eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Bolile aparatului respirator la copii

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » bolile aparatului respirator la copii

Otita medie a sugarului

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Otita medie a sugarului

Advertisements


Otita medie eatarala. Esle denumita si congesti sau seroasa. Ea apare in cursul infectiilor virale, aproape concomitent cu catarul acut al cailor respiratorii superioare.
Prinderea urechii medii nu reprezinta o regula, dar in raport cu factorii favorizanti amintiti, sugarii cu handicapuri si mai ales cei cu diateze exudati si limfatica sint frecvent supusi acestor riscuri.
Simptomatologia otitei calarale se suprapune si completeaza apoi, cu unele manifestari proprii, loul clinic al rinofaringitei.
La sugarii cu o buna reactivitate febra este constant intilnita. Modificarea starii generale poate fi prezenta intr-o inai mica sau mai mare masura. Ceea ce impresioneaza cel mai mult este insa starea de agitatie, nelinistea si pi insul sugarului, uneori aproape continuu, tradind sub aceasta forma suferinta lui otica. Adeseori el isi freaca capul pe perna sau si-I agita prin miscari continue, laterale.
Suptul, dificil, determinat de catre obstructia nazala din cursul rinofaringitei, devine dureros si face cu totul imposibila alimentatia. Sugarul arunca din gura mamelonul, dupa care tipa si plinge continuu.
Durerea din cursul suptului si deglutitiei este determinata de catre compresiile mecanice aeriene induse pe cale tubara asupra urechii medii prin aceste miscari.
Adeseori o mama cu experienta sesizeaza si linisteste suferinta copilului, lamurind si diagnosticul, prin aplicarea la nivelul urechilor a unor comprese calde si uscate, dupa cum. uneori, sugarul isi alina durerea sprijinindu-si urechea bolna pe sinul cald al mamei.
Semnul lui Vacher ne poate ajuta in presupunerea diagnosticului. Se cerceteaza prin inchiderea orificiului proximal al conductului extern al urechii cu ajutorul tragusului si exercitarea apoi asupra Iui a unei compresiuni, care, prin inpingerea coloanei de aer astfel inchisa, declanseaza o reactie dureroasa.
Varsaturile sint foarte frecvent inlilnite datorita si faptului ca centrii rsaturilor sint situati in vecinatatea centrilor vesti-bulari.
Tabloul clinic poate fi intregit prin semnele bolii diareice, cu sau fara deshidratare, care se asociaza adeseori, mai ales la sugarii alimentati artificial. Alteori el poate fi dominat de boala diareica, atunci cind olila catarala evolueaza spre forma supurata.
Prin examenul otoscopic se pune in evidenta un timpan hiperemial. Paracenteza efectuata cu aceasta ocazie, in conditiile unei stari de agitatie intensa a sugarului, il linisteste imediat.
La paracenleza timpanul este in tensiune, dupa care poate sa apara singe sau numai o serozitate.
Obisnuit, otita catarala urmeaza cvolu(ia catarului rinofaringian, daca reactivitatea sugarului este buna si el a beneficiat de un tratament corect.
Tratamentul otitei calarale se adreseaza unor masuri generale si locale.
Tratamentul general este acelasi cu al rinofaringitei, asociindu-se obligatoriu medi-catia antiinfectioasa. Folosirea antibioticelor de tipul penicilinei G este foarte utila. Se administra pe cale intramusculara, in doze de 50 000-200 000 u/kg corp si in 24 ore, fraclionata in 4 prize si la 6 ore interl.
Riscul evolutiei ei spre o otita supurata impune, pentru acoperirea unei sfere mai largi de actiune, asocierea eventuala a kana-micinei, in doza de 15

• 20 mg/kg corp in 24 ore, in injectii i.m., sau a ampicilinei in doza de 100 mg/kg corp si greutate, de preferat i.m. Ampicilina poate fi asociata si cu kanamicina in aceleasi doze.
Tratamentul local consta din aplicaiea pe urechi de comprese, uscate si calde sau de saculete cu sare sau malai incalzite si insti-larea in conductul auditiv extern a citor picaturi de glicerina boraxata 4% sau Bo-ramid, o data sau de 2 ori pe zi, asigurindu-se totodata dezobstructia si dezinfectia nasului de cite ori pe zi.
Tratamentul igieno-dictetic are o marc importanta, alimentatia sugarului fiind conditionata de toleranta lui digesti si de eventualitatea unor manifestari ale bolii diareice, in conditiile prezentei ei, regimul dietetic fi cel corespunzator bolii diareice, aco-perindu-se minimum necesar proteo-caloric si nevoile integrale lichidiene.


Otita medie supurata a sugarului.


Din punct de vedere clinic imbraca.mai multe forme de manifestare si de evolutie. Ele sint conditionate de virsta, starea de nutritie si reactivitatea copilului, precum si de catre modalitatile in care apar, fiind subordonate florei microbiene ce le determina.

Se poale vorbi astfel de o otita supurata secundara unei infectii CU cale de proare tu bara, urinata unei otite calarale.In cursul unor infectii sistemice poale avea loc infectarea urechii medii prinlr-un mecanism de diseminare hemalogena.
Otita supurata a sugarului poale sa apara foarte frecvent ca o complicatie in cursul diverselor imbolnaviri ale cailor respirai orii, ale bolii diareice sau al unor boli infectioasc cum esle rujeola. Otita medic din cursul rujcolei poate fi si calarala atunci cind virusul rujeolic afecteaza si urechea medie.
Adeseori olila supurata se poale complica la rindul ci cu o boala diareica sau cu o pneumopatie acuta.
Otita supurata poale fi consecinta si a ospitalismului, iar germenii delerminanU sa fie stafilococul sau flora gram negati, microorganisme de cele mai multe ori selectate si rezistente la antibioticele uzuale.
Prematurii, nou-nascutii, sugarii mici sau cu distrofic si rahitism, cei alimentati artificial sint mult mai periclitati riscului otitei supurate.
Germenii obisnuiti ai otitei supurate sint cei ai cavitatii bucofaringiene si anume pneu-inococul, micrococul cataral, streptococul, b. Pfeifer, meningocociil, slafilococul si, in anumite conditii, flora de spital, intilniti izolai, sau asociati.
Olila medie supurata se exteriorizeaza clinic, prin doua forme de manifestare si anume : forma manifesta, descrisa si sub denumirea de otita stenica si forma latenta. Se descrie si o forma supurata Irenanta, cu tendinta la cronicizare.
Otila supurala manifesta este caracteristica sugarilor cu o buna reactivitate, rareori fiind urmata de complicatii mastoi-diene. Se manifesta in mod zgomotos, dar arc o tendinta marcata spre vindecare. Foarte rareori se. insoteste de fenomene toxico-sep-tice generale.
De fapt ea esle urinarea unei otite calarale, infectata secundar pe cale tubara, prin germenii prezenti in cavum.
Simplomele prin care de obicei se exteriorizeaza otita supurata, dar nedrenata, sint: febra, adeseori ridicata si cu caracter septic ; agitatia ; nelinistea, plinsul continuu si chiar convulsiile ; anorexia, rsaturile si uneori scaunele diareice. Din aceste motive, curba greutatii devine stationara sau inregistreaza scaderi mai mult sau mai putin importante.
Uneori loul clinic poale fi dominai de. manifestarile sistemului nervos, fiind aso-ciate in mod evident semnele meningealc, insotite chiar de modificari ale l.c.r. prin cresterea numarului de elemente.
Ca un semn caracteristic, boala diareica, ce poale insoti olita cel mai adeseori, nu raspunde tratamentului ei obisnuil, vindecarea fiind in concordanta de evolutia favorabila a olitei.


Semnul lui Vachcr este pozitiv.

llemoleucograma poate sa arate o crestere importanta a numarului de leucocite, cu deviere spre stinga a formulei lcucocitare.
Examenul local de specialitate pune in evidenta modificari ale timpanului, in raport cu stadiul evolutiv al proceselor de la acest nivel. Timpanul poale fi astfel intens hipc-remial, infiltrat sau sa bombeze, dupa cum el poate sa fie flasc si sa prezinte o culoare galbcn-cenusie.
Alteori modificarile locale sint minime sau greu decelabile si, nu rareori, dupa un examen negativ, otita sa dreneze, spontan iar manifestarile clinice, pe care sugarul le prezinta, sa se amendeze simtitor.
Uneori otita supurata poate drena, prin tuba lui Eustachio, in cavnm, dupa cum timpanul poale perfora spontan, dar sa nu asigure un drenaj satisfacator.
Paracenteza este urmata de scurgerea puroiului prin conductul auditiv extern.
Drenajul suficient al urechii medii se insoteste imediat de ameliorarea simptomatologiei zgomotoase. Sustinut pina la vindecare el asigura o buna evolutie a bolii.
Drenajul incomplet sau insuficient ca durata angajeaza recaderi precum si prelungirea evolutiei otitei, cu cresterea riscurilor unor complicatii.
Otita supurata latenta, denumita si astenica, este forma de otita supurata intilnita la sugarii eu handicapuri si cu o reactivitate mult scazuta. Tabloul clinic esle dominat de manifestarile ci toxico-seplice generale, diagnosticul fiind mai degraba intuit. El poate fi sesizai, cu mai multa usurinta numai dupa o practica mai indelungata si pe baza unor obsertii acumulate, pentru ca simptomatologia otitei latente precum si examenul local olic sint de cele mai multe ori foarte sleise si greu de interpretat.
Primele elemente, ce sugereaza diagnosticul unei olile latente, sini legale de starea de denutritie a sugarului, pe al carei fond se mentine o stare febrila capricioasa, neregulata, prelungita, cu limite riate si foarte rar cu crosete prea inalte. Uneori febra poate chiar lipsi sau sa prezinte unele mici oscilatii, dupa cum sugarul sa prezinte o stare subfebrila.


Boala diareica, de intensitate riabila, trenania, rezistenta la Iratamentul dietetic, corect aplicat, cu numeroase recaderi, este aproape in mod constant prezenta, influen-tind dit si nefavorabil starea sugarului si curba greutatii lui. Nu rareori loul clinic este dominat de manifestarile bolii diareice si ale sindromului ei de deshidratare, care poale evolua sub forma cea mai gra de toxicoza.
Indiferent de gradul de deshidratare a sugarului, starea lui generala este mult modificata. El poale fi agitai, dar de cele mai multe ori el este areactiv. Starea toxica esle evidenla, tegumentele lui uscate fiind palide, cenusii, de aspect pamintiu.
Otita latenta se poate complica sau sa insoteasca, in conditiile aparitiei ei in cursul ospilalismului, o pneumopatie acuta sau o alta afectiune intercurenta. in acest ansamblu, loul clinic si evolutia ei imbraca un caracter de foarte mare gravitate, accentuat si de flora microbiana determinanta de spital, rezistenta la medicatia anliinfectioasa obisnuita.
Examenul otoscopic evidentiaza adeseori unele modificari ale timpanului, dar care nu intotdeauna sint caracteristice. Uneori aspectul timpanelor poate fi normal, dupa cum ele pot fi mate, de culoare cenusie si usor ingrosate. Paracenteza este urinata, imediat sau in ziua urmatoare, de o secretie purulenta si urechea sa dreneze mai multa vreme, angajind o ameliorare treptata a starii generale a copilului.
De multe ori insa otita latenta poate evolua spre o mastoidita.
Prin tulburarile digestive, dificultatile de alimentatie, starea toxica insotitoare si carentele nutrilive, otita latenta angajeaza
scaderea marcata a tolerantei digestive, precum si starea de denutritie a sugarului, accentuiudu-se tolodata riscul complicatiilor si al dificultatilor lerapculice. intr-o proportie de 5 pina la 10%, otitele, in general, pol antrena o scadere, marcata a tolerantei digestive privind digestia dizahari-delor mai ales, dar si absorbtia glucozei sau a galactozei.
Tratamentul otitei medii supurate se individualizeaza dupa lipul ei de manifestare clinica si sindroamelc insotitoare. El este tolodata conditionat de complicatiile eventuale ce o pol insoti.

Tratamentul nu trebuie lasat numai pe seama specialistului otolog.
Un prim obiectiv urmarii este legat de o buna drenare a urechii medii, pina la vindecarea ei. Chiar si otitele deschise in mod spontan obliga asigurarea unui drenaj complet, realizat initial prinlr-o paracenteza larga, practicata de jos in sus, si apoi intretinut printr-o toaleta continua. Astfel, sint necesare, dupa paracenteza, pastrarea si schimbarea, o dala sau de doua ori pe zi a unor mese uscate sterile, si efectuarea de cite ori pe zi a spalaturilor auriculare cu solutii slab antiseptice sau apa oxigenata.
Tratamentul antiinfectios reclama folosirea antibioticelor cu actiune bactericida si cu sfera larga de acoperire. Alegerea lor, durata tratamentului, ritmul si caile de administrare sint conditionale de forma clinica a olitei supurate, evolutia ci si germenii cauzatori, precum si de starea de dezvoltare a copilului.
Otita supurata manifesta, caracteristica sugarului eulrofic, recunoscind o etiologic prin flora gram poziti, beneficiaza corespunzator de tratamentul cu penicilina G, obligatorie in formele cu streptococ, careia ii pot fi asociate kanamicina sau ampicilina. Calea lor de administrare fi intra-musculara, in ritmul si dozele corespunzatoare sugarului, cu o durata de cel putin 7-l0 zile.
Otitele stafilococicc vor fi supuse unui tratament antiinfectios antistafilococic, de preferat fiind oxa-, cloxa- sau dicloxacilina, in asociere cu melicilina sau gentamicina.
Otitele supurate latente, obisnuit intilnile la sugarii cu sindrom de. malnulritie. si determinate de obicei de catre flora gram negati, solicita o anlibioterapie specifica, rezultate mai bune obtinindu-se la gentamicina, care poate fi utila, alaiuri de carbeneilina, si in tratamentul olitelor cu b. piocianic.
Un tratament antiinfectios incomplel ca si un drenaj insuficient al urechii medii pol masca evolutia clinica a otitei, de aceea trebuie acordata o deosebita atentie acestor laturi terapeutice.
Tratamentul general al olilclor supurate se adreseaza si unor masuri igieiio-dietetice si simptomatice, care vor Ti aplicate, dupa nevoie.
Tratamentul dietetic se diferentia in
raport cu virsla sugarului si toleranta lui digesti) asigurindu-se aportul minim necesar proleo-caloric si in lichide.
Boala diareica insotitoare fi ingrijita in conditiile corespunzatoare, tinindu-se intotdeauna seama ca raspunsul favorabil fi conditionat de buna evolutie a otitei si a tratamentului ei. Se vor corecta toate tulburarile fiziopalologice survenite privind dezechilibrele hidro-cleclrolitice si ale acido-bazei, regimul dietetic fiind condus in raport cu modificarile produse asupra tolerantei digestive si nevoile nutritive ale sugarului. O deosebita atentie o solicita sugarii cu sindrom de malnutritie a caror toleranta digesti mult scazuta nu putea fi stapinita decit printr-o alimentatie judicios condusa.
Controlul cavumului faringian este necesar in toate otitele supurate, adenecloinia fiind indicata numai dupa o perioada de cel putin 2•3 saplamini de la rezolrea episodului acut otic.


Galerie de imagini si poze medicale: otita medie


imagine cu otita medieimagine cu otita medie




imagini otita medieimagini otita medie poza despre otita mediepoza despre otita medie


Alte materiale medicale despre: bolile aparatului respirator la copii

loading...


Se recomanda comprese calde, aplicate pe ureche, cu ceapa cruda si frunze de varza, alternate cu comprese cu cartofi fierbinti pe ureche. Picioa [...]
Infectie insotita de prezenta mucozitatilor purulente ale urechii mijlocii. Diagnostic Mucozitati caldura ale Veziculei Biliare care urcA [...]
Inflamatie acuta sau cronica a casei timpanului. Plante medicinale ce pot fi utilizate: cimbrul, galbenelele, jalcsul, musetelul, sovarvul, [...]


Copyright © 2010 - 2018 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre bolile aparatului respirator la copii

    Advertisements


    Alte sectiuni


    loading...

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile