eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Stomatologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » stomatologie

Gingia - aspecte morfologice si patologice ale parodontiului (gingia marginala, gingia atasata)


Aspecte morfologice si patologice ale parodontiului


Prin termenul de parodontiu se intelege totalitatea tesuturilor ce acopera si sustin dintele format din: gingie, ligamentul parodontal, cement si osul alveolar. A fost impartit in doua categorii si anume : gingia a carei functie principala este aceea de a proteja tesuturile subadiacente si aparatul de sustinere compus din ligamentul parodontal, cement si osul alveolar. Parodontiul este supus unor variatii morfologige si functionale cat si schimbarilor datorate diferitilor factori sistemici, functionali si patologici.


1 Gingia


1.1 Clasificare

Gingia este impartita din punct de vedere anatomic in gingie marginala, 313j96d gingie atasata si gingie interdentara.


1. Gingia marginala sau gingia libera cum mai este denumita este marginea terminala

a gingiei care inconjoara dintele asemeni unui guler. Ea formeaza peretele moale al santului gingival.

Santul gingival este spatiul dintre dinte si epiteliul gingiei libere cu o forma de V cu o adancime determinata histologic de 1.8 mm 0.6 mm. Determinarea adancimii acestui sant este un important parametru clinic si se realizeaza cu sonda parodontala obtinandu-se astfel adancimea de sondaj diferita insa de adancimea santului. Aceasta valoare este cuprinsa intre 2 si 3 mm.


2. Gingia atasata este continuarea spre apical a gingiei marginale pana la mucoasa mobila, linia de demarcatie dintre cele doua numindu-se jonctiunea muco-gingivala. Gingia atasata este de o consistenta ferma, rezilienta si este atasata de periostul subadiacent. Latimea gingiei atasate este un parametru clinic important. Aceasta este distanta dintre jonctiunea muco-gingivala si proiectia pe suprafata externa a gingie marginale a fundului de sant gingival. In mod normal are o dimensiuni cuprinse intre 3 mm. pana la 4,5 mm. in zona frontala si 1,9 mm. in zona laterala. Jonctiunea muco-gingivala este- constanta de-a lungul vietii, variatiile latimii gingiei atasate se datoreaza modificarilor de pozitie a portiunii coronare.


3. Gingia interdentara ocupa ambrazurile dentare de sub aria de contact interdentar avand forma de piramida sau col prezentand o depresiune ce leaga papila interdentara vestibulara de cea orala.


1.2 Caracteristici microscopice ale gingiei:


Din punct de vedere histologic gingia este alcatuita din doua tipuri de tesuturi si anume: tesutul conjunctiv care este acoperit de un tesut epitelial scuamos stratificat.


1.2.1 Epiteliul gingival:


Se pot distinge 3 arii ale acestuia si anume: epiteliul oral sau extern, epiteliul sulcular si epiteliul jonctional. Principalele celule ce se gasesc in epiteliul gingival sunt keratinocitele pe langa care se mai afla celule Langerhans si melanocite. Alaturi de aceste celule se afla si fibrele gingivale.


a.)  epiteliul oral sau extern acopera creasta si suprafata extrerna a gingiei libere cat si gingia atasata si este keratinizat sau parakeratinizat.

b.)  epiteliul sulcular este un epiteliu scuamos startificat subtire si nekeratinizat, acopera santul gingival de la nivelul coronar al epiteliului jonctional pana la creasta gingiei libere. Epiteliul sulcular este foarte important deoarece poate actiona ca o membrana semipermeabila prin care produsele nocive bacteriene trec in gingie si fluidul tisular din gingie patrunde in sant.

c.)   epiteliul jonctional este o banda de epiteliu scuamos stratificat si nekeratinizat in care celulele pot fi grupate in doua straturi: bazal si suprabazal cu o grosime de 0.25 pana la 1.35 mm. Epiteliul jonctional este atasat suprafetei dentare - jonctiunea epiteliala- care este intarita de catre fibrele gingivale ce strang epiteliul pe dinte.


1.2.2 Tesutul conjunctiv


Se mai numeste si lamina propria este compus din doua straturi si anume stratul papilar subadiacent epiteliului si stratul reticular ce se afla in contact cu periostul. Are un timent celular si unul acelular compus din substanta fundamentala si fibre.


a.) Fibrele gingivale sunt fibre de colagen de tip I avand functiile:

strang gingia marginala pe dinte

confera rigiditatea necesara gingiei pentru a rezista la presiunile masticatorii pentru a nu fi indepartata de pe dinte

unesc gingia libera cu cementul si cu gingia atasata adiacenta


Sunt impartite in 3 grupuri si anume:

a.)  fibre gingivo-dentare: sunt fibrele din suprafetele vestibulare, linguale si interproximale ce sunt ancorate in cement la baza santului gingival avand directii spre creasta gingiei libere, spre suprafata externa a acesteia, spre periostul tablei vestibulare si interdentar.

b.)  fibre circulare ce inconjoara dintele ca un inel

c.)   fibre transseptale localizate interdentar ce sunt ancorate in cementul a 2 dinti adiacenti



b.)Elementele celulare


Celulele cele mai numeroase ce se afla in tesutul conjunctiv sunt fibroblastele ce au rol in sinteza colagenului si a fibrelor elastice ca si a glicoproteinelor si glicozaminoglicanilor ce intra in componenta substantei fundamentale.

Macrofagele si histiocitele sunt prezente in conjunctivul gingiei si sunt derivate din monocite sanguine alaturi de celule adipoase si eozinofile.

In gingia normala din punct de vedere clinic se afla limfocite T (helper, citotoxice, supresoare si killer) in apropierea bazei santului. Neutrofilele se pot gasi in numar mare in conjunctiv cat si in sant. Mai tarziu apar si limfocite B cu rol in elaborarea anticorpilor specifici antigenelor deja recunoscute.


1.3 Vascularizatia si inervatia gingiei:


Vascularizatia sanguina a gingiei provine din:


arteriolele supraperiostale de-a lungul suprafetelor linguale si vestibulare a osului alveolar;

vasele ligamentului parodontalcare trec in gingie si se anastomozeaza cu

cu capilarele in zona santului;

arteriole din septul interdentar;

Aceste vase se anastomozeaza formand plexuri. Drenajul limfatic se face in plexul papilar si apoi in plexul periostal al procesului alveolar pentru a se aduna in ganglionii limfatici regionali in special in cei submandibulari. Inervatia gingiei provine din fibre ce inerveaza ligamentul parodontal si din nervii labial, bucal si palatin.






1.4 Corelatii intre aspectele clinice si microscopice ale gingiei:


Culoarea:

Gingia libera si cea atasata au o culoare roz-coral ce este data de catre vascularizatie, grosimea si gradul de keratinizare a epiteliului cat si de prezenta celulelor pigmentare. Culoarea variaza de la individ la individ in corelatie cu pigmentarea cutanata astfel ca la populatia neagra gingia are in mod normal o coloratie mai inchisa datorita melaninei.

Gingia devine mai rosie cand exista o crestere a vascularizatiei sau cand keratinizarea epiteliului devine mai redusa. Culoare devine mai pala atunci cand vascularizatia se reduce (in asociere cu fibrozarea) sau cand creste gradul de keratinizare al epiteliului.


Grosimea:


Grosimea gingiei este data de suma tuturor elementelor celulare si intercelulare si de vascularizatie. Alterarea grosimii gingiei este o caracteristica comuna a bolii gingivale.





Conturul gingiei:


Conturul gingiei variaza considerabil depinzand de forma dintilor si de alinierea lor pe arcada, de localizarea si marimea ariei de contact interproximal si de dimensiunea ambrazurilor orale si linguale. Formeaza o linie dreapta la dintii cu suprafete relativ e, la dintii cu o pronuntata convexitate mezio-distala sau vestibularizati conturul este situat spre apical iar la dintii oralizati gingia este orizontala si subtiata.


Forma:


Forma gingiei interdentare este data de conturul fetelor proximale a dintilor si de locul si forma ambrazurilor. Cand suprafetele proximale ale coroanelor dentare sunt plate in sens vestibulo-oral, radacinile sunt apropiate, septul interdentar este subtire in sens mezio-distal, atunci ambrazura cat si gingia interdentara este subtire. Atunci cand ambrazura este larga si gingia interdentara va fi groasa. Inaltimea gingiei interdentare variaza in functie de localizarea ariei de contact.





Consistenta gingiei:


Gingia este ferma si rezilienta si, cu exceptia marginii libere, strans legata de osul subadiacent. Structura colagenica a laminei propria si continuarea ei cu periostul osului alveolar determina fermitatea gingiei atasate. Fibrele gingivale contribuie de asemenea la fermitatea marginii gingivale.

Atat inflamatia cronica cat si cea acuta produc modificari in consitenta gingiei existand atat modificari distructive (edematoase ) cat si modificari reparative (fibrotice).


Textura gingiei:


Gingia atasata are o textura asemanatoare coajei de portocala in timp ce gingia marginala este neteda. Aceasta forma este data de digitatiile tesutului conjunctiv ce se intrepatrund cu tesutul epitelial. Textura suprafetei gingivale este legata si de prezenta si gradul de keratinizare a epiteliului. Ea creste cand gingia este stimulata prin periajul dentar.

Pierderea aspectului de coaja de portocala este un semn precoce al gingivitei. In inflamatia cronica suprafata este moale si lucioasa sau ferma si nodulara in functie de ce fel de modificari sunt: exudative sau fibrotice.



Pozitia gingiei:


Pozitia gingiei se refera la nivelul la care marginea gingivala este atasata de dinte. Conform conceptului eruptiei continue eruptia dentara nu se incheie cand dintele atinge antagonistul sau functional ci continua toata viata. Eruptia activa este miscarea dintelui in directia ului ocluzal iar eruptia pasiva este expunerea dintelui prin migrarea inspre apical a gingiei. Se face dinstinctia intre coroana anatomica (portiunea de dinte acoperita de smalt) si coroana clinica (partea dintelui ce a fost denudata de gingie si este vizibila in cavitatea bucala) cat si intre radacina anatomica (partea dintelui acoperita de cement) si radacina clinica ( partea dintelui acoperita de catre parodontiu).

Recesia este expunerea suprafetei radiculare printr-o modificare in sens apical a pozitiei gingiei. Pozitia actuala a gingiei este pozitia atasamentului gingival iar pozitia aparenta este nivelul crestei gingiei marginale. Gravitatea recesiei este data de pozitia ei aparenta. In boala parodontala peretele inflamat al pungii poate acoperi o parte a gingiei denudate aceasta insemnand ca o parte a recesiei este ascunsa si o parte este vizibila.






Alte materiale medicale despre: Stomatologie

Epidemiologia bolii gingivale si parodontale Epidemiologia are 3 scopuri : 1.     sa determine cati indivizi sunt [...]
PREGATIREA SANTULUI GINGIVAL IN VEDEREA AMPRENTARII Relatia dintre proteza fixa si tesuturile inconjuratoare dure si moi trebuie considerata un f [...]
CORELATII STOMATOLOGIE-OFTALMOLOGIE Intre afectiunile oftalmologice si stomatologice exista de multe ori o foarte stransa corela [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre stomatologie

    Alte sectiuni
    Frumusete
    Termeni medicali
    Sanatatea copilului
    Igiena
    Geriatrie
    Sarcina
    Nasterea
    Venirea pe lume a copilului
    Mama dupa nastere
    Sanatatea femenii
    Dermatologie
    Homeopatie
    Reflexoterapie
    Adolescenta
    Kinetoterapie
    Ginecologie
    Obstetrica
    Psihiatrie
    Medicina generala
    Oftalmologie
    Oto-rino-laringologie
    Ortopedie
    Anestezia
    Masajul
    Sanatatea barbatului
    Urgente si primul ajutor
    Neurologie
    Odontologie
    Planificare familiala
    Maturitatea
    Varsta a iii-a
    Nefrologie
    Cancerologie
    Pediatrie
    Responsabilitatea juridica medicala
    Genetica medicala
    Simptome
    Rinologia
    Faringologia
    Laringologia
    Sistemul endocrin
    Radiologie
    Stomatologie
    Medicina legala
    Analize
    Asistenta medicala
    Chirurgie
    Dependente
    Fiziologie
    Microbilologie
    Neonatologie
    Optometrie
    Psihologie
    Reumatologie
    Traumatismele oaselor
    Traumatologie

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile