eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Alimentatia copilului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » sanatatea copilului » alimentatia copilului

Alimentatia naturala la san - alaptarea

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Alimentatia naturala la san - alaptarea
Accentuam obligativitatea si necesitatea imperioasa a alimentatiei naturale, subliniind ca cel mai bun lapte pentru nou-nascut si sugar este laptele mamei sale, calitatile superioare ale laptelui matern decurgand din aceea ca:
1. Furnizeaza o ratie alimentara echilibrata, cuprinzand principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului;
2. Asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica deosebita prin IgA secretorie, lactoferina, lizozim, macrofage, anticorpi (antivirali si antibacterieni);
3. Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului;
4. Creeaza o legatura afectiva fundamentala cu o importanta deosebita in dezvoltarea ulterioara a copilului din punct de vedere neuropsihic;
5. Are implicatii economice foarte importante, fiind cel mai ieftin preparat de lapte;
6. Asigura prevenirea malnutritiei proteincalorice. De mentionat ca medicii gresesc de multe ori,
atunci cand sub pretextul unei hipogalactii, insuficient demonstrata, sfatuiesc mamele sa renunte la alimentatia naturala.


Fiziologia secretiei lactate.

In timpul sarcinii, glanda mamara sufera unele modificari, care constau in dezvoltarea lobilor glandulari, multiplicarea duetelor si alveolelor. Dupa 3 luni de sarcina, o data cu cresterea secretiei de progesteron si prolactina, este stimulata si activitatea glandei mamare de a produce colostru. Productia de lapte in cantitate mare este inhibata in timpul sarcinii de hormonii steroizi placentari. Imediat dupa nastere, inhibitia placentara a secretiei de lapte dispare, scade nivelul de progesteron si apare laptele. Mentinerea lactatiei se face prin intermediul a doua reflexe materne (de productie de lapte si ejectie de lapte) si prin intermediul unor reflexe din partea sugarului.
Reflexele materne. Stimularea receptorilor terminatiunilor nervoase de la nivelul areolei mamare si mamelonului de catre sugar determina stimularea reflexa, pe cale aferenta, a hipotalamusului anterior, care va elibera prolactina si a hipotalamusului posterior, care va elibera oxitocina. Lactatia mai este influentata si de alti hormoni: cortizol, insulina, hormoni tiroidieni, paratiroidieni, STH.
Prolactina este hormonul lactogenic, care stimuleaza productia initiala de lapte. in lactatia precoce, suptul determina cresterea prolactinei la valori de 10 ori mai mari fata de normal. Oxitocina determina contractia celulelor mioepiteliale si determina evacuarea laptelui prin canalele galactofore. Reflexul de ejectie a laptelui nu este determinat numai de supt, ci si de stimuli vizuali, auditivi, olfactivi ca si de alti stimuli particulari primelor zile de lactatie. Reflexele din partea sugarului constau in miscari active de cautare a mamelonului, cu apucarea acestuia si supt viguros chiar la 2-3 ore dupa nastere.
Compozitia laptelui de mama. Laptele de mama cunoaste 3 variante: colostru, lapte de tranzitie si lapte matur, in functie de distanta de momentul nasterii.
Colostrul este un lichid galbui care este secretat din ultimul trimestru de sarcina si cateva zile dupa nastere. Este produs in cantitate de 10-l00 ml/zi. Secretia de colostru creste progresiv si compozitia se modifica treptat spre laptele de tranzitie si apoi matur. Are densitate crescuta. Este bogat in proteine, cu un continut mai mic de lactoza, grasimi si vitamine hidrosolubile, dar are vitaminele liposolubile si imunoglobuline in cantitati mai mari decat laptele matur. Este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de rinichiul imatur. Imunoglobulinele continute in colostru impiedica aderarea bacteriilor, virusilor, exercitand in felul acesta cu rol in apararea antiinfectioasa.
Laptele de tranzitie dureaza de la ziua 4-6 pana in ziua 10-30. Este perioada in care compozitia laptelui este in permanenta modificare biochimica si imuno-logica. Se produce cresterea concentratiei de lactoza, fosfor, vitamine din grupul B si scaderea concentratiei de proteine si saruri minerale.
Laptele matur isi definitiveaza compozitia intre a 10-30 a zi dupa nastere. Compozitia lui nu este constanta pe tot parcursul lactatiei, variind de la un supt la altul, in timpul aceluiasi supt (este mai apos la inceput si mai bogat in grasimi la sfirsitul suptului) si intre cei doi sani ai aceleiasi mame.
Laptele de mama este alcatuit din apa in proportie de 87-95% si 5-l3% substanta uscata (proteine, lipide, glucide, saruri minerale).
Proteinele din laptele de mama nu sunt influentate de variatiile aportului alimentar al mamei. Reprezinta 9-l3 g/l pentru laptele matur, de aproape 3 ori mai putin decat in colostru. Ele sunt alcatuite din cazeina (40 %) si proteinele lactoserului (60 %), laptele uman fiind un lapte de tip albuminos. Cazeina este o fosfoproteina polimorfa, cara precipita calciul la un pH acid. Ea se prezinta sub 3 forme: a, P si K-cazeina. Cazeina din laptele uman este usor de digerat, datorita dispersarii in micelii mici. Ea contine o serie de acizi aminati: tirozina, triptofