eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Veninul de albina

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » NATURIST » apiterapie » veninul de albina

Efectele complexe ale veninului de albine considerate in perspectiva cibernetica

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire




Ca unul din sistemele integrale care asigura integrarea organismului uman (alaturi de sistemele cardio-vascular, respirator, digestiv, locomotor etc), sistemul neuro-endocrin reprezinta, prin cele doua componente ce-l constituie: cea nervoasa si cea endocrina (care pot fi descrise separat, dar nu pot fi separate functional), sistemul ce coordoneaza si monitorizeaza - in mod corelativ-complex - procesele fundamentale ale integralitatii sistemice. In cadrul functiei nervoase, un mod fundamental il reprezinta, dupa cum se stie, "activitatea reflexa", neconditionata si conditionata, fapt care impune luarea in considerare a activitatii nervoase refle-xogene ca o ipostaza fundamentala in arsenalul integrator biologic al organismului uman, in primul rand.
Acest concept a determinat - pentru cei ce-l considera fundamental urmarirea prin metodologii le curente, de obtinere a unor efecte reflexogene cat mai eficace. Unul din pionierii acestor paradigme in tara noastra dr. Alexandru Partheniu inca din 1957 a optat si a aplicat in practica pentru o asemenea metoda, valorificand interrelatiile cu proiectie metamerica dintre inervatia tegumentara si inervatia profunda (viscerala si privind aparatul locomotor), urmarind posibilitatea influentarii activitatii integrati a formatiei reticulate din trunchiul cerebral si instantele de reglaj nespecific a reactivitatii corticale, din diencefal.
Pentru primul obiectiv, autorul a folosit intepaturi de albine aplicate in punctele Valleix, in punctele motorii si in unele dintre punctele utilizate in acupunctura, practicand, mai ales, gruparea intepaturilor de albine in regiunile parartebrale si periarticulare. Pentru aceasta "reflexoterapie zonala" s-a apreciat ca, alaturi de efectele generale, inocularea repetata a VA pe aceeasi zona de tegument induce, de regula, si un efect de "imunizare locala". Acest efect este bine cunoscut de apicultori, traducandu-se in mod localizat - la zona cutanata imunizata - prin reducerea inflamatiei determinata de inoculare, dar modificandu-se si reactivitatea respectivului teritoriu din punct de dere reflexogen (evidentiate electrofiziologic prin masurarea exciilitatii neuromusculare la nilul punctelor motorii).
Pe baza observatiilor ate asupra aspectelor imunitatii locale obtinute cu nin nativ si cu solutii mai diluate de nin (din preparatele comercializate existente) Al. Partheniu sustine ideea ca efectul reflexogen al ninului nativ este mai pronuntat, considerand acest mod de utilizare a VA, pentru imunizarea omului sanatos sau in scop terapeutic, ca modalitate principala de imunizare. Aceasta nu exclude asocierea corespunzatoare de la caz la caz, a altor modalitati de introducere a VA in organismul uman; inocularea directa a VA evita manipularile impuse de recoltare si conservare, ceea ce ofera un avantaj tehnico-economic ce se asociaza avantajului biologic, de origine reflexogen. Este, dupa parerea noastra un pertinent exemplu al intelegerii - in adevaratul sens al notiunii, a ceea ce defineste conceptul de medicina naturista, in care locul apiterapiei este consacrat ca reprezentativ.


Prin practica intepaturilor de albine peste papule intradermice obtinute cu solutie de procaina (novocaina) sau xilina 1-2 % initiata de autorul citat, ca prioritate medicala - acest procedeu, in afara de efectul anesteziant se obtine si o intarziere considerabila a ninului si a patrunderii Iui in circulatia sanguina. Acest efect este deosebit de util la inceputul imunizarii cu VA si chiar in legatura cu testele pentru alergie la nin pe care le practicam obligatoriu inaintea inceperii unei atari imunizari.
Pentru aceste teste de depistare a alergici la procaina sau xilina, precum si la VA, se preconizeaza un test intradermic cu solutie de procaina (entual cu xilina); apoi la histamina(papula cu 0,2 ml solutie histamina 1/10000). Urmeaza, in caz de reactii adecvate trei descarcari ale aparatului vulnerant al albinei aplicate peste papula anestezianta, cu durata de cate 5-l5-30 secunde fiecare si la intervale de 15 min (avand la indemana medicatia antialergica de uz curent).
Metoda aplicarii directe a fost discutata si la recentul Congres de Apiterapie, Israel, 1997, aducandu-se in discutie variatia cantitatii de nin inoculata (0,10-0,3 ml) ce nu poate fi controlata spre individualizare, acceptandu-se doza minima de 0,1 ml, indiferent de procedeul de aplicare pe piele.
Se sustine ca la unii bolnavi sensibilitatea fata de antigenele VA are un caracter ereditar. Studiile efectuate (D. Muresan -28/464) au atestat rolul anticorpilor din clasa IgE in declansarea hipersensibilitatii, iar prin testele cutanate (la candidina si tuberculina) cat si prin testul transformarii blastice a leucocitelor sau testul rozetei, s-a retinut diminuarea importanta a reactivitatii limfocitelor T si B, ceea ce confirma procentul relativ mare de raspunsuri negati la candidina (24%) si la tuberculina (26%). Analiza rezultatelor obtinute, indica existenta, la bolnavii cu tulburari gra ca urmare a intepaturilor de albina, a unor modificari ale reactivitatii imuno-alergice manifestate printr-o reactivitate de tip imediat cu simptome caracteristice ale sensibilitatii de tip atopic, evoluand pe un teren deficitar din punct de dere imunologic (mai ales la nilul limfocitelor T si B).
Pentru majoritatea apicultorilor intepatura albinei nu constituie o problema. Apicultorii incepatori precum si cei atrasi de aceasta frumoasa indeletnicire insa medicii autori de carti de apicultura (I. Ograda) le recomanda prudenta. Aceasta deoarece ei considera ca intepatura de albina, in conditiile stresului vietii moderne, le-ar pune sanatatea in pericol.
Acul albinei ramane la locul intepaturii atasat de piele impreuna cu bulbul cu nin si o parte din viscere, ceea ce determina ca muschii acestuia sa continue sa se contracte circa 20 secunde impingand acul in profunzime si injectand ninul ramas. De reamintit compozitia ninului, care detine, de fapt, rol de aparare pentru mica insecta si include factori farmacologici activi cu efecte puternice asupra organismului uman (care ne intereseaza in mod special) precum: histamina, amina biogena care injectata intradermic provoaca durere si urticarie, iar in cantitate mare determina vasodilatatie cutanata, tulburari de dere si dureri de cap; melitina, care provoaca durere si reactie inflamatorie locala, iar in cantitate mai mare altereaza permeabilitatea si functia membranei celulare, distruge hematiile si leucocitele din sange, altereaza permeabilitatea vaselor capilare, contracta musculatura neteda si striata, inclusiv cea cardiaca, doza mortala fiind de 4 mg/kg greutate corporala; apamina, care are actiune specifica asupra sistemului nervos provocand - in cantitate mare-convulsii generale si dereglarea ritmului respirator (doza letala fiind I mg/kg corp; factorul MGF de natura peptidica care degranuleaza bazofilele, eliberand histamina; hialuronidaza, enzima care mareste permeabilitatea tesutului conjunctiv, favorizand absorbtia ninului; fosfolipaza A, o enzima care ataca fosfolipidele din membrana celulara, eliberand o serie de substante care actioneaza toxic asupra globulelor rosii la fel ca si melitina; o serie de acizi organici (formic, acizi grasi), acidfosforic, substante organice pronite din ruperea unor organe din corpul albinei.


Pentru un om cu reactivitatea normala o singura albina nu poate provoca moartea decat in cazuri extrem de rare, cum ar fi intepatura la baza limbii (prin inspirarea insectei sau prin ingerarea unui fruct care o contine) ce poate genera un edem care poate astupa caile respiratorii provocand sufocarea.
In cazul unui numar mare de intepaturi reactiile locale sunt urmate si de simptome generale, cum ar fi urticarie, edem difuz, dureri de cap, ameteli, crampe abdominale, vomismente, dereglarea ritmului cardiac si respirator etc, consecinta a acumularii substantelor continute in nin si care au efecte toxice asupra organismului.

Considerand 0,1-0,2 mg cantitatea de nin secretata la o intepatura si 6 mg/kg de greutate corporala doza totala a ninului cu efect letal (in injectii intranoase), rezulta ca pentru a omori un om cu sensibilitatea normala sunt necesare cel putin 500 de intepaturi simultane.
In cazul in care organismul uman detine o stare de alergie stiuta sau evidenta, parametrii manifestarilor biologice se modifica necesitand interntii suplimentare de corectare biologica ce include procedeele de desensibilizare.



Alte materiale medicale despre: veninul de albina



Mierea este o sursa bogata de calorii si o excelenta sursa de substante nutritive, opinie de necontestat si sustinuta de realitatea biologicA [...]
Usturoiul cel mirositor calmeaza Infectii, tensiune si ciuperci trateaza. Pentru oameni, plante si animale folositi! Intern si extern, ca baie la p [...]
Este lucru dovedit ca VA are o actiune directa asupra circulatiei sangelui, implicit asupra vaselor de sange provocand dilatarea lor, mai ales [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre veninul de albina

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile