Este rba de o ciuperca microscopica al carui tal (aparat vegetativ al telor inferioare, fara frunze, radacini etc, zise talofite) (cf. Ro~ beri) este constituit din celule oide de 810/1 000 milimetru, izolate sau dispuse in forma de sirag de matanii.
Distingem drojdiile inalte, numite deopotriva drojdii de panificatie, a caror activitate optima se situeaza intre 15A si 20* si, pe de alta parte, drojdiile joase, cu o activitate optima intre 5A si 6A, folositore la fabricarea berilor usoare. Acestea din urma sint singurele recomandate in terapeutica.
In stare proaspata, drojdia este o coca de un galben deschis, cu conservare limitata. in stare uscata, se prezinta ca o pulbere de culoare cenusie, pe care o putem pastra un an in flacoane bine inchise, la adapost de caldura si de lumina.
# Principalii constituenti cunoscuti produs de o bogatie, considerabila 100 g de drojdie furnizeaza ce a 12 g de cenusi, ale caror elemente principale sint fosforul, potasiul si magneziu. in plus, zaharuri, lipide, diastaze, vitamine (carora drojdia de bere le este cea mai buna sursa): complexul 8, provitamina D, vitamina E, factori antianemici.
a Proprietati:

Reconstituent general.

Farizeaza asimilarea alimentara.

Echilibrant si ocrotitor al sistemului ners.

Stimulent al glandelor endocrine.

Antianemic. i

Antitoxic.

Antiaterosclerotic. * Stomahic.

a Indicatii:

Demineralizare, crestere, rahitism.

Avitaminoze.

Intoxicatii alimentare.

Infectii intestinale.

Diabet.

Furunculoza, dermatoze.

Nevrite.

a Mod de folosire:

Uz intern:

2 sau 3 linguri cu drojdie proaspata pe zi sau 46 g in capsule, comprimate sau injectii.

Uz extern:

Sub forma de spalaturi in gastroenterite acute infantile, enterite mucomembranoase.

Incompatibilitati:

Antiseptice chimice.

Caldura, mai mare, de 45AC. ,Lumina.


N.B.
Drojdia de bere se pare ca nu trebuie administrata vreme prea indelungata si fara intrerupere: sobolanii hraniti cu o alimentatie in mod constant imbogatita in drojdie de bere au devenit sterili (Osborne si Mendel),
2) De la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, incercari de a contribui cu proteine si drojdii lactice uscate la ameliorarea nutritiei s-au intreprins'in India si indeosebi in Algeria. Copin care aveau mai mult neie de acest supliment nutritiv, asa cum s-a dovedit, erau cei de virsta prescolara si multi au putut fi salvati datorita unui aport protidic precoce. Educatia, deopotriva un factor esential de dezltare, era conditionata, de asemenea, de hrana. Din momentul conceperii pina la cel de al treilea an al vietii malnutritia poate afecta in mod ireversibil dezltarea creierului.