Reprezinta pierderea a 500 ml.( sau mai mult) de sange. Apare frecvent in prima ora dupa nastere.

Cauze:

1. Atonia uterina prin relaxare a uterului, datorita:

2. Retentia placentara, -rezultat al:

3. Solutiile de continuitate vaginale, cervicale sau perineale, prin:

Manifestari clinice

1. Atonia uterina-uterul e necontractat, are consistenta moale sau maloasa, uneori greu de palpat si se insoteste de sangerare excesiva pe cale vaginala.

2. Retentia de fragmente placentare-hemoragia apare de obicei in jurul zilei a 10-a postpartum.

3. Solutiile de continuitate vaginale, cervicale sau perineale- sangerarea este cu sange rosu deschis, continua, frecvent cu cheaguri; ea persista, desi fundul uterin este contractat.

Diagnostic pozitiv Se bazeaza pe simptomele prezente, se evalueaza starea de hidratare si echilibrul volemic.

Management medical

1. Pentru atonia uterina, se administreaza oxitocin

2. Se poate da si medicatie antialgica, daca sunt prezente contractiile uterine.

3. Daca exista retentie de fragmente placentare, este indicat chiuretajul uterului (controlul instrumental).

4. Solutiile de continuitate trebuie suturate.

1. Evaluare nursing

1. Semnele vitale

2. Inaltimea si consistenta fundului uterin.

3. Prezenta distensiei cale

4. Aspectul si cantitatea lohiilor sau al sangerarii, si prezenta de cheaguri.

5. Integritatea suturilor perineale.

Nevoile pacientei/Diagnostice nursing

1. Anxietate, datorita pierderii neasteptate de sange.

2. Deficit volemic

3. Potential de infectie.

4. Durere.

5. Potential de alterare a propriei imagini ca parinte.

2. Interventii nursing

A Scaderea anxietatii. Moasa:

1. va mentine o atmosfera de liniste

2. ofera informatii despre situatia creata si explica toate interventiile la care este supusa pacienta, pe masura ce acestea se desfasoara, raspunde la intrebarile puse de pacienta si de familie.

3. incurajeaza prezenta unui apartinator.

B: Asigurarea unei volemii adecvate Moasa:

1. monteaza sau mentine o linie venoasa daca sangerarea vaginala devine majora; foloseste un ac cu calibru mare, daca este posibil.

2. mentine un aport i.v. de fluide sau de sange la volumul necesar

3. reverifica compatibilitatea sangelui de transfuzat cu cel al pacientei.

4. monitorizeaza rezultatele de laborator.

5. masoara diureza

6. mentine o atmosfera de calm si liniste.

C. Evitarea infectiei Moasa:

1. mentine tehnicile de asepsie.

2. evalueaza semnele de infectie, ca: frisoane, febra, leucocitoza, sensibilitate uterina sau aparitia de lohii mirositoare.

3. administreaza antibioticele dupa prescriptie

D. Imbunatatirea confortului Moasa:

1. administreaza antialgice dupa prescriptie.

2. pune pacienta intr-o pozitie confortabila.

3. incurajeaza pacienta sa urineze frecvent.

4. ofera masaj lombar, ingrijirea perineului.

5. incurajeaza folosirea tehnicilor de respiratie din timpul travaliului.

E. Asigurarea ca pacienta este un parinte bun Moasa:

1. raspunde la intrebarile despre starea copilului.

2. aduce copilul parintilor, atunci cand si mama si copilul s-au stabilizat, pentru ca mama sa inceapa sa-si cunoasca copilul.

3. Evaluare

1. Scad anxietatea si frica

2. Semnele vitale si diureza sunt normale.

3. Pacienta nu dezvolta nici un semn sau simptom de infectie.

4. Pacienta afirma diminuarea durerii.

5. Pacienta are un comportament care demonstreaza legatura profunda cu copilul.

Reprezinta colectii sangvine localizate, la nivelul tesutului conjunctiv de sub: tegumentul OGE, mucoasa vaginala, sau la nivelul ligamentelor largi.

Cauze.

1. Traumatism in cursul unui travaliu spontan

2. Traumatism la aplicarea de forceps.

3. Sutura defectuoasa a unei epiziotomii.

Manifestari clinice

1. Pacienta se ge de senzatie de presiune si durere, adesea cu intensitate extrema.

2. Apar modificari de culoare la nivelul pielii, si durere la atingerea ei.

Diagnostic pozitiv Se face pe baza simptomelor.

Management medical

1. Hematoamele mici se lasa sa se rezoarba singure.

2. Hematoamele mari pot sa necesite evacuarea colectiei sangvine si ligatura vasului de sange lezat.

1. Evaluare

1. Atunci cand pacienta acuza senzatie de presiune sau durere dupa nastere, se face inspectia zonei perineale si vulvare, pentru observarea semnelor de colectie sangvina.

2. Daca pacienta acuza mictiuni imposibile dupa ce anestezia s-a suprimat, se face inspectia zonei vaginale, pentru aparitia semnelor de formare a unui hematom.

3. Se evalueaza pacienta pentru semne de soc.

Nevoile pacientei/Diagnostice nursing

1. Durere, datorita hematomului si a imposibilitatii de a urina.

2. Deficit volemic.

2. Interventii nursing

A. Imbunatatirea confortului

1. Interventii adresate hematomului

a. punga cu gheata pe perineu

b. analgezice usoare

c. pozitie confortabila, care scade exercitata pa zona afectata.

2. Interventii adresate nevoii de a mictiona

a. sora insoteste pacienta la baie, daca eapoate merge; daca nu, o ajuta sa foloseasca o plosca, evemtual cu picioarele atarnate la marginea patului.

b. sora asigura intimitatea pacientei, si da drumul incet la robinet, atunci cand pacienta incearca sa urineze.

c. daca mictiunea este imposibila, sora face cateterism uretro-cal.

B. Mentinerea echilibrului volemic.

1. Sora evalueaza semnele vitale, atenta la scaderea T.A.

2. Monteaza sau mentine o linie venoasa, folosind un ac gros daca sunt prezente semne de soc.

3. Sora evalueaza Hb siHt.

4. Daca sangerarea devine masiva, face reactiile de compatibilitate sangvina, in vederea transfuziei posibile.

3. Evaluare

1. Pacienta afirma scaderea durerii.

2. Urineaza si afirma ca o face cu usurinta.