Este o boala infecto-contagioasa produsa de virusul hepatitei si are doua tipuri: A si B (exista si alte tipuri de virusuri: non A, non B.C.Detc.).
Virusul A are poarta de intrare digesti. Produce boala \"mainilor murdare\" cand virusul este introdus in tubul digestiv prin alimente contaminate sau apa.
Virusul A patrunde in organism unde se dezvolta 2-6 saptamani (15-40 zile) dupa care apar primele semne de boala: somnolenta, oboseala, subfebrilitati, dureri usoare abdominale, greturi, rsaturi, urini colurice (colorate, rosiatice) si aparitia icterului (ingalbenirea pielii sau a ochilor).

Uneori debutul poate fi \"gripal\", ca un abdomen acut sau ca o toxiinfectie alimentara cu diaree accentuata.
Virusul B are o perioada mai lunga de incubatie (2-3 luni) si se transmite pe cale parenterala (prin injectii sau tratamente chirurgicale, stomatologice, ginecologice). Odata cu introducerea seringilor de unica folosinta, riscul hepatitei acute virale de tip B a scazut foarte mult.
Semnele clinice in hepatita cu virus B sunt mai dramatice si au o evolutie mai lunga, asociindu-se pe langa simptomele aratate la hepatita cu virus A, semne neurologice, psihice, iriilitate, insomnii, convulsii, cefalee, icter foarte pronuntat si trenant.

Virusul B se mai numeste Antigen H.B. (Antigen Australia descoperit de catre Blumber in 1964). Partea de la suprafata a virusului, care se poate decela in sangele bolnavilor de hepatita se
numeste Antigen HBs. Antigen de suprafata care este responsabil de efectuarea bolii. Acest Antigen reprezinta elementul viral sau agresiv.
Indiferent de natura virusului, acesta ataca hepatocitul (celula hepatica) pe care il distruge. in urma acestuia apar dezechilibre chimice si meolice, ceea ce explica aparitia in exces de bilirubina, enzime, Ger, Vitamina B 12 si care explica hiperpigmentarea urinei si coloratia galbena a tegumentelor.

Orice suspect de hepatita se interneaza intr-un spital de boli infecto- contagioase pentru confirmarea diagnosticului si pentru a fi izolat Analizele de laborator sunt mult modificate: Transaminazele (G.P.T.) cresc la lori de peste 200-700 U.L (normal 1-20 U.L), bilirubina creste, timolul se mareste dupa cate zile, lorile biluribinemiei sunt mari, in urina sunt prezenti la inceput urobilinogenii (U.B.G.), apoi pigmentii biliari. Pentru a putea eticheta felul hepatitei, este importanta depistarea antigenului HBs. Evolutia este in functie de forma clinica, regimul folosit, rsta copilului. Daca si dupa instalarea icterului apare febra si semnele digestive, precum si neurologice, inseamna ca hepatita evolueaza spre o forma gra.

Hepatita cu virus A are o perioada de conlescenta de aproximativ 6 luni in care ficatul se reface integral, daca se respecta recomandarile medicale. Hepatita cu virus B se dispensarizeaza timp de 2 ani, dupa care, daca nu apar semne de vindecare (negatirea antigenului HBs), exista posibilitatea trecerii spre hepatita cronica.

Tratamentul igienc-dietetic

Copilul este izolat aproximativ 21 zile In spital si inca 30 zile la domiciliu.

te aceasta perioada copilul sta mai mult la pat, avea un program de odihna indelungata, fi ferit de vizionari lungi la televizor, s de citit indelungat Se culca cat mai devreme si respecta somnul de dupa amiaza. Dupa ce isi incepe activitatea, fi ferit de eforturi fizice (sport, excursii, alergare, ridicare), aproximativ 1 an. Va avea un program educational mai putin drastic cu a\'ternarea judicioasa a orelor de program cu orele de oc\"ihna. Va fi ferit de emotii si de stress.
Regimul alimentar, este cel mai important in vindecarea hepatitei s; fi respectat cu strictete cel putin 6 luni.

In primele zile, cand copilul prezinta tulburari digestive, se administra un regim hidrozaharat cu supe, sucuri de fructe, ceaiuri, compoturi, apoi lacto-fainos. Zilnic se da copilului cel putin o masa de branza de ci proaspata, iaurt Dupa ce se decoloreaza tegumentele se poate introduce carne slaba si fiarta de pasare sau vita, apoi un ou fiert moale la 2-3 zile. Dupa ce se externeaza si pana la 6 luni, regimul alimentar fi hiperproteic (branza de ci, iaurt, lapte, carne fiarta slaba, oua fierte moi), hipolipide (untdelemn, margarina) si normoglucidic (zaharul fi inlocuit partial cu mierea de albine si sucurile de fructe).

Alimente interzise: nuci, alune, ciocolata, muraturi, otet creme cu oua, maioneza, prajeli, condimente, carne grasa conserta, tocaturi, mezeluri, afumaturi, branzeturi fermentate, etc )
Tratamentul medicamentos consta In: vitamine,
hepato-protectoare: Silimarina, Hepabionta, Liv-52, Metaspar, Mecopar, Esentiale, administrate alternativ, antispastice, antidiareice, antianemice, calciu.
Etiologia fiind de origine virala, nu exista un tratament antihepatic.

Prevenirea imbolnavirii se face prin respectarea normelor de igiena: spalarea pe maini cu sapun inaintea meselor sau dupa utilizarea W.C-ului, prepararea si depozitarea corecti a alimentelor, spalarea abundenta a legumelor si fructelor, igiena

locuintei.

Hepatita cu virus B fi prevenita prin evitarea pe cat posibil, a tratamentelor injecile; vor fi efectuate numai la indicatia medicului si numai cu seringi de unica folosinta.

Din ra anului 1993 s-a introdus la noi in tara ccinarea antihepatita B care se face intramuscular, la a 4-a zi de la nastere, din maternitate si se continua inca cu doua doze la rsta de 2 luni si 11 luni Se efectueaza astfel o protectie sigura impotri virusului hepatitei B. Aceasta ccinare nu exclude tnsa imbolnavirea copilului de hepatita virala tip A.
Hepatita acuta virala nu ofera organismului o protectie pe viata, copilul putand face noi imbolnaviri mai ales cu irus B and in vedere rietatea tipurilor si subtipurilor antigenice. Odata externat copilul cu hepatita fi dispensarizat in functie de forma de boala.

Copilul fi prezentat la medic la o luna, 3 luni, 6 luni, 1 an, de la externarea din spital pentru a fi consultat, pentru efectuarea analizelor de laborator (V.S.H., hemograma, examen de urina, G.P.T., tymol, bilirubina, electroforeza, examen coproparazitar) silindu-se tratamentul medicamentos precum si regimul alimentar adect.
Coexistenta unei paraziteze intestinale (giardia, Oxiuroza), poate prelungi evolutia bolii si mentine lori ridicate ale transaminazelor (40-50 UJL) inca 1-2 luni Chiar daca aceste investigatii nu se normalizeaza in primele luni, nu trebuie sa alarmeze parintii, vindecarea ficatului facandu-se lent in aproximativ 6-l2 luni, atat timp cat s-au respectat indicatiile de regim alimentar, tratament medicamentos.

Dupa 6 luni de la imbolnavire este indicata o cura balneara cu ape minerale (Crenoterapie) in statiuni balneare cu profil digestiv: Olanesti, Calimanesti, Slanic-Moldo, Sangeorz.