eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Veninul de albina

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NATURIST » apiterapie » veninul de albina

Terapia cu venin de albine ca element de preventie biologica a organismelor sanatoase si de optimizare a efortului fizic

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Terapia cu venin de albine ca element de preventie biologica a organismelor sanatoase si de optimizare a efortului fizic



Printre observatiile pertinente privitoare la efectele asupra omului sanatos ale inocularii cu caracter cronic se pot cita (dupa Ferriere, de ex.) mentiunile din antichitate (Hipocrate, Galien, Celsius, Pliniu) cat si cele din Coran, care mentioneaza efectele favorabile ale inocularii cu VA asupra longevitatii. Influentarea favorabila a longevitatii prin imunizarea la VA poate - si trebuie - a fi socotita ca o foarte practica, respectiv economica, posibilitate de tonifiere si echilibrare generala a organismului sanatos.
Observatia unor autori (Partheniu) in decursul activitatii indelungate in api-terapia cu VA a cuprins si aspectul ca la persoane sanatoase (sportivi) care se aflau deja imunizate cu venin de albine, se manifesta un efect inhibitor evident al reactivitatii cerebrale neurovegetative (efect conditionat in primul rand de formatiunea reticulata a trunchiului cerebral si de sistemele nespecifice diencefalo-corticale), care era indus acut si repeil prin doze cu VA cu care organismul respectiv era de mult obisnuit. Este vorba de inhibarea sau atenuarea sistematica si semnificativa -de ordinul a 50% - a amplitudinii reflexului electrodermal (RED), atat pentru stimulari predominant proprioceptive, cat si pentru cele predominant interoceptive (dupa metoda preconizata de Partheniu, Neacsu si colab. in conditii standardizate, ce a fost denumita corelatiintegrata, 1973).
Subliniem ca o atare inhibare traduce in primul rand o "atenuare" a reactivitatii componentelor nespecifice activatoare ascendente (cu adresa corticala) din sistemele difuze tronco-corticale (reticulat) si talamo-corticale, asociata eventual si cu o atenuare a componentei facilitatoare reticulate descendente (sau/si unei exacerbari a componentei descendente superioare paralele).



De reamintit ca aceste conditionari ale RED (respectiv ale reflexului cutano-galvanic din literatura anglo-saxona) au fost precizate la animal de catre O. H. Wang si colab., iar pentru neurodinamica cerebrala umana de catre M. Demetrescu si colab. Utilizarea acestui indicator neurovegetativ, inclusiv modalitatea echivalenta a RCI ca indicator cardinal pentru neurodinamica cerebrala, alaturi de EEG, de catre unii autori, la unele persoane valide (peste 2000 - Al. Partheniu, C. Neacsu) a aratat ca inhibarea acestui reflex indusa de VA, reprezinta o modificare de tip invers aceluia pe care-l determina un "stres psihic", tensionare, insotita dupa cum se stie si de o accentuare emotiva.
Imunizarea cu VA tinde ca atare a "favoriza" la omul sanatos o echilibrare a reactivitatii emotionale - deci tinde spre un efect antistres, mai exact, de a diminua efectele stresurilor psihice. (Partheniu)
Putem considera ca in conditiile vietii moderne, mai ales in cadrul aglomerarilor umane, acestui aspect pe care probabil il are imunizarea cu VA nativ a omului sanatos - si de care se pare ca pana acum beneficiaza numai apicultorii sanatosi -merita sa i se dea o mai multa si sustinuta atentie ca o oferta preventiva a apiterapiei, chiar si in conditia apartenentei acestei terapii la medicina naturista.
Datorita factorilor constitutivi identificati in VA impreuna si cu identificarea actiunilor farmacologice si fiziologice care Ie determina in organismul uman, in primul rand, s-au putut cumula interferentele asupra sistemului nervos central si periferic, inclusiv asupra centrilor nervosi care activeaza glandele endocrine, precum suprarenala si tiroida, dar si asupra dinamicii energetice celulare in general, asupra inimii si vaselor sanguine, asupra aparatului locomotor (muschi, tendoane, articulatii), precum si asupra functiei de hemostaza si celei imunitare. Daca inceteaza lucrul mecanic efectuat de inima noastra prin contractiile sale - la omul sanatos a sistolei - pentru a pompa sangele in corp, atunci procesul vietii inceteaza in organism. Se stie ca aceste contractii cardiace sunt posibile prin cheltuiala de catre muschiul cardiac a unei anumite energii de origine biochimica. Aceasta energie "se reface" in timpul relaxarii muschiului cardiac dupa fiecare sistola, adica in timpul diastolei. Cu cat un asemenea ciclu cardiac are o durata mai mare a diastolei, cu atat refacerea biochimica a miocardului poate fi mai buna. Aceasta inseamna ca in cursul alungirii diastolelor se asigura mai bine evitarea oboselii inimii si implicit a imbolnavirilor.
Prin masuratori pe EKG s-a vazut ca sistola cat si diastola se scurteaza cand frecventa cardiaca se mareste. De retinut ca prin cresterea frecventei cardiace diastola se scurteaza mai mult decat sistola; deci cu cat creste frecventa, se inrautatesc posibilitatile de odihna cardiaca (refacere) umana. Astfel, procentele din durata ciclului cardiac, pentru sistola (cheltuiala energetica) si diastola (refacere), rezultate din masuratorile de pe electrocardiograme, se prezinta cu urmatoarea distributie:
- la pulsul de 60 pe minut, sistola 56%, diastola 44%;


