Prima ccinare din lume a fost aplicata la mijlocul secolului XVIII de catre Eduard Jenner. Vaccinarea presupune stimularea producerii de catre organism a unor anticorpi protectori impotri anumitor agenti patogeni. Pana de curand s-a folosit ca sursa de antigene fie germeni omorati, fie tulpini de germeni vii putin virulenti (tulpini atenuate). Se are in vedere selectarea unor tulpini inalt antigenice si nepatogene pentru om. Din aceasta categorie fac parte ccinarea antituberculoasa cu bacii Calmette-Guerin, ccinarea antirujeolica, ccinarea antipoliomielitica.
Prin utilizarea pe scara larga a ccinarilor s-a realizat o reducere remarcabila a infectiilor preve-nibile, dar metode clasice de preparare a ccinurilor au si efecte nedorite, efecte adverse, reactii anafilactice etc. Acestea apar datorita componentelor toxice, neantigenice care se pastreaza in produsele care nu utilizeaza antigene purificate. Desi ccinurile vii atenuate nu sunt virulente pentru organisme cu imunitate intacta, ele pot genera boala la cele cu imunitate compromisa. in plus, pastrarea si transportul acestor ccinuri presupun masuri suplimentare si scumpe. Biologia moleculara a permis producerea unor ccinuri mai sigure, lipsite de deriti toxici, care sa stimuleze eficient productia de anticorpi utilizand antigene purificate, necontaminate. S-a reusit deasemenea combinarea mai multor antigene purificate pe un singur ccin vector, realizandu-se "totul dintr-o singura lovitura". Aceste tehnici moderne stau la originea noilor ccinuri antibacteriene impotri germenilor Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis si Streptococus pneumoniae. Cel mai modern procedeu de sintetizare a ccinurilor este cel al tehnicii recombinate prin ingineria genetica. Acest procedeu a fost utilizat pentru obtinerea ccinului antihepatitic B.