Fructele sunt bogate in vitamine, saruri minerale. Au un continut hidric mare. Se pot administra sub forma de suc de fructe, incepand de la varsta de 6-8 saptamani (citrice, mere, morcov), la inceput cateva picaturi, crescand pana la 30-60 ml/zi, repartizat in 2 prize. Dupa varsta de 4 luni pot fi date sucuri de rosii, struguri, caise. Dupa varsta de 6 luni se recomanda suc de pere pergamute. Dupa varsta de 3 luni, fructele pot fi administrate sub forma de pireuri de fructe (mere crude sau coapte, banane, piersici). Dupa varsta de 6 luni se pot da compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructa pasata). De la varsta de 4 luni pireul de fructe sau sucul de fructe poate fi imbogatit cu un fainos indulcit cu zahar, iar de la 5-6 luni se poate completa si cu 1-2 lingurite de branza de vaci. in felul acesta se poate alcatui o masa de fructe care sa inlocuiasca o masa de lapte. Nu se r da copilului sub 1 an zmeura, capsuni, fragi, care au actiune puternic alergizanta. Masa de fructe se va administra imediat dupa ce a fost preparata. Nu se va pastra la frigider, daca copilul nu a consumat toata cantitatea care i-a fost pregatita. Sucurile si piureurile de fructe nu se incalzesc, deoarece se inactiveaza vitaminele.
Legumele sunt alimente vegetale hipocalorice, cu continut mic de proteine si lipide, sunt bogate in fibre alimentare, saruri, vitamine. Ele pot fi introduse in alimentatie de la varsta de 3,5-4 luni. Cele mai intrebuintate legume in alimentatia sugarului sunt: morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac, dovleci, rosii, ardei grasi, ceapa, fasole verde. Ele se administreaza in alimentatia sugarului la inceput sub forma de supa de zarzavat strecurata, apoi imbogatita 1-3% cu fainos si adaos de ulei vegetal. De la varsta de 4,5-5 luni se poate da sub forma de piure de legume, imbogatit cu unt si lapte.
Fainoasele (faina de porumb = zeamil, de orez = orezina, de grau = gris) au valoare energetica mare, fiind bogate in amidon si unele vitamine. Faina de grau, orz, secara contine gluten, o proteina alergizanta pentru mucoasa intestinala a sugarului. Introdusa prea de timpuriu in alimentatie, ea poate induce aparitia unui sindrom celiachiform. De aceea se recomanda ca grisul sau alte produse care contin gluten sa fie introduse dupa implinirea varstei de 8 luni, dupa ce copilul s-a obisnuit cu fainurile fara gluten.
Carnea are un continut mare in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.
Se recomanda carnea de pui sau vita incepand de la varsta de 5 luni, sub forma de came fiarta si fin tocata cu cutitul sau mixata, administrata in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 3-4 ori pe saptamana, in cantitate de 20-30 grame/zi la inceput. De la varsta de 6 luni se poate da ficat de pasare, iar de la 10 luni came de peste alb (salau, pastrav, stiuca). De la 8-9 luni pot fi date peri soare de carne sau ciorbita acrita cu bors sau lamaie. Chiftelute de came pregatite in ulei se introduc dupa varsta de un an. Carnea de porc sau oaie nu va fi data decat dupa varsta de 3 ani. Oul, aliment complet, bogat in vitamine, are valoare nutritiva ridicata. Se administreaza sub forma de galbenus de ou fiert (timp de 10 minute). Se administreaza dupa varsta de 6 luni, incepand cu 1/8 galbenus. Se da de 2-3 ori pe saptamana inglobat in piureul de legume. Albusul este alergizant si de aceea se administreaza dupa varsta de 1 an.
Branza de vaci se da incepand cu varsta de 5 luni sub forma de orez pasat cu branza de vaci, piure de legume cu branza. Dupa 8-9 luni se poate da mamaliguta cu branza de vaci.
Iaurtul, preparat in casa se poate da la varsta de 5 luni, cu adaos de 5% zahar, iar de la 8 luni si cu adaos de biscuiti.
Asa cum a reiesit din expunere, diversificarea este o ablactare in trepte.
Trebuie sa se tina seama de urmatoarele principii generale:
- se va face strict individualizat tinand seama de alimentatia anterioara, starea de nutritie a sugarului, riscul de alergie alimentara;
- depinde de traditie si obiceiuri alimentare ale familiei (societatii);
- intervin disponibilitatile alimentare care tin de sezon, factorul financiar, preferinta medicului sau a familiei pentru produse de bucatarie clasica ("preparate de casa") sau produse industriale.
Momentul diversificarii este amplu comentat. Diversificarea precoce (2,5-3 luni) are urmatoarele avantaje:

- farizeaza dezltarea structurilor orale;

- spor caloric, crestere ponderala rapida;

- somn linistit (sugar satul);

- aport suplimentar de vitamine, fier, fibre. Dezavantajele diversificarii precoce:

- functia digestiva nu este suficient maturata;

- functia renala imatura (incarcatura osmotica mare);

- farizeaza obezitatea;

- valoarea biologica a proteinelor vegetale este inferioara celor din lapte;
- scade biodisponibilitatea unor substante (fitatii leaga calciul);
- glutenul introdus precoce farizeaza aparitia celiachiei.
Preparatele industriale pentru diversificare nu sunt suficient de bine cunoscute de parinti si chiar de medici, au pret ridicat si nu au nici un fel de traditie pentru utilizare (au lipsit complet de pe piata pana recent). Utilizarea lor va putea fi introdusa in timp, deoarece prezinta unele avantaje certe cum sunt: economie de timp, comoditate extrema in administrare, preparare instant, posibilitatea de stocare, mare varietate indiferent de sezon. Aceste preparate prezinta insemnate avantaje nutritionale avand densitate nutritiva standardizata (respecta criterii recomandate de OMS/FAO), digestibilitate foarte buna (obtinuta in procesul de preparare industriala), continut redus in sare (2 g/kg), majoritatea nu contin zahar cristalizat (previn obezitatea, cariile dentare), fainurile nu contin gluten, cerealele sunt imbogatite cu fier si au biocalitate garantata (nu contin conservante), sunt securizate bacteriologic, toxic si oncologic. Preparatele industriale de diversificare au norme de calitate inscrise pe ambalaj, cum sunt: varsta pentru care sunt recomandate (baby, junior), cantitatea si tipul glucidelor, gluten-free, calorii, sodiu, vitamine, fier, alte ingrediente care depasesc 2%, data expirarii. Exemple de astfel de preparate sunt: piureuri de legume si fructe in diferite combinatii, cereale cu sau fara gluten, cereale cu sau fara lapte, amestecuri de cereale (7) sau alimente combinate (legume + came de vita sau pui, legume + came + fainos, fructe + fainos + lapte etc).
Cele mai alergizante alimente raman oul, pestele, capsunile; acestea nu r fi administrate sugarilor cu teren alergic (anamneza familiala). Dar aceste masuri care se refera la o populatie infantila selectionata nu trebuie extrapolate la toti sugarii, nefiind recomandata o schema dietetica generala.