Epidemiologia bolii gingivale si parodontale - indicele gingival, indicele de sangerare

Epidemiologia bolii gingivale si parodontale

Epidemiologia are 3 scopuri :

sa determine cati indivizi sunt afectati si distributia bolii

sa investigheze cauzele bolii

sa aplice aceste cunostiinte in controlul bolii

Cand se descrie boala parodontala in cadrul unei populatii se iau in considerare:

a.)  prevalenta bolii ce reprezinta proportia din populatia studiata ce au boala la un moment dat si este data de raportul dintre numarul

subiectilor afectati si numarul persoanelor din populatia respectiva;

b.)  incidenta bolii sau riscul, este raportul dintre numarul noilor cazuri

aparute si numarul persoanelor cu risc;

Pentru o standardizare a evaluarii conditiilor clinice si pentru a se putea a rezultatele obtinute la studiul unor populatii diferite se folosesc indincii parodontali ce evalueaza gingivita, parodontita cat si indici ce evalueaza ambele afectiuni.

1 Indicele gingival (GI):

Acest indice determina severitatea gingivitei la nivelul a 4 zone si anume papila disto-vestibulara, papila mezio-vestibulara si marginea orala si vestibulara a dintelui. Se palpeaza santul gingival cu o sonda parodontala cu varf bont determinand daca gingia sangereaza la acest nivel si i se atribuie un scor de:

0 cand gingia este normala

1 cand exista o inflamatie discreta, usoara, cu schimbari de

culoare si un edem usor fara sangerare la sondaj.

2 inflamatie moderata : edem, hiperemie, cu sangerare la sondaj

3 inflamatie severa cu edem, hiperemie marcata, sangerare

spontana a gingiei, ulceratii

Totalizand scorurile din jurul unui dinte si impartind la 4 se obtine scorul pe dinte. Insumand scorurile astfel obtinute si impartind valoarea la numarul de dinti se obtine indicele gingival per persoana. In functie de valoarea obtinuta se poate aprecia gradul de inflamatie al gingiei dupa cum urmeaza:

0 1,0 inflamatie usoara

1 2,0 inflamatie moderata

2 3,0 inflamatie severa

2 Indicele gingival modificat (MGI):

In atie cu indicele gingival simplu acest indice aduce doua schimbari si anume: 1) este eliminata palparea gingiei pentru a se determina daca aceasta sangereaza sau nu si 2) redefinirea scorurilor. Suprafetele examinate au ramas aceleasi.

0 absenta inflamatiei

1 inflamatie usoara: schimbari usoare de culoare, schimbari

partiale in textura gingiei examinate

2 inflamatie usoara la fel ca la scorul 1 dar implica intreaga

suprafata gingivala examinata

3 inflamatie moderata : hiperemie, edem , hipertrofia gingie

marginale sau a papilei

4 inflamatie severa hiperemie marcata, edem , hipertrofia gingiei

marginale sau a papilei, sangerare spontana, congestie, ulceratie

Metodele de calcul sunt la fel ca la predecesorul sau putandu-se evalua doar o parte a arcadelor dentare sau intreaga cavitate bucala.

La fel ca si predecesorul sau acest indice nu indica prezenta pungilor parodontale sau pierderea de atasament gingival.

3 Indicele de placa:

Acest indice este unic in randul celorlalti indici de placa pentru ca ignora extinderea coronara a placii si determina doar grosimea acesteia la nivelul zonei dentare gingivale:

0 placa absenta in zona gingivala

1 film subtire de placa pe marginea gingivala libera si adiacent

dintelui evidentiat cu sonda pe dinte

2 acumulare moderata de placa vizibila cu ochiul liber, in punga

pe marginea gingivala si pe dinte

3 placa abundenta la nivelul pungii, marginii gingivale si treimii

cervicale dentare

Se calculeaza valoarea indicelui pe dinte insumand valorile de pe 4 zone (disto-vestibular, vestibular, mezio-vestibular si oral ) si apoi impartind la 4.

Indicele per persoana se calculeaza impartind suma indicilor per dinte la numarul total de dinti.

4 Indicele CPITN (Comunity Periodontal Index of Treatment Needs):

Acest indice identifica rapid boala parodontala, severitatea, cat si tratamentul ce trebuie efectuat. Se foloseste sonda CPITN care este o sonda parodontala cu o bila in varf cu diametrul de 0 mm. ce prezinta gradatii la 3,5 mm., 5,5 mm., 8,5mm. si 11,5 mm. Portiunea cuprinsa intre 3,5 mm. si 5,5 mm. este colorata in negru. Acest indice cuprinde 3 indicatori: hemoragia gingivala, prezenta tartrului si prezenta pungilor. Dentitia este impartita in 6 cadrane si anume 1.7-l.4; 1.3-2.3; 2.4-2.7; 4.7-4.4; 4.3-3.3; 3.4-3.7. Dupa palpare cu sonda i se atribuie fiecarui cadran un cod si anume:

- cod 0 = absenta oricarui simptom, gingie sanatoasa;

- cod 1 = portiunea colorata a sondei ramane perfect vizibila in afara ;

santului, gingivoragie provocata de sondaj desi gingia e aparent

sanatoasa;

- cod 2 = portiunea colorata a sondei ramane complet vizibila in afara

santului , prezenta tartrului subgingival sau a factorilor de

microiritatie cronica ( carii, obturatii debordante, lucrari

protetice necorespunzatoare, resturi radiculare)

- cod 3 = portiunea colorata a sondei este partial vizibila fata de santul

gingival, pungi de 4-5 mm.

- cod 4 = portiunea colorata a sondei dispare complet la nivelul pungii,

parodontale, indicand pungi mai mari de 6 mm.

- cod * = afectarea furcatiei sau retractie mai mare de 7 mm.

In functie de valoarea codului fiecarui sextant se indica urmatorul tratament:

- cod 1 = educarea igienei bucale (OHI = oral hygiene instructions)

- cod 2 -3 = scaling + root- ing +OHI + indepartarea tuturor factorilor de

microiritatie cronica

- cod 4 tratament complex parodontal

- cod * = tratament complex parodontal

5 Indicele de sangerare gingivala

Acest indice determina nivelul igienei bucale a pacientului. El determina prezenta sau absenta sangerarii gingivale interproximal si pe fetele libere ale tuturor dintilor. Importanta acestui indice rezida din faptul ca sangerarea la sondaj constituie un indicator mult mai obiectiv al inflamatiei gingivale, decat modificarile incipiente ale culorii gingivale. In general indicii care folosesc palparea interproximala sunt electivi pentru diagnosticarea gingivitei si evaluarea progreselor pacientului in controlul placii, in timp ce indicii care folosesc palparea apicala (pana in fundul santului gingival sau a pungii) sunt electivi pentru diagnosticul parodontitei si aprecierea efectului tratamentului subgingival.

6 Indicele parodontal Ramfjord (PDI):

Acest indice apreciaza prezeta si severitate bolii parodontale, determinand prezenta gingivitei cat si adancimea santului gingival la nivelul a 6 dinti selectati (1.6, 2.1, 2.4, 3.6, 4.1, 4.4), scorul avand valori cuprinse intre 1 si 6 dupa cum urmeaza:

1 gingivita usoara, nu circumscrie dintele

2 gingivita moderata care circumscrie dintele

3 gingivita severa cu ulceratii si hemoragie gingivala

4 punga de 3 mm.

5 punga de 4-6 mm.

6 punga mai mare de 6 mm.

Cele mai recente date obtinute prin studiul unei populatii neinstitualizate si cu o varsta mai mare de 2 luni din S.U.A in perioada 1988 1994 arata ca

dintre persoanele studiate in varsta de 13 ani sau mai mult au avut sangerare gingivala in cel putin un site. Sangerarea gingivala a avut cea mai mare prevalenta la persoanele cu o varsta cuprinsa intre 13 si 17 ani (63 %) si scade gradual la grupul cu varsta de 35- 44 ani pentru a creste apoi iarasi la persoanele cu varste cuprinse intre 45-54 ani. 21 % dintre indivizi au avut cel putin o punga cu adancimi ≥4mm, in timp ce un procent de 38,1 % au avut o pierdere de atasament de cel putin 3 mm. Prevalenta pierderii atasamentului gingival creste odata cu varsta de la mai putin 35,7% pentru grupul cu varste intre 30 si 39 ani la 89,2% la grupul cu varste intre 80 si 90 de ani. In general pungi cu adancimi mai mari de 3mm sunt considerate a reflecta boala, prelevanta pungilor mai mari de 4 mm. fiind de 23 %.