.
Vorbind despre clasificarea, consideram noi, artificiala a vitaminelor, ne exprimam parerea ca vitaminele trebuie clasificate conform clasificarii cnzimelor, existand o legatura stricta, directa, intre vitamine si enzime.
Vitaminele Al5 A2, care provin din a, (3 si y caroten, sunt considerate ca avand rolul unor factori de crestere, stimuland si reproducerea celulara. Unii autori considera ca ar fi corelate cu ARN- si ADN-poIimerazele ADN dependente, cu determinism de matrice, care ar obliga transmiterea nealtcrata a codului genetic. Are rol deosebit in biocliimia procesului vizual, asigurand regenerarea rodopsinei si deci acuitatea vizuala. Absenta lor proaca oprirea cresterii, leziuni oculare, tulburari gastrointcslinale, uscarea pielii, deficiente la nivelul altor tesuturi si glande. In hipervitaminoza vitaminei A si a precursorilor ar avea un efect destul de grav asupra ficatului. Este cunoscuta si implicatia vitaminei A in meolismul hormonului tiroidian. Aceste vitamine se gasesc in morcovi, tomate si alte legume si fructe, precum si in galbenusul de ou.
Vitaminele D, numerotate pana la D6, sunt cunoscute ca vitamine anlirahitice, avand la diferite specii acelasi efect, dar fiind diferentiate ca intensitate. Se formeaza din provitamincle D sub actiunea radiatiilor solare. in cantitati apreciabile se gasesc in uleiul de peste si mai ales in uleiul din ficatul de peste, farizeaza absorbtia ionilor de calciu, dar meolismul calciului este conditionat si de parathormon, calcitonina si alti ioni. Fiind implicat in meolismul calciului, conditioneaza si meolismul fosforului. intre alie multe actiuni amintim si pe cea antihistaminica, avand deci, alaturi de calciu, si o actiune antialergica.

Vitaminele E au, ca si celelalte, origine vegetala, dar se acumuleaza si in unele organe animale. Se gasesc mai mult in embrioni de grau, porumb, mai ales imediat dupa incoltire, in partile verzi. in organismele animale se depoziteaza in pancreas, splina, ficat, rinichi, galbenus de ou, lapte. Este vitamina antisterilitatii, jucand rol, de asemenea, de antioxidant, impiedicand oxidarca anormala a grasimilor si a altor substante cu duble legaturi. Evita aparitia peroxizilor si au rol protector in cazul iradierilor si formarii radicalilor liberi; evita incarcarea grasa a ficatului, conditioneaza biosinteza acizilor nucleici - fondul genetic (vitamina antisterilitatii).
Vitaminele K, cunoscute ca antihemoragice, se gasesc in frunzele de spanac, bumbac si altele, fiind sintetizate partial si in intestinul gros. Se acumuleaza si in ficat. Farizeaza sinteza protrombinei. in carenta, este prelungit timpul de coagulare. Vitaminele K intra si in procesele de oxidoredueere, participand in procesele respiratorii; ca si vitamina E, conditioneaza inclusiv fosforilarca oxidativa.
Vitaminele F sunt considerate, de unii autori, ca substante cu efect asemanator vitaminelor. Din aceasta categoric fac parte acidul linoleic, linolenic, arahidonic si altii, cu 2-3-4 duble legaturi. Se gasesc mai ales in grasimile cu indice de iod ridicat (uleiul de in, uleiul de nuci). Actioneaza sinergie cu vitamina A, in absenta observandu-sc aparitia de dermatite, sterilitate, leziuni renale, hipercheratoza. Acesti acizi nu se transforma in acizi grasi saturati in organism. Intra in structura unor lipoprotcine membranare, fiind precursori ai prostaglandinelor - substante considerate hormoni, cu efecte extraordinare in reglarea meolismului intracclular in calitate de coordonatori. N-ar fi exclus ca viitorul sa considere si alte substante cu structura asemanatoare, ca avand calitatea de provitamine sau substante cu efect de potentare a acestora, asa cum au inceput sa fie considerati alti carotenoizi.

Vitamina B2 (ribovlavina) se gaseste in tele superioare si in unele tesuturi animale. Este una dintre vitaminele strategice, intrand in structura FAD (flavin-adenin-dinucleotid) si FMN (flavin-mononucleotid) care conditioneaza asa-zisa dehidrogenare aeroba. Intervine in meolismul lipidelor, glucidelor si acizilor di- si tri-carboxilici. Are un rol enorm in procesul respirator de oxidoreducere, de transprotonare si transclectronare. Introduce dublele legaturi sau aditioneaza hidrogen la dublele legaturi. Este corelata cu succinat-dehidrogenaza, care are in structura ioni de fier, fiind cunoscuta relatia NAD, FAD, Q,0, lantul respirator (implica ioni de fier si cupru, oxigen, H20, sinteza ATP). Lipsa riboflavinei conduce la incetarea cresterii, scaderea rezistentei fata de infectii, tulburari de vedere, caderea parului, farizarea cancerului etc.

Vitaminele B6 (piridoxal, piridoxina, piridoxamina) actioneaza ca derivati fosforilati, de exemplu B6P (piridoxal-fosfat). Conditioneaza decarboxilarea si transaminarea in meolismul aminoacizilor. Se considera ca intervine si in meolismul altor enzime, precum liazcle. Se gaseste in drojdia uscata, in seminte de soia, de grau si orez nedecorticate, in porumb, orz si ovaz mai mult, in germeni de grau si porumb, in morcovi si struguri, in ficat, carne de pasare. in carenta se observa nerzitate, insomnii, tulburari de mers, dureri abdominale, dermatita seboreica, convulsii - datorita scaderii cantitatii de acid Y-aminobutiric cerebral -, scaderea rezistentei la infectii. in maladia canceroasa nu se recomanda supradozarea vitaminei B6, nu pentru ca ar fi cancerigena, ci pentru ca farizeaza sinteza de no a unor amino-acizi care participa la sinteza unor proteine normale sau anormale, mai intensa in tumori. Aceeasi obiectie se face si in cazul vitaminei B12 si uneori si a acidului folie, in legatura cu care sunt discutii controversate.
Acidul pantotenic, denumit astfel {pantos - "peste tot") pentru ca este foarte raspandit in tele verzi, in frunze, in flora bacteriana intestinala, acumulandu-se in ficat, rinichi, inima, plamani. Intra in structura coenzimei A, care face parte din placa turnanta de interconexiune a glicolizei, in sinteza si degradarea acizilor grasi, ciclul lui Krebs oxibiotic, a altor cicluri interconecte si a altor substante care contin radicalul acetil. Intra deci in structura HS-coenzima A si a acetil-coenzimci A. Importanta lui este enorma, in carenta procand oprirea cresterii, aparitia de leziuni cutanate, dermatite, farizand aparitia tumorilor.

Vitamina PP (nicotinamida, niacina) intra in structura NAD (nicotinamid-dinucleotid) - NADP (nicotinamid-dinuclcotid fosfat), care sunt coenzime ale dchidrogenazelor anaerobe. Conditioneaza oxidarea alcoolilor primari la aldchidc si a aldehidelor la acizi organici si reducerea inversa, precum si oxidarea alcoolilor secundari la cetone si invers, fiind coenzime ale dchidrogenazelor anaerobe. Participa intr-un numar mare de secvente meolice, in absenta determinand pelagra, care se manifesta cu aparitia de ulceratii generalizate interne, externe, tulburari grave ale sistemului ners central, al tradusului gastrointes-tinal si alte tulburari. Este implicat, asa cum am aratat, in procesul respirator legat de FAD (vitamina B2), coenzima Q|0, citocromi - ATP. Implicatia in numeroase maladii este demonstrata. in anumite produse vegetale se pot gasi antivitamine PP. Efect antiPP pot sa aiba si sulfa-midele, penicilinele, excesul de vitamina B| si C. in organismul nostru, triptofanul se poate transforma in vitamina PP, in conditiile unei nutritii normale si cu ioni de cupru.
Problema antivitaminelor este valabila pentru absolut toate vitaminele, ca si pentru alti antimcoliti, fapt de care trebuie sa se tina seama si pe care nu-l m discuta aici.

Biotina arc rol de factor de crestere pentru toate speciile animale, in absenta ci se observa dermatite, hemoragii interne, oboseala, descuamarea pielii si altele. Biotina este legala si de meolismul lizinei, prin care se leaga de o proteina specifica pentru a forma situsul activ. Catalizeaza reactia de decarboxilare si carboxilarc reversibila a cetoacizilor, precum si unele reactii de dezaminare si dehidrogenare. Conditioneaza, de exemplu, dezaminarea acidului aspartic, serinei si treoninci, biosinteza citrulinci din ciclul urcogcnctic sau deliidrogenarca acidului succinic.
Acidul /wa-aruinobenzoic (PAB) are rol de factor de crestere pentru microorganisme. Importanta lui deosebita consta in faptul ca intra in structura acidului folie. Ca atare, previne si vindeca decolorarca parului si a pielii. Intrand in structura acizilor foliei si folinici, este important si in tratarea afectiunilor ce insotesc procesul de imbatranire. Participa in procesul de formare a melaninci. Se utilizeaza si in tratarea bolilor alergice (urticarie, prurit), precum si in tratarea depigmenlarii parului. Are un interesant efect farabil in tratarea tifosului exan-tematic.
Acizii foliei (sau ptcroilglutamici). Din acest grup fac parte acidul folie, folinic, tetrahidrofolic si dihidrofolic. Se gasesc raspanditi in spanac, morcov, tomate, fasole, varza, mazare, ficat, galbenus de ou, lapte. Participa in procesele de transfer de radicali formil, hidroximctil. metil, care inseamna biosinteza purinelor (si deci si a acizilor nucleici AND - ARN, in transformarea scrina - glicina si invers, in biosinteza aminei, care intra in structura ADN, in biosinteza metioninei). Carenta de acizi foliei duce la anemic, datorita neformarii globulelor albe si a hematiilor. Nesinteza timinci defarizeaza sinteza acizilor dezoxiribo-nuclcici. Extrapoland efectele, nu se formeaza nici mono-, di- si tri-nucleotidele, in speta ANP, ADP, ATP. Consecintele meolice sunt enorme.
Vitamina B12 (cobalamina, vitamina antipernicioasa) se sintetizeaza si de catre microflora microbiana intestinala si se absoarbe sub forma unui complex, cu mucoproteinele din organism. Se gaseste in ficat, peste, oua, carne slaba de vitel, lapte. Se gaseste in cantitate mica in legume si fructe. Absenta insa a cobaltului din te nu permite sinteza la nivelul florei bacteriene intestinale. Este un factor extrem de important de crestere pentru animalele superioare si microorganisme; participa la formarea hemoglobinei, la sinteza nucleoproteidelor. Dupa unii autori, ar participa si la sinteza anumitor porfirine. Cobalamin-enzi-mele catalizeaza rearanjamente intramoleculare, metilari (sinteza metioninei), reducerea ribonucleotidelor la dezoxiribonucleotide si deci, sinteza ADN. Deficienta vitaminei B12 determina deficiente hemato-poetice si neurologice. Absenta este responsabila de paloare specifica si dispnee in efort si in final de forme de insuficienta cardiaca. Din punct de vedere al efectului asupra sistemului ners, lipsa vitaminei B12 se manifesta, in final, prin scaderea sensibilitatii superficiale si profunde, parestezii la nivelul membrelor inferioare, pierderea memoriei, irita-bilitate, stari depresive. Exista autori care interzic suplimentarea vitaminei B|2 ca farizant al procesului tumoral, din aceleasi ratiuni ca cele pentru vitamina B6.
Mezoinozitolul, numit candva si vitamina I, este unul dintre izomerii ciclohexan-hexolului. Intra in structura unor lipide complexe - inozit-fosfatidele. Se gaseste in cantitati mai mari in creier, galbenus, in drojdia de bere, in porumb, grau si tarate, ovaz, fasole. Mezoinozitolul intra in componenta unor enzime ca amilaza, chimo-tripsina, fosfataza alcalina, fara insa sa se cunoasca rolul meolic exact. Farizeaza transportul ionilor de Na, K. Fosfoinozitolii manifesta afinitate fata de ionii de Ca. Are actiune lipotropa, impiedicand depunerea grasimii si a colesterolului in ficat. Stimuleaza cresterea parului si diureza. in cantitate mare, acidul fitic (mezoinozitol hexafosforilat) este un antimeolit, fixand ionii de Ca si alti ioni. Din acest motiv, nu ori ce soi de ovaz poate fi folosit pentru obtinerea fulgilor utilizati in hrana copiilor.
Acidul lipoic sau tio-octic (contine sulf) este denumit si factor de activare a piruvatului. Este important pentru ca intra in structura LTPP (lipotiamin-pirofosfatului) care participa in decarboxilarca oxidativa a acidului piruvic si in formarea acetil coenzimei A si la decarboxilarea oxidativa a acidului a-cetoglutaric, care conduce la fonnarea succinil-coenzimei A in ciclul oxibiotic al lui Krcbs. Este legat de vitaminele B1, B2, PP, acid pantotenic. Deoarece acidul lipoic este legat de un fragment proteic printr-un rest de Uzina, se sileste si o corelatie cu acest aminoacid esential. Nu se cunosc necesitatile zilnice de acid lipoic. Carenta de acid lipoic se manifesta prin acidoza lactica, care proaca starea de oboseala si aparitia carceilor.

Vitamina C sau acidul ascorbic este vitamina de care organismul uman are neie in cantitatea cea mai mare. Aceasta si datorita faptului ca vitamina C participa intr-un numar foarte marc de procese meolice. Este cunoscuta si ca vitamina antiscorbutica. Acidul ascorbic nu este un acid carboxilic, ci este un ester intern propriu-zis, avand insa doi atomi de hidrogen usor protonizabili, care dau senzatia de gust acru. Necesarul zilnic este in jur de 60-75 mg/individ normal statistic, organismul avand si o rezerva apreciabila. Vitamina C se gaseste raspandita putin in organe animale (exemplu: ficat 33 mg%), iar in organismele vegetale se gaseste in cantitati mai mari. Dintre cele mai bogate surse sunt: cojile de nuci verzi (1000-l8 000 mg%), macesele (120-3000 mg%), catina alba (150-400 mg%), ardei rosu (230-300 mg%), ardei verde (100-200 mg%), ace de conifere (100-300 mg%), coacaz negru (140-300 mg%), lamaia - suc (30-70 mg%). in cazul in care produsele se fierb, se transforma in dehidroascorbic, care arc, de asemenea, actiune antiscorbutica; acidul dehidroascorbic este considerat un reversor, ca si acidul retinoic, transformand celulele canceroase in celule normale. Vitamina C constituie un sistem oxidoreducator remarcabil, participand la un numar mare de procese meolice de oxidoreducere, cu rol de donor - acceptor de H reversibil, strans legat de sistemul glutation redus - glutation oxidat. Are rol important in meolismul aminoacizilor, participand la sinteza tuturor aminoacizilor cu -OH, hidroxilarea steroizilor, prolinei, lizinci, conversia acidului folie in hidrofolic, regenerarea lantului respirator Fe""2 - Fe+3. Prezenta vitaminei C in glandele suprarenale, in hipofiza si in creier arc o deosebita semnificatie. Participa la formarea colagenului, in meolismul fenilalaninei si triptofanului, transformand fcnilalanina in DOPA si, de aici, in noradrenalina, transforma triptofanul in serotonina, in toate procesele catalizate de oxigenazc cu Fe si/sau Cu. Acest fapt este extrem de important pentru ca serotonina este un hormon antistres, imuno-modulator, precursor al mclatoninei, care este, de asemenea, un hormon implicat in sinteza proteinelor, in reglarea nivelului glucozei si in procesul tumoral. Are actiune antioxidanta, evita formarea radicalilor liberi si, ca atare, arc si actiune protectoare in cazul iradierilor determinate de elemente radioactive sau de lumina exagerata. Stimuleaza raspunsul imun al leucocitclor si apararea antibacteriana. Stimuleaza suntul pentozofosfatilor, are rol in biosinteza interferonului, este antialergic, antiastenic, accelereaza refacerea persoanelor in stare de convalescenta. Are rol important in meolismul histaminei. Are rol in sinteza camitinei care participa la transportul acizilor grasi. Carenta de acid ascorbic conduce la scorbut, cunoscut prin sangerarca gingiilor. Hipovitaminoza produce si tulburari la nivelul tractusului gastrointes-tinal, proaca o oboseala rapida, slabirea generala a organismului, insomnii, iriilitate, slabire la rezistenta fata de orice infectie. Se observa, de asemenea, aparitia cheratozei, friabilitatea parului, acnee, piele solzoasa, pigmentarea bruna a pielii, uscarea cavitatilor bucale si nazale. Legat si de meolismul calciului, se observa in deficienta osteoporoza si vindecarea lenta a fracturilor. Interactiunea vitaminei C este complexa, fiind legata si de vitamina PP, vitamina B2, Q|0, E, D si A. Acidul ascorbic este recomandat in doze mari in boala canceroasa, fiind suportat de organismul uman in doze crescute, fara urmari toxice deosebite. Se crede insa ca, in cantitati mari, poate duce la formarea de cantitati mai ridicate de acid oxalic, formandu-se calcul i de oxalati. Se semnaleaza existenta unor antivitamine C, intre care si substante cu structura foarte apropiata. Sunt considerate si antivitamine C unele substante care consuma vitamina C sau determina oxidarea anarhica.

Vitaminele P (vitaminele permeabilitatii) sunt, din punct de vedere chimic, flanglicozide, continand in molecula lor mono- sau oligo-glucidc. Dintre cele mai importante sunt quercitina, rutina, eriodictina, hesperidina. Sunt raspandite in te ca macese, coacaze negre si in special catina alba. in absenta acestor vitamine se observa o mai slaba utilizare a vitaminei C, cel putin in cazul hemoragiilor constatate in paradontoza, scorbutul nefiind vindecat in intregime daca nu sunt asociate cele doua vitamine - C si P. in absenta vitaminelor P se constata aparitia purpurilor hemoragice, hemoragii retiniene, intestinale, meningiene, fragilitate capilara in general. Vitamina P mareste permeabilitatea membranelor, farizand patrunderea in celula a substantelor nutritive si eliminarea substantelor de meolism. Micsorarea fragilitatii capilare se observa si in cazul nefritelor hemoragice. Carenta este usor de observat prin aparitia petelor vinete in cazul unor loviri accidentale (diateza hemoragica). Din punct de vedere biochimic, se observa o protejare a vitaminei C, o mentinere a echilibrului acid ascorbic - dehidroascorbic. Intervine si in procesul legat de activitatea peroxidazei, in transformarea flanelor reduse la flachinone. Vitaminele P intervin si in meolismul acidului lactic, scazand continutul acidului lactic in sange. Interesant este faptul ca farizeaza cresterea continutului calciului sangvin.
Fructele de catina alba contin o cantitate foarte mare de vitamina P, in jur de 300 mg%. De aceea s-a insistat putin si asupra acestei vitamine.

Colina este considerata de multi autori a fi numai un compus cu actiune asemanatoare vitaminelor. Se gaseste mai ales in galbenusul de ou, ca atare sau sub forma de acetilcolina, fosfolipide, sfingomielinc asociate cu lipide. Utilizarea acestor substante in hrana are un rol important in ansamblul unui tratament complex. Colina are actiune lipotropa, evitand depunerea in ficat a grasimilor, degenerarea hemoragica a rinichilor si scaderea coagulabilitatii sangelui.
Carnitina participa in meolismul acizilor grasi si a transportului radicalilor acili prin membrana mitocondriala. in limbaj obisnuit realizeaza transportul prin membrane, ceea ce asigura un meolism normal.

Acidul pangamic este considerat o substanta cu efect asemanator vitaminelor. Se gaseste in vegetale si tesutul hepatic. Participa ca donor de grupari metil in biosinteza metioninei, colinei si adrenalinei. Intervine in activarea respiratiei celulare, participand chiar in reactiile catenei de respiratie.

Vitamina U sau S-metilmetionina arc efect extrem de important antiulceros. Este si furnizor de grupari metil. Cel mai frecvent se gaseste sub forma de preparate farmaceutice care asigura o cantitate mare intr-un lum mic. Si de aceasta substanta trebuie sa se tina seama in tratamentul anumitor boli, mai ales de stomac, alaturi si de uleiul de catina.
Prezenta tuturor acestor vitamine si a celorlalte substante de care am rbit scoate in evidenta complexul armonic de substante fiziologic active care explica efectele deosebite ale fructelor de catina, ca si necesitatea asocierii lor cu alte produse, in multe cazuri.
Substantele considerate ca vitamine, si unele dintre cele considerate asemanatoare vitaminelor, se gasesc in mod sigur in toate tele, precum si la animale si om, acumulate insa in mod diferit in diferite organe. Se intelege ca la animale se acumuleaza prin hranirea vegetariana, iar la om se acumuleaza prin hranirea mixta, cu produse din te si animale. Putine se sintetizeaza in traiectul gastrointestinal. Prin aceasta vrem sa subliniem ca in orice te se gasesc absolut toate vitaminele, difera numai gradul de acumulare.
Antivitaminele sunt substante de care trebuie sa se tina seama, deoarece, in cazul existentei acestora in produsele consumate, efectul vitaminic poate fi blocat pana la anulare. Printre antivitamine se numara si unii agenti poluanti sau adjuvanti, despre care m rbi in randurile urmatoare.




Alte materiale medicale despre: catina alba

Este vorba deci despre informa/ia biologica ca element fundamental sau baza a proceselor biologice. Informatia biologica - ca notiune - include ontolo [...]
in catina alba se gasesc o seama de substante cu efect hormonal prin ele insasi sau substante care reprezinta precursori ai anumitor hormoni. Vom spun [...]
Genul Hippophae cuprinde o singura specie - rhamnoides, care face parte din familia Eleagnaceae; specia cuprinde subspeciile: Eur-rhamnoides (L.), cu [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre catina alba

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile