Nu e chiar modul cel mai optimist de a aborda conditia de mama, dar, daca tii mortis sa examinezi absolut fiecare posibilitate deprimanta, atunci ma tem ca trebuie sa fiu de acord cu tine: nasterea unui copil supune la grele incercari relatia pe care o ai cu sotul tau, cu iubitul sau cu partenerul de viata (indiferent daca-i vorba de un el sau de o ea). Conteaza prea putin ce fel de relatie aveti acum, fiindca se schimba radical, din clipa in care apare copilul - de fapt, chiar cu mult timp inainte de momentul in care-l vei aduce pe lume. Unicul mod in care poti depasi o eventuala deteriorare a situatiei este prin A DISCUTA despre TOT CE TE PREOCUPA, pentru a sti clar cum stau lucrurile intre voi, inainte sa ajungi prea departe pe o cale de care nu esti multumita. Voi vorbi mai pe larg despre aceasta problema in partea a unsprezecea a sectiunilor (sectiunea Relatii noi), dar, pana atunci, probabil ca e o idee buna sa-i spui partenerului tau de viata ce temeri te framanta -si sa pornesti de la premisa ca relatia voastra rezista, nicidecum ca incepe sa mearga prost!