Interferenta acestui produs al stupului (determinat si nu natural propriu-zis)cu LM a determinat cercetarea compozitiei sale ativ cu acest factor principal existent ca hrana larra. elul 59 cuprinde aceste date (dupa ta si colab.).

elul 59 Compozitia chimica (%) a hranei larre

Substante componente Matca, LM Albina lucratoare Trantor

sub 4 zile peste 4 zile sub 4 zile peste 4 zile

Proteine 45,15 53,38 28,87 55,91 31,67

Lipide 13,55 11,90 4,74

8,38 3,69

Glucide 20,39 18,09 33,93 9,57 38,49

Extractul larr poseda proprietatile propriilor secretii and capacitatea de-a cristaliza, ceea ce este un element de diferentiere (Palos si colab. 28/473). Caracteristic este faptul ca in extractul obtinut din triturarea larvelor de trantori nu exista reziduuri provenind din procesele metabolice care se deruleaza in organismul larvei. S-a aratat ca in acest stadiu tubul digestiv in formare nu elimina produsele de dezasimilare. Pana la aceasta etapa organismul larvei suporta o serie de transformari biochimice si de structura tisulare a organelor in formare. pHul trituratului este de 6,2 spre deosebire de 3,5-4,5 pentru LM. Compozitia celor doua produse este prezentata in tabelul 60 (E. Palos si colab.).

elul 60 Compozitia LM si a trituratului de larve

Componente Laptisor de matca, g% Triturat de larve, g%

Continut de apa 58-67 65-68

Substanta uscata 33-42 40,8

Proteine, total 13-l8 18-20

Glucide total 7,5-l2,5 1,1-3,2

Lipide totale 3,0-6,0 6,0

Cenusa 0,8-l,5 1,1

Nedeterminate 4,0-8,7 4,3-5,8

Amilaza, U/ml 0,1-0,67 0,94-2,4

Esteraza 0,586 (0,542 martor) 0,515 (0,316 martor)

In momentul recoltarii lor, in celula de trantor se gaseste o importanta cantitate de materii nutritive (laptisor comun) disponibile si care constituie rezer de hrana pentru dezvoltarea larvei si a nimfei in urmatoarea perioada de 14-l5 zile, cand celula fiind capacita, albinele sisteaza activitatea de hranire. Pe langa substantele nutritive si secretiile glandulare depuse de albinele doici se mai gasesc o parte din invelisurile larvei. Ca urmare a procesului de crestere volumica rapida ea le elimina sub influenta directa a unor secretii glandulare de tip hormonal continute in hrana larra si identificate a fi secretia ecdyson" - a glandelor toracice - si secretia produsa de glanda corpora aliata", denumita si hormon juvenil", ambele secretii determinand, printre altele, procesele de naparlire", in numar de 5 sau 8 pe intreaga durata a metamorfozei.
In ziua a 7 a de recoltare, lar de trantor are organismul programat" pentru structurare, el continand schemele" tuturor organelor pe care mai tarziu le vom gasi in stadiul nimfal sau definitite la imago. In momentul recoltarii lar de trantor contine un numar extrem de mare de celule sexuale (R. Chauvin, C. L. Hristea, 1968, 1972); aceasta caracteristica constituie un factor de interferare in combaterea unor tulburari de dinamica sexuala masculina sau in unele domenii specifice in patologia ginecologica.
Corpul larvei contine corpul gras" rezer interioara acumulata de materii nutritive (elemente proteice, acumulari de lipide si glucide-glicogen, cu rol metabolic; mai contine o importanta cantitate de hemolimfa, cu de 9 ori mai mult magneziu decat in sangele uman, ca si fosfor, pe langa aminoacizi, acizi nucleici etc. Compozitia larvei de trantor, care se recolteaza ca materie prima pentru apilarnil este prezentata in tabelul 61 (N. Iliesu, 1980)

Compozitia (%) larvei de trantor

Apa 56-76

Substanta uscata 24-44

pH 4,5-6,7

Hemolimfa 30

Glicogen 30

Proteine 15

Lipide 30

SN* (propolis) 12

Apilamilul este prezentat de asemenea ca un amestec de hrana larra comuna, compusa in principal din materii prime reprezentate de:
- polen, pastura, miere, apa totalizand circa 30% din cantitatea de produs extrasa din celula de trantor (reprezentand rezer de hrana aflata in celula in momentul recoltarii);
- corpul larvei de trantor in rsta de 7 zile reprezentand circa 97% din totalul recoltat impreuna cu invelisurile larre abandonate in celula la naparliri, inclusiv invelisul activ al larvei din momentul recoltarii;
- deosebit de aceste invelisuri - care nu se gasesc in laptisorul de matca recoltat din botei - in hrana larra si in unele larve recoltate din celule de trantor este prezenta o secretie glandulara specifica, cristalizabila, care diferentiaza si stimuleaza dezvoltarea trantorului. Aceasta compozitie specifica face imposibila confundarea si falsificarea laptisorului de matca cu trituratul de larve ce constituie apilarnilul (N. Iliesu, 1990).
Analiza preparatului apilarnil realizat dupa tehnica de recoltare si pastrare preconizata de autor a scos in evidenta datele urmatoare.
Caracteristicile organoleptice au cuprins: aspect (neomogen, constituit din larve inglobate intr-un lichid laptos, dupa triturare devenind omogen, laptos, onctuos); culoare (alb cenusiu cu tendinta in timp catre usor maronie); miros (fad); gust (usor astringent); impuritati (microscopice, de tritusuri celulare si celule de polen).
Proprietatile fizico-chimice au relet:
pH - 6,2; apa - 67%; azot aminic - 0,2%; proteine totale - 16,8%; aminoacizi liberi - 1,28%; glucide - 3,2%; lipide - 6g%; substante neidentificate - 5,8%; structura glucidica - glucoza 3,16%, fructoza 0,03%), zaharoza 0,03g%; indice diastazic-23,8.
Cromatografia aminoacizilor liberi efectuata ativ cu produsul obtinut de la matca a aratat unele diferentieri, relete in tabelul 62.
elul 62 Aminoacizi liberi in apilarnil (Iliesu, 1980, Daghie, Nicolau)

Aminoacid Apilarnil trantor Apilarnil liofilizat Apilarnil matca
Leucina, izoleucina + ++
TTTT
Fenilalanina + ++
TTTt
Valina, Metionina + ++++ ++

Acid aminoizobutiric

Triptofan + ++ +

Tirozina, acid ct-aminobutiric + +++ ++

Alanina + +
TTTT
Acid glutamic, treonina ++ +++ +

Glicina + +

TTTT

Serina + +

TTTt

Acid aspartic + ++++ +

Cvitrulina + ++ +

Glutamina + ++ +

Arginina + +++ ++

Asparagina -i- +++ ++

Lizina + +++ ii-

Histidina + +++ ++

Oritina + ++ +

Cisteina-cistina + ++ +

Elemente chimice si vitamine existente in apilarnil sunt prezentate in tabelul
elul 63

Elemente chimice (mg%) si vitamine in apilarnil

Elementt chimice

Calciu 14,0

Magneziu 2,0

Fosfor 199,0

Fier 3,23

Cupru 1,10

Mangan 4,49

Zinc 5,54

Sodiu 38,0

Potasiu 0,50

Vita nins

Vitamina A, UI/g 0,54

Betacaroten, mg/% 0,45

Xantofila, mg% 0,30

Vitamina Bl, mg% 0,74

Vitamina B2, gama% 739

Vitamina PP, mg/% 15,8

Colina, mg % 442,6

Analiza formei liofilizate a produsului (seria 1985) a relet urmatoarele elemente chimice: plumb - 0,2 mg/kg; cupru - 22,5 mg/kg; cadmiu - 0,01 mg/kg; fier - 48,0 mg/kg; zinc - 54,1 mg/kg.