Odonto -parodonto ocluzologie: dentina si pulpa, interrelatia restaurare

Odonto -parodonto ocluzologie

notiuni introductive

Structurile dintelui

cunoasterea structurilor dintelui ( smalt ,dentina ,pulpa ,cement ,parodontiu ) nu numai dpdv morfologic ci si comportamental fata de anumite manopere clinice sau materiale de restaurare este absolut necesara in activitatea de restaurare .

Smaltul

structural smaltul este compus din milioane de prisme variind de la 5 milioane la incisivul mandibular la 12 milioane la molarul maxilar

prismele sunt dispuse in pachete dense care merg de la jonctiunea smalt dentina - la suprafata

smaltul noduros nu poate fi clivat ca cel cu trasee regulate

jonctiunea smalt dentina are de asemenea un aspect valurit si o interdigitare asemanatoare dermului care contribuie la o mai buna fixare a smaltului la dentina .

smaltul nu se poate regenera

cu toate ca este dur si dens permite totusi ionilor si moleculelor mici sa patrunda permitand penetratii partiale sau chiar totale( apa din smalt ~ 4 % pare sa fie transportorul )

este solubil in mediu acid cu toate ca disolutia nu este uniforma -creste de la suprafata spre jonctiunea dentinara

in prezenta fluorului solubilitatea scade .

grosimea smaltului variaza functie de dinte :

muchia incisivilor - 2 mm

cuspizii premolarilor -2.3-2.5 mm

cuspizii molarilor : 2.5 - 3 mm

fundul santurilor si fosetelor 2 mm

pierderile de smalt produse prin traumatisme sau procese carioase pot fi inlocuite numai prin mijloace protetice ,cu ajutorul materialelor restaurative .

Stabilirea limitelor viitoarei preparatii

Evidentierea placii bacteriene -prin mijloace coloristice -dupa o exereza sumara se restaureaza provizoriu dintele pentru reluarea functiei masticatorii pe arcada respectiva dar si pentru a da posibilitatea bolnavului sa instituie periajul .

Practicarea principiului extensiei preventive -pentru prevenirea cariei secundare

Soliditatea marginilor viitoarei preparatii

-are valoare pentru inchiderea si prevenirea cariei secundare

-bizotajul este o actiune secanta care permite protejarea marginilor de smalt restante.

Proprietatile smaltului

Duritatea - exista materiale mai dure ( Cr-Co ,portelan ,unele aliaje de Ni-Cr)

-materiale mai moi -Au , amalgam ,compozite

trebuie avut grija la alegerea materialului -cele care au o duritate mai mare fata de antagonisti ii abrazeaza si de aceea trebuie modelate morfo-functional ireprosabil

Rezistenta la tractiune si compresiune -la tractiune smaltul este mai slab decat dentina -se deformeaza foarte putin producand rupturi

Conductibilitatea termica -un dinte are o structura complexa -fiecare componenta are o conductibilitate termica proprie .

Expansiunea si retractia - variatiile termice stau la originea expansiunii si contractiei tesuturilor dentare

Rezistenta electrica -rezida intr-o mai buna intelegere a galvanismului bucal .Rezistenta smaltului este de 12 ori mai mare ca a dentinei depinzand si de cantitatea de apa din tesut .

Dentina si pulpa

sunt considerate de multi autori ca un singur tesut in care dentina este produsul matur al pulpei .

Odontoblastii incep sa produca dentina inaintea formarii smaltului de catre ameloblasti.Acesti odontoblasti continua sa functioneze toata viata daca nu sunt distrusi de traume fizice si chimice .Aceasta explica scaderea volumului camerei pulpare odata cu inaintarea in varsta .

Proprietatile dentinei si pulpei

duritatea dentinei descreste de la jonctiunea smalt-dentina spre pulpa

alterarile patologice modifica duritatea la nivelul cariei ea scazand

rezistenta la tractiune este mai mare ca a smaltului fiind mult mai elastica dar rezistenta la compresiune este si mai buna decat la tractiune

conductibilitatea termica este diferita de cea a smaltului ceea ce duce in cazul unor schimbari bruste de temperatura la producerea in tesuturi a unor tensiuni ce pot provoca fisuri ale smaltului .

rezistenta electrica este mai mica decat a smaltului datorita unei cantitati mai mari de apa .

formarea dentinei dureaza toata viata .Dentina formata inainte si la scurt timp dupa eruptie se numeste dentina primara .Dentina secundara o urmeaza pe prima si are o rata mai scazuta de formare .Dentina tertiara sau dentina de reparatie apare ca raspuns la iritatiile produse de abraziune ,traumatisme ,carii .

Dentina tertiara are un rol deosebit fiind structural si chimic diferita de cea primara si secundara ,lipsita de tubuli este impenetrabila la cei mai multi agenti chimici cu exceptia componentilor chimici ai rasinilor compozite

Dentina de reparatie are un dublu efect :

a ) obtureaza progresiv canaliculele si impiedica difuzarea spre pulpa a substantelor toxice din materialele de restaurare

b) creste grosimea dentinei reziduale situata intre pulpa si materialul de refacere deci creste izolantul termic si electric

Dentina scleroasa ,transparenta sau peritubulara rezulta din iritatii medii cum ar fi cariile cu evolutie lenta ce produc schimbari in dentina primara .

la prepararea cavitatilor grosimea dentinei restante asigura succesul restaurarii .

Interrelatia restaurare -parodontiu marginal si de sustinere

cel mai important obiectiv in stomatologie este pastrarea si mentinerea starii de sanatate a dentitiei naturale

stomatologia si parodontologia nu se practica ,ca entitati clinice separate

dpdv parodontal atunci cand se trece la o restaurare protetica de orice intindere trebuie sa avem de a face cu un parodontiu marginal sanatos ,bine conturat pe dintele ce va fi restaurat.

inainte de a se trece la munca restaurativa se verifica aspectul parodontiului :

Schimbarea culorii -o gingie normala are culoarea roz ,roz pal ,deviatiile de la normal sunt rosu-purpuriu , rosu -violaceu

Conturul marginal -sanatatea marginii gingivale este reflectata de o imagine subtire si taioasa umd complet spatiul intergingival .Devierile de la normal sunt : margini inflamate ,edematiate ,indepartate si neregulate

Conturul papilar - cel sanatos este reliefat in regiunea posterioara ,aplatizat sau usor concav sunt semne de boala

Textura - in mod normal gingia este bine structurata -mucoasa alveolara este intinsa ,lejer atasata ,de culoare rosu-inchis reflectand vascularizare si necheratinizare .O gingie sticloasa cu diminuarea sau absenta desenului vascular indica inflamatia gingivala .

Santul gingival -normal are 1-l.5 mm

trecerea in revista a elementelor caracteristice ale parodontiului marginal ne permite sa intelegem mai bine dublul rol al acestuia protector si de sustinere

Unitatea gingivala ( gingia libera ,gingia fixa si mucoasa alveolara) da gatului dintelui un acoperamant de colagen si epiteliu oferind protectie impotriva florei bacteriene

Numai rezultanta axiala a fortelor transmise parodontiului produce o stimulare fiziologica a fibrelor .Osul alveolar face fata unor forte de tractiune mari dar se resoarbe la fortele de presiune chiar mici .

Cementul -este unul din cele trei tesuturi dure ale dintelui .Depunerea de cement este un proces continuu ca raspuns la presiuni si abraziunea dintelui .Depunerea este asociata cu procesul de imbatranire si cu eruptia continua a dintilor .

Osul alveolar -se afla in continuarea fibrelor parodontale si este el insusi suportat de os .

Cementul si osul alveolar au caracteristici diferite primul este un tesut de crestere inceata fara o faza resorbitiva in timp ce osul este mult mai activ supus continuu la apozitii si resorbtii .

Ligamentele parodontale compuse din tesut conjunctiv de colagen constituie elementul de fixare al dintelui la os .

Functia fibrelor gingivale --este de a sustine gingia si de ai pastra acesteia inchiderea in jurul dintelui .

Cele trei structuri care au fost elaborate deodata :cementul ,ligamentele parodontale si osul formeaza o unitate functionala -o crestere sau o scadere a functiei uneia induce schimbari structurale adaptative ale celorlalte

Sanatatea parodontala in care gingia libera trebuie sa fie intr-o relatie stabila cu dintele este esentiala

Procedeele restaurative trebuie sa prezerve capacitatea de inchidere a santului gingival sanatos .

8. Forma coroanei dentare joaca un rol deosebit de important in protectia parodontiului Reconstituirile ce vizeaza treimea cervicala trebuie sa refaca fiziologia acestei zone.Orice defect in realizare constituie o iritare permanenta a parodontiului marginal cu consecinte grave cunoscute .( ura de la 79 -Procese restaurative -C .Gaucan ) .

Ceea ce se numeste treimea cervicala constituie zona circumferentiala de cativa mm inaltime situata intre colet si vf-ul bombeului dintelui de pe fata vestibulara si proiectia sa pe fata linguala reprezentand in jur de 1/3 din inaltimea coronara .

Coletul anatomic -definit ca linia de jonctiune intre coroana si radacina sau mai bine intre smalt si cement .

-la adult insertia epiteliala se face la nivelul coletului astfel definit la alte varste aceasta suprapunere nu exista .

-la tineri coletul dintelui este subgingival -asa s-a nascut notiunea de colet fiziologic (clinic ) determinata de nivelul la care se afla insertia epiteliala

-toate restaurarile care intereseaza aceasta regiune nu vor poseda decat un timp raporturi intime cu gingia retragerea odata cu varsta a gingiei duce la limitarea valorii acestei restaurari .

-se poate vorbi si de un colet patologic sau cicatriceal dupa gingivectomie

Efectul deflector al fetei vestibulare ( .81 ) abil cu cel al papilelor gingivale interdentare .Prin surplomba sa bombeul cervical asigura protectia santului cervical .

Zona interproximala sau interdentara -constituie un ansamblu anatomic constituit din fosete si creste marginale, fetele proximale ale dintilor ,suprafetele de contact interdentar ,papila gingivala si septul alveolar .

-cand dintii sunt in contact proximal spatiile care se formeaza se numesc ambrazuri .Ambrazurile protejeaza gingia de impactul alimentar si deviaza bolul alimentar astfel incat sa maseze suprafata gingiei .

-forma ambrazurii este in relatie directa cu forma coroanei ( 86 )

a) fosetele si crestele marginale -constituie doua grinzi in arhitectura dintilor

b) fetele proximale si suprafata de contact interdentar ( in 1/3 ocluzala si in 1/3 vestibulara )

c) papila gingivala si septul alveolar -i se recunoaste o forma piramidala cu patru fete ( 88 )

Restaurarile dentare si parodontiul de sustinere

rezistenta parodontiului la miscarile ocluzale este realizata de aparatul de sustinere format din cement ,ligamente parodontale ,os .Din aceste motive fortele verticale sunt mai bine tolerate

restaurarile trebuie astfel realizate incat la intilnirile cu dintii antagonisti componentele orizontale ale fortelor ocluzale sa fie de valori egale care sa se anuleze ramanand doar rezultanta verticala care actioneaza in axul lung.

fortele orizontale apar fie in interferentele pe partea de balans fie cand intalnirile in stopurile ocluzale nu sunt conforme cu stabilitatea ocluzala .

fortele de rotatie sunt cele mai periculoase pentru parodontiu

cand fortele ocluzale depasesc capacitatea de adaptare a parodontiului apar injurii ale tesuturilor constitutive .

Traumatismul ocluzal este multifactorial in etiologie -cauza comuna fiind interferentele ocluzale si o inalta activitate parafunctionala .

trauma ocluzala nu afecteaza gingia marginala dar afecteaza osul -ea schimba tesutul periodontal in doua moduri :

altereaza aliniamentul fibrelor transeptale si al fibrelor crestei alveolare

produc slabirea ligamentului periodontal si resorbtia osoasa

trauma ocluzala poate fi produsa de :

alterarea fortelor ocluzale

scaderea capacitatii osului de a rezista fortelor ocluzale

combinatia lor

traumatismul ocluzal primar -fara inflamarea gingiei

traumatismul ocluzal secundar -se cupleaza cu inflamatia gingivala .

Obiectivele principale in activitatea de restaurare prin prisma parodontiului sunt :

Reducerea stresurilor laterale

Distribuirea echitabila a stresurilor

Eliminarea suprafetelor de impact cu alimentele

Eliminarea contactelor premature sau deviante

Dirijarea stresului ocluzal in axul lung al dintelui

Corectarea morfologiei dintelui

Corectarea conditiilor ATM

pentru realizarea acestor obiective se ia in considereatie :

integrarea tuturor procedurilor parodontale ,chirurgicale ,ortodontice ,endodontice si protetice

cautarea unui concept global ,parodontal -ortodontic -protetic

Cavitatea bucala trebuie considerata ca un intreg dintele fiind o parte integranta care trebuie sa functioneze armonios si fiziologic .