eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Tulburarile in copilarie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » nutritia sl alimentatia copiilor » tulburarile in copilarie

Anorexia

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Anorexia

Advertisements


Se defineste prin diminuarea sau pierderea apetitului; ea antreneazä scädere in greutale. Anorexia se poate intälni in diverse afectiuni orga-nice generale, in leziuni cerebrale si in diverse boli psihice.
Scäderea apetitului sau chiar refuzul alimentär poate sä aparä frecvent la sugari, prescolari sau adolescenti, la care anorexia se constituie intr-un adevärat sindrom particular (anorexia nervoasä).


Anorexia la sugar

Desi anorexia nervoasa (tratament si terapie)" class="text">anorexia se poate intälni din prima säptämänä de viatä, in special la copin cu greutate micä, nervosi si foarte treji, ea este mai frecventa intre lunile 5 si 8, in momentul suprimäili progresive a aläptatului la sän si al introducerii regimului diversificat.
Pentru a vorbi de o anorexie psihogenä la sugar, mai intäi trebuie eliminati toti factorii organici potential cauzatori de scäderea apetitului. Dupä ce acestia sunt indepärtati, putem atribui anorexia unor tul-buräri relationale mamä-copil.
Aspect clinic. Se descriu 2 tipuri de anorexie, dupä comporta-mentul sugarului:
- anorexia de inertie, in care copilul nu coopereazä, uneori nici mäcar nu inghite, läsänd pasiv laptele sä curgä pe längä comi-surile bucale sau värsändu-l;


- anorexia de opozitie, care se caracterizeazä prin strigäte, agitalie, rotirea tonicä a capului, rejetul alimentelor, vomismente, ia forma unei adevärate lupte, din care sugarul este cel mai adesea invingätor, iar pärintii epuizati si nevrozati. Aceste conduite fatä de alimentatie pot fi consecinta unor atltudini particulare, neadecvate ale mamei fatä de problemele alimentäre ale sugarului, atät de importante la aceastä värstä, pentru asigurarea cresterii (de exemplu, excesul de rigi-ditate sau de complezentä, hiperanxietatea). Aläturi de aceastä tul-burare relationalä cu aspect de infruntare intre mamä si copil, se pare cä existä si factori endogeni care influenteazä mecanismele fizio-logice foame-satietate si care stau la baza disarmoniei dintre compor-tamentul motor si cel adaptativ.

Evolutia este in general favorabilä, majoritalea copiilor nemaipästränd urmele dificultätilor lor primitive de alimentatie.
Unii, in schimb, vor fi marcati mult timp de capricii alimentäre, la care se pot adäuga treptat tulburarea reglärii controlului sfincterian, a somnului, spasmul hohotului de pläns, tulburäri de comportament sau de caracter. Pentru ameliorarea anorexiei se va verifica ansamblul conduitei alimentäre, care va cuprinde: conditiile in care se efectu-eazä, orarul, numärul meselor, canütatea, ambianta in care se deruleazä alimentatia, in vederea silirii unui ritual necesar conditionärii pozitive educationale a copilului.

Anorexia prescolarului urmeazä de obicei celei a sugarului, dar poate apärea si la copii care s-au alimentat normal anterior.
Ea se manifestä de obicei sub forma opozitiei fatä de rigiditatea pärintilor care impun: excese cantitative sau calitative, orar sever de mese, capricii in alegerea alimentelor. De obicei, acest tip de anorexie nu este grav din punct de vedere fiziologic, dar stä la baza creärii unui comportament alimentär ulterior capricios si neadecvat.

Anorexia nervoasä la adolescentä (AN) Definitie. Anorexia nervoasä se caracterizeazä prin:
- pierdere intentionalä a greutätii, indusä si mentinutä de cätre pacient, pierdere care ajunge pänä la 15% din greutatea corporalä;
- fricä intensä de a cästiga in greutate sau de a deveni gras, chiar dacä initial este subponderal;
- tulburare semnificativä in perceperea formei si dimensiunilor cor-pului, cu nerecunoasterea greutätii scäzute (se simte gras chiar dacä e emaciat);
- amenoree primarä sau secundarä, cu absenta a cel putin 3 cicluri consecutive.
De fapt, termenul de anorexie este gresit utilizat, deoarece pierderea apetitului este rarä in AN, fiind vorba de restrictia voluntarä a canütätii de alimente, in vederea mentinerii unei greutäti corporale care este sub nivelul normal raportat la värstä si talie.

Epidemiologie. Estimärile din ultimul timp aratä o rata de incidenta crescutä, dar nu este sigur dacä ele reflectä o crestere realä sau numai o bunä depistare. in societätüe moderne, tulburärile de alimentatie sunt mai frecvente, ceea ce s-ar explica dupä unii autori prin existenta modelului slab pentru idealul feminin. Sexul feminin predominä; doar 5 - 10% dintre anorectici sunt bärbati. Värstä de debut se situeazä intre 12 si 17 ani, mai rar dupä 30 de ani. La bärbati debutul este mai pre-coce, in jur de 12 ani.

Etiopatogenie. AN reprezintä o tulburare biopsiho-socialä. Ea pare sä rezulte din combinarea unei predispozitii individuale cu factorii sociali care incurajeazä dieta (de släbire). Factorii incriminati se conditioneazä reciproc, incät devlne dificil de evaluat rolul primär sau secundar in determinarea AN. S-a incriminat o disfunctie hipo-talamohipofizogonadalä cu un dezechilibru al reglärii ponderale, al ciclului menstrual, al ritmului circadian si al functionärii sisiemului opioid si catecholaminic.
La aceasta se adaugä tulburarea imaginii corporale, bolnava con-siderändu-se grasä, cänd de fapt nu este. Este o adeväratä „fobie de ingräsat", un protesl pentru maturizare, o regresie afectiv-comporla-mentalä spre copilärie si o evadare din problemele emotionale ale adolescentei. Relatiile familiale tensive, cu refuzul identificärii adoles-centei cu mama sa si lipsa rezolvärii conflictelor proprii si familiale au fost si ele incriminate de producerea AN. Desi existä multe teorii, mecanisrnul intim nu este cunoscut cu adevärat nici astäzi.

Aspectul clinic. Se distinge Upul restrictiv, caz in care de obicei bolnava a avut la inceput un oarecarc surplus ponderal, remarcal de obicei malitios de anturaj (profesoara de balet, un coleg etc.). Restrictia alimentarä initial justificalä devine exageratä, ajungänd la diete dras-tice, ascunsul alhnentelor, exercitii fiziee excesivc. Anorexia devine aproape lotalä, iar släbirca considcrabilä, tänära fatä luänd aspeclul unui „schelet ambulant". Apar in timp lulburärile secundarc scäderii aportului alimentär: pielc uscatä, ridatä, pär friabil, extremitäti reci, cianotice, limbä saburalä, constipaUe, bradicardie, hipertensiune arte-rialä. Examenele de laborator evidentiazä seäderea meolismului bazal, creslerea coleslerolului sanghin, hipoglicemie, anemie, tulburäri in reglarea hidroelectroliticä.


Tipul lacom („binge-eating"), in care adolescenta mänäncä lacom in mod susünut, dupä care foloseste in exces purgative, diuretice, erneti-zante sau isi autoinduce värsätura pentru a obtine pierderea greutätii.
In ambele tipuri de AN se descriu freevent simptome depresive, labilitate emotionalä si izolare socialä, tulburäri obsesiv-compulsive legate de mäneare.

Evolutia si prognostieul sunt variabile. In mod spontan, AN are un caracter de gravitate, putänd ajunge la stadiul de casexie, evoluänd spre comä si moarte (10-20%) prin inanitie, tulburäri electrolitice sau suieid; 1/5 din cazuri se refac complet. Evolutia fluetuantä cu exaeer-bäri si remisiuni partiale sau evolutia cronicä, sunt posibile. Aparitia menstruatiei este un factor de prognosüc favorabil. In unele cazuri, desi greutatea si funeüa menstrualä se amelioreazä, obieeiurile alimentäre rämän adesea anormale, pacientele pot deveni pentru perioade supraponderale sau trec in bulimie nervoasä.

Diagnosticul diferential al AN include tulburäri gastrointesünale (inflamatia cii biliare, achalazia), boli endoerine ale hipofizei, tiroidei sau ale suprarenalei, tumorile sistemului nervös central, boli psihia-trice ca depresia majorä sau schizofrenia.

Tratamentul este dificil, in primul ränd pentru cä insäsi relatia cu pacientul este dificilä. Succesul tratamentului depinde in mare mäsurä de relatia bunä care se sileste intre pacient si medieul psihiatru, alä-turi de o intreagä echipä care trebuie sä includä psihologul, nutritionis-tul, pediatrul.
Pacienta va fl lämuritä cä mentinerea greutätii adeevate este o primä conditie. in acest scop se va sil! un alimentär precis. Cazurile mai usoare se pot trata in ambulatoriu. Dacä greutatea pacientei este periculos de scäzutä, dacä pierderea in greutate este rapidä si dacä existä o depresie severä, se va face internarea in spital. Aceasta va dura pänä s-a obtinut greutatea-tintä convenitä de comun acord cu pacienta. Se va asigura un regim zilnic de cel putin 3000 de calorii, repartizat in 3-4 mese pe zi, care va tinde spre un cästig in greutate de 0,5- 1 kg in fiecare säptämänä. Tratamentul dureazä intre 8-l2 säptämäni.
Uneori se utilizeazä terapii comport amentale ce vizeazä indepär-tarea privilegiilor pe perioada internärii (vizite, Tetc.) cu resi-lirea lor gradatä ca recompense pentru cresterea in greutate. Este necesarä si antrenarea familiei in procesul terapeutic.




Alte materiale medicale despre: tulburarile in copilarie


loading...


Epidemiologia anorexiei: Incidenta: 4-16%/an. Femei/barbati A«20. Prevalenta: 1- 2% din eleve (prevalenta este mai mare la clasele socio-economice de [...]
Sunt recunoscute trei tipuri de tulburari alimentare: comportamentul alimentar compulsiv, anorexia nervoasa si bulimia nervoasa. Comportamentul [...]
SIMPTOME a™¦ scadere semnificativa in greutate. a™¦ teama de a nu se ingrasa, chiar in stare de emaciere. a™¦ diete si gimnastica excesiva. a™¦ [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre tulburarile in copilarie

Advertisements


Alte sectiuni



Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat



loading...

Vezi toate intrebarile