- la pulsul de 70 pe minut, sistola 61%, diastola 39;

- la pulsul de 80 pe minut, sistola 65%, diastola 35%.
Prin urmare, pentru o crestere a pulsului de la 60 la 80 pe minut, conditiile de refacere cardiaca se inrautatesc cu 9%. Pentru asigurarea sanatatii inimii noastre si, indirect, a longevitatii, avem interes major sa incetinim ritmul inimii, ceea ce imbunatateste posibilitatile de refacere. Avem, cu alte cuvinte, interesul sa evitam tahicardii le persistente si nejustificate de un efort fizic profesional, sportiv etc. Atari tahicardii sunt indeosebi o consecinta a functionarii exagerate a nervilor acceleratori ai inimii, sau in limbaj medical a "marelui simpatic" (numit si ortosimpatic).
Dimpotriva, asa-numita "bradicardie de antrenament" cunoscuta in medicina sportiva in cazul unei bune adaptari a inimii la antrenamentul fizic inseamna tocmai rarirea ritmului inimii, determinand alungirea diastolei si deci o economicitate mai buna a functionarii muschiului cardiac. Ea se datoreaza adaptarii la efortul fizic a inervatiei vegetative a inimii, cu diminuarea tonusului fundamental al inervatiei simpatice pentru cord si pentru vase (ultimul efect manifestandu-se prin "hipoten-siune arteriala de antrenament"). Un asemenea efect de diminuare a tonusului inervatiei simpatice, favorizand rarirea ritmului cardiac si vasodilatatie, se poate obtine si prin mijloace farmaceutice - cum este dihidroergotoxina- fiind numit efect sim-paticolitic.
Legatura aspectelor cardio-vasculare mentionate cu efectele imunizarii organismului uman fata de veninul de albine este aceea ca si unul dintre efectele imunizarii organismului (uman sau animal) la veninul de albine este tocmai un asemenea efect simpaticolitic. Spre deosebire de efectul simpaticolitic obtinut prin mijloace farmaceutice, care se instaleaza mai rapid dar este de scurta durata, cel obtinut prin imunizarea cu venin de albina se instaleaza incet (o imunizare la venin necesita peste 100 intepaturi de albine), in schimb efectul este durabil (mai ales daca este intretinuta prin doze mici de venin, din cand in cand).

O atare imunizare cu venin de albine va favoriza la omul sanatos, care face antrenament fizic in conditii asemanatoare sportului de performanta, obtinerea mai precoce a bradicardiei si hipotensiunii de antrenament. Acest efect cardio-vascular se mai completeaza si prin actiunea cardiotonica pe care o are un polipeptid -denumit chiar "cardiopep" - continut in veninul de albine.
Si in domeniul patologiei umane, prin aceste efecte cardiovasculare imunizarea prin venin de albine actioneaza in sens terapeutic in hipertensiunea arteriala (mai ales in stadiul neurogen, unde disfunctia nervoasa este mecanismul principal), in arteriopatiile obliterante, precum si pentru combaterea tulburarilor circulatorii din afectiunile reumatice.
In legatura cu efectele circulatorii ale imunizarii cu venin de albine, utila pentru arteritele obliterante este si actiunea complexa a veninului de diminuare a tendintei excesive de a se forma cheaguri de sange (trombus-uri); la animal si la om veninul de albine intarzie formarea tromboplastinei tisulare si plasmatice, activand si fibrinoliza.
Un alt efect al obisnuirii organismului uman cu veninul de albine este cresterea globala, durabila, a functionarii glandelor suprarenale, interesand mai ales secretia hormonilor corticali. Acest efect a fost multilateral studiat, la om si la animal, prin cercetari franceze, germane, sovietice si americane. Cresterea durabila a activitatii suprarenalei nu se face prin actiune directa a veninului asupra glandei suprarenale, ci prin excitarea glandei hipofize, mai ales prin actiunea veninului asupra centrilor nervosi care-o comanda pe aceasta din urma. Adica, lot asa cum actioneaza de exemplu si antrenamentul sportiv. O atare stimulare a glandelor suprarenale, asemanatoare mecanismelor naturale, accentueaza la omul sanatos efectele de importanta fundamentala ale hormonilor suprarenali in sustinerea efortului fizic sau cele anabolice in timpul refacerii. in situatii terapeutice se adauga si efectul antiinflamator al acestor hormoni (naturali sau sintetici inruditi). in cazul imunizarii prin venin, aceste efecte se realizeaza fara riscul de blocare a propriilor glande suprarenale (efect ce se poate manifesta la introducerea din afara a unor substante hormonale sintetice).
Efectele descrise, ale imunizarii la venin de albine, adica efectul functional nervos vegetativ si efectul pe glanda suprarenala, sunt doua dintre efectele generale ale acestei imunizari. Dar, la repetarea inocularii de venin pe aceeasi suprafata de tegument (dupa repetarea la interval de timp adecvate a circa 30-40 intepaturi) se produce si o "imunizare locala", cu reducerea pronuntata atat a inflamatiei locale, cat si a senzatiei dureroase (apicultorii imunizati astfel la maini nu si le mai feresc de intepaturi!). in experiente pe animale s-a pus in evidenta ca efectul acut inflamator al veninului de albine tine mai ales de blocarea de catre acesta a respiratiei celulare (efect cu consecinte anaerobe, cu acumulare consecutiva de substante acide), prin complexul de dehidrogenaze continut in venin; s-a precizat chiar ca acest efect este mai puternic decat al veninului de sarpe cobra (bineinteles la cantitati echivalente de venin). De aceea, imunizarea locala la veninul de albine s-ar putea explica in parte prin cresterea tolerantei tesuturilor la starile anaerobe. Credem ca merita a se studia si acest aspect in legatura cu posibilitatea utilizarii veninului la oameni sanatosi (inclusiv la sportivi), pentru favorizarea adaptarilor la efortul fizic, dar si pentru utilizarea terapeutica a veninului de albine.
Se impune, prin urmare, acceptul ca VA interfera - prin cele mentionate pana in prezent - intr-o modalitate sistemica la nivelul instantelor integratoare ale organismului, respectiv cele neuro-endocrino-meolice si cel imunitar, inclusiv prin modele sau algoritmuri corelaticomplexe.
De reamintit in acest context ca apicultorii bine imunizati, spontan, cu VA au in sange proportii mari de imunoglobuline cu functii de anticorpi (IgG). Cum aceasta activare a functiei imunitare este sistemica si durabila, creeaza premiza unei activari posibile si la oamenii sanatosi (exceptand, evident, persoanele alergice) imunizati deliberat cu VA, mai ales prin venin nativ (intepatura de albine). La inceputul imunizarii se preconizeaza (Partheniu) aplicarea peste punctele de anestezie intrader-mica, dupa tehnica expusa anterior.


Dintre mecanismele presupuse a fi antrenate sub aspect imunologic, este de mentionat acela sesizat si de R. S. Walford (1973), anume ca genele de pe a sasea pereche de cromozomi, care controleaza sistemul imunitar al organismului contin si informatie referitoare la "longevitate", deci sa conditioneze sansa de a atinge o varsta inaintata. in prezent moartea celulara, ca dinamica a imbatranirii organismului este in topul cercetarilor contemporane de biologie celulara si moleculara (apoptoza).
In conformitate cu mecanismele care regleaza efectul functionarii genelor in raport cu influentele ce se exercita asupra celulelor, se poate admite prezumtia ca "stimularea" determinata de VA poate sa influenteze, in timp, dinamica regimului functional al acestor gene, dar mai ales sa determine actiuni integratoare la nivelul sistemelor raspunzatoare in organism cu asemenea sarcini (monitorizarea proceselor fundamentale biologice). Modul de actiune complexa a VA in organismul sanatos cere o buna monitorizare, printr-o interpretare in perspectiva sistemica si cibernetica (informational biologica); aceasta face plauzibila ideea "efectului profilactic" al unei imunizari adecvate fata de o mare gama de afectiuni "sistemice", precum cele reumatismale, vasculare cronice, hipertensionale, canceroase. De retinut opinia unor cercetatori (F. Ferriere, Al. Partheniu) ca apicultorii ar fi imunizati impotriva reumatismului si cancerului. De asemenea si ca ei sunt protejati antiviral astfel ca imbolnavirile de gripa sunt mai rare (Partheniu).
Un alt efect specific regulator al VA privind functia nervoasa- intereseaza si ameliorarea somnului (ca efect hipnotic fiziologic natural), alaturi de alte efecte pozitive neurofunctionale, indeosebi neurovegetative. S-a putut revela la om (inclusiv la sportivii de performanta) efecte cerebrale (exprimate prin testare electrofiziologica) ale VA cu caracteristici inverse celor determinate de diferite incordari psihice (in special inhibarea RED in locul accentuarii pe care o provoaca o stare de stres).
Experimental in laborator s-a aratat ca in intoxicatiile acute cu venin apar situatii similare celor anaerobe, prin inhibarea unei serii de dehidrogenaze si de fosforilari oxidative.
Procesul inflamator, datorita cumularii de acid lactic pe langa altele, si care se atenueaza pe parcursul instalarii imunizarii la venin, atesta desfasurarea unor mecanisme celulare ce micsoreaza reactia tisulara in conditii anaerobe. O observatie de acest gen - in practica biologica - a fost retinuta la un grup de sportivi de performanta (halterofili si de patinaj viteza- Partheniu) pe parcursul imunizarii cu VA, la care, in atie cu martorii, a crescut mai ales capacitatea de efort anaerob, atat pe ul performantelor specifice cat si pe cel al testelor de laborator.
Se stie ca la sportivii de performanta bine antrenati se constata o activare evidenta si durabila a glandelor suprarenale, precum si bradicardie si hipotensiune arteriala "de antrenament", in repaus fizic, aceste aspecte cardiovasculare reflectand conditii circulatorii de baza mai economice realizate drept consecinta a diminuarii tonusului de repaus al marelui simpatic.
Insa, atat activarea suprarenalei, cat si diminuarea tonusului simpatic sunt si efecte sistemice, bine cunoscute, ale imunizarii cu VA a omului sanatos. Autorul concluziei (Partheniu) ca o imunizare cu VA la omul sanatos poate avea efecte similare cu cele ale unui antrenament sportiv adecvat se bazeaza si pe ideea asocierii unei apiterapii completate si cu alte produse melifere, precum laptisorul de matca, apilarnil s.a., conturandu-se astfel un instrument biologic important de crestere a eficientei efortului fizic uman, de potentare biologica.
Prin modul de actiune al VA, mod concordant cu cel fiziologic pentru axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliana, se explica de ce la apicultorii care au primit timp de mai multi ani, prin intepaturile de albine, cantitati anuale de venin depasind adesea pe cele utilizate terapeutic, nu s-au descris in literatura semne de inhibare suprarenala; tot astfel se explica si toleranta perfecta a veninului administrat timp de mai multi ani inclusiv la sportivi de performanta.
Se admite ca inocularea repetitiva a VA constituie atat la animal (mamifer) cat si la om o stimulare puternica si cu efect durabil a suprarenalei (componenta corticala), activare indusa in special neurogen. Aceasta activare suprarenala este considerata in literatura a constitui unul din mecanismele principale ale terapiei cu VA in patologia umana. De notat ca la stimularea repetata prin VA a acestui circuit neuro-endocrin nu se observa dereglarea acestor circuite cibernetice ale organismului (de fapt informationale biologice), asa cum se poate intampla la introducerea in organism a corticoizilor de sinteza cand, drept consecinta, se pot produce inhibari persistente ale suprarenalei.
In lucrarile unor autori se mentioneaza efectele VA in unele cazuri de hiper-tiroidism (B. Orlov), sau asupra ciclului ovarian (Al. Partheniu) de tip hiperestrogenic.
Obtinerea unei "eficiente" bio-medicale in sens terapeutic, deci curativ, dar si preventiv - asupra caruia insistam - a veninului de albine, nu poate fi asigurata decat printr-o interpretare corespunzatoare si cuprinzatoare a mecanismelor fundamentale ce asigura procesele biologice ale organismului. Paradigma sistemic integrala pe care o sustinem si o argumentam pe baza si a datelor cunoasterii actuale care o sustin este aceea a considerarii organismului uman ca un sistem "integral" (Neacsu, 1973, 1980) structurat printr-o arhitectura biologica morfo-functionala adecvata si a carui relatie corelatiintegrata (atat exo cat si endocorporala) functioneaza prin "informatie biologica" (Neacsu, 1982).



Galerie de imagini si poze medicale: terapia cu venin


imagine cu terapia cu veninimagine cu terapia cu venin




imagini terapia cu veninimagini terapia cu venin poza despre terapia cu veninpoza despre terapia cu venin


Alte materiale medicale despre: veninul de albina


loading...



Pe calea unor indelungate tatonari, facute si prin propria experienta, fiinta umana a acumulat o seama de mijloace terapeutice, consolidand - in decur [...]
Notiunea de sistem reprezinta in gandirea stiintifica contemporana nu o "moda", ci un instrument necesar intelegerii fenomenelor biologice in mod spec [...]
Un dicton intelept spune ca natura nu cunoaste probleme, ci numai solutii. Desigur ca nu este usor de definit in mod exhaustiv ceea ce este natural sa [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre veninul de albina

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    loading...

    Vezi toate intrebarile