in intreaga lume, accidentele provocate de curentul electric, se ridica la cate mii de decese pe an. Ele pot surveni atat in imprejurari casnice cat si in procesul muncii. De aceea e necesar sa cunoastem mecanismele de producere si a masurilor de prim ajutor care trebuiesc acordate celor electrocutati.In 60% din cazuri, electrocutarea se produce prin contactul direct cu diferite elemente aflate sub tensiune, iar in 20% din cazuri, electrocutarea se produce prin contact indirect cu elemente care intra sub tensiune datoiita izolatiilor necorespuuzatoare. Electrocutarea depinde de tensiunea si intensitatea curentului. Un curent de intensitate 25-75 mA - produc: tetanizarea muschilor toracici cu blocarea respiratiei, intre 75 mA- 4 A. moartea survine rapid prin fibrilatie ventriculara, favorizata de spasnul mainii pe conductorul electric. Aproximativ 80% din electrocutarile accidentale casnice se produc la o tensiune de 220-250 V. La o tensiune de 500 V moartea este fulgeratoare. Curentul de inalta tensiune 5.0OO-5O.0O0 V este periculos pentru viata fiind posibile carbonizari izolate ale bratului si ale capului. La acesti curenti contactul se face prin arc voltaic. Curentii de joasa tensiune produc spasme ale musculaturii pe conductor, pe cand la tensiuni inalte persoana poate 11 aruncata la distanta de sursa de curent prin contractia musculara puternica care se produce. In concluzie, intensitatea este aceea care produce decesul. iar tensiunea este aceea care arde. Pentru condamnatii la moarte prin electrocutare pe scaunul electric se folosesc 200-400 V si 200 A. Este cunoscut dictonul "Voltii ard. amperii omoara .
Din punct de vedere medical avem doua forme clinice: electrocutarea cu pierderea cunostintei, dar cu pastrarea respiratiei si a circulatiei si electrocutarea cu pierderea cunostintei, respiratiei si circulatiei.
In operatia de salre a unui electrocutat exista doua momente: indepartarea victimei de sursa de curent electric si reanimarea victimei.
In cazul curentilor de inalta tensiune, la care degajarea victimei nu s-a realizat in mod spoutau. victima ramanand imobilizata la locul accidentului, prima masura este aceea de intrerupere a curentului electric de la loul de comanda. Se evita atingerea directa a victimei prin patrunderea pe teritoriul pe care se afla firul conductor, deoarece acesta poate fi incarcat electric pe o raza de cati metri. Degajarea victimei se face numai dupa intreruperea curentului electric si punerea la pamant a circuitului, deoarece uneori instalatia decuplata poate sa pastreze o sarcina remauenta periculoasa pentru saltor.In cazul curentilor de joasa tensiune, prima masura este aceea de intrerupere a curentului electric. Daca loul de comanda este departe sau dificil de atins, saltorul trebui sa taie conductorul sau sa degajeze victima imediat. Conductorul poate fi taiat cu un cleste cu manere izolate sau cu un topor cu coada de lemn uscat (nu lacuit). Degajarea victimei de sub actiunea curentilor de joasa tensiune, se poate realiza prin utilizarea de bete. scaune, prajini de lemn uscat. in cazul lipsei acestor materiale se pot utiliza stofe de lana sau flanela indoita de 3-4 ori, prin intermediul carora se vor apuca acele parti ale hainelor care suni iu contact mai mic cu corpul victimei (reverele hainelor sau poalele lor) tragand cu putere de acestea. Se recomanda ca aceste manevre sa se execute cu o singura mana.
La liniile aeriene de curent electric unde desprinderea rapida si sigura a accidentalului nu >e poale reali/a se vor semicircuita conductorii liniei aeriene punand un aii conductor peste ei. Se arunca acesl conductor (cablu metalic) numai dupa ce un capat al sau se pune la pamant. Persoana care executa aceasla operatie avea echipamentul de protectie asupra sa. adica manusi izolatoare si bocanci cu talpa izolatoare.
Odata degajata victima de la locul accidentului, fie in mod spontan prin proiectarea acesteia la distanta, lie de catre saltor, se trece la acordarea primului ajutor. Victima se culca pe un loc uscat se desface gulerul, crata si cureaua, daca este barbat, si sutienul daca este femeie cu o curatire a cavitatii bucale de corpii straini, sange, mucozitatii si alte secretii. Daca accidentatul are proteza, aceasta fi scoasa afara. In cazul in care victima este inconstienta se trece la realizarea respiratiei artificiale "gura la gura", sustinuta pana la sosirea cadrelor medicale, fie pana la reluarea spontana a respiratiei de catre victima. Odata resilita respiratia spontana se poale trece la pansarea diferitelor plagi sau imobilizarea diferitelor fracluri. Pansamentul facut la locul accidentului este un pansament provizoriu si este reprezentat de un simplu pansainenl steril de tifon. Nu se aplica pe rani nici un fel de substante (alcool, tinctura de iod) sau alifii cu antibiotice. Transformarea energiei electrice in energie calorica determina aparitia unei arsuri electrice. Aceasta se produce la locul de intrare si de iesire a curentului electric si poarta numele de 'marca electrica". Marca poate fi o leziune mica punctiforma de culc ue galben bruna sau o leziune marc care poale merge pana la carbonizarea unei anumite regiuni. in general aceste arsuri electrice se suprainlecteaza si lasa cicatrici sechelare. Tratamentul arsurii electrice este id enli ~ cu cel al unei arsuri termice. Rezolrea definiti a arsurii se realizeaza prin plastia de piele libera despicata. in cazul existentei fracturile a, acestea trebuie imobilizate pentru a nu mari plaga.

Imobilizarea facaudu-se cu atele de lemn sau de melal speciale. in cazul lipsei acestora se pot folosi: scanduri, bete, umbrele, etc. care se pun de-o parte si alta a membrului fracturat si apoi se leaga slrans. Se transporta victima de urgenta la primul cabinet medical sau spital unde primii ingrijirile medicale corespunzatoare.