La adolescenta fiecare individ trebuie sa manance mai mult. Nimic surprinzator: pubertatea antreneaza o crestere accelerata a corpului, care multiplica nevoile alimentare. A se hrani, bine sau rau, este, pentru adolescent, unul din mijloacele de exprimare de care dispune.
Deoarece corpul sau se transforma toarte rapid, adolescentul are nevoie sa manance mai mult. Dar nu mancam doar pentru a furniza energie organismului. Ca pentru oricine, comportamentul
alimentar al adolescentului nu este decat un aspect al modului de viata. Pentru a se hrani corect, el nu trebuie sa primeasca o educatie nutritionala deosebita, ci trebuie sa se simta in largul sau. Caci
alimentatia poate deveni pentru el un mod de a-si exprima angoasele, sau de a atrage asupra sa atentia celor apropiati.
Care sunt
necesitatile adolescentului?In cinci ani de pubertate, o fata creste in medie 23,5 centimetri .si depune in jur de 21 kg, dintre care 12 kg de muschi (masa slaba) si 9 kg de masa grasa. Aceasta proportie importanta de masa grasa corespunde unei rezerve energetice indispensabile in caz de sarcina. Baiatul se ingrasa in medie cu 26 kg. din care doar 3 kg de masa grasa si 23 kg de masa slaba. El creste in jur de 26 centimetri. Alimentatia trebuie sa-i furnizeze cam 3000 de calorii pe zi. ceea ce corespunde, la adult, cu ratia unui muncitor ce desfasoara o munca grea! Recente anchete realizate in randul adolescentilor francezi, de pilda, indica faptul ca. din punct de vedere cantitativ, nevoile alimentare sunt satisfacute din plin aproape la toti baietii. in schimb, ele nu sunt satisfacute decat la 70% dintre fete, numeroase adolescente supraveghin-du-si cu atentie silueta.
Pastrarea unui echilibru
Din punct de vedere calitativ, proportia ce trebuie respectata intre grasimi (lipide),
proteine (protide) si zaharuri (glucide) este aceeasi atat la adolescent, cat si la copil sau adult. Grasimile trebuie sa furnizeze de la 30 la 35% din aportul caloric,
proteinele de la 12 la 14% si zaharurile, de la 50 la 58%.
Zaharurile se repartizeaza in doua categorii: unele au un gust dulce si sunt asimilate rapid de organism; altele se gasesc in
legumele ce contin fecula si fac obiectul unei asimilari lente. Legumele care contin fecula trebuie sa asigure aproape in totalitate aportul de glucide.
Totusi, adolescentele au tendinta de a se pri de ele de cum apar primele rotunjimi ale pubertatii. Ele compenseaza rontaind adesea dulciuri, adica zaharuri rapide, care nu ar trebui sa depaseasca 15% din ratia calorica zilnica. Oricat i-ati repeta fiicei dumneavoastra, nu fi destul, ca alimentele bogate in
glucide lente nu ingrasa: e mai bine sa consume
orez complet sau
linte decat trei bucati de
ciocolata in pauza dintre cursuri.
Eventuale carente de fier .sau de calciu
Alimentatia trebuie deasemenea sa acopere nevoile de saruri
minerale .si de vitamine. Carentele de fier si calciu se intalnesc destul de frecvent la adolescenti.
Fierul, element constitutiv al globulelor rosii, este un mineral absorbit greu de organism, mai ales cand este de origine vegetala. Popeye nu este deci cel mai bun exemplu de urmat : ficatul,
carnea si legumele uscate contin mai mult fier decat spanacul. Fetele suni mai expuse decat baietii la o eventuala carenta de fler, datorita pierderilor de sange din timpul menslrualiilor.
O astfel de carenta putea fi corectata prinlr-un tratament simplu dar destul de lung datorita slabei absorbtii naturale a acestui mineral de catre organism.
Calciul se gaseste in principal in
produsele lactate. Adolescentul trebuie sa consume cam 1200 mg pe zi, deci o canlitate mult mai mare decat cea necesara copilului sau adultului. Anchetele alimentare arata totusi ca aportul de calciu este corect asigurat cand adolescentul ia un mic dejun destul de copios: un sfert din necesitatile cotidiene.
Evitarea conflictului
Cum sa-l ajutam pe adolescent sa pastreze un echilibru nutritional satisfacator? Parintii stiu bine ca repetand intr-tina aceleasi sfaturi risca sa provoace mai degraba respingere decat adeziune. Aceasta nu trebuie insa sa-i impiedice a le furniza, adolescentului sau adolescentei, un maximum de informatii dietetice! in orice caz, eonii iclul nu este o solutie. inainte de a interveni, parintii se vor intreba daca degradarea obiceiurilor alimentare ale adolescentului este sau nu ecoul altor schimbari de comportament. Ce se intampla cu somnul, cu relatiile amicale, cu activitatile exlrascolare? Daca adolescentul apare desilizat in mai multe domenii, parintii ii pot face cunoscut, sub forma unor remarci mirate sau intrebari, ca ei au impresia ca se intampla ce. Atitudinea lor face astfel apel mai usor la un raspuns al adolescentului, acolo unde reprosul nu duce adesea decat la o tacere incapatanata. Daca blocajul pare loial, poate este util sa se recurga la sfaturile unei terte persoane.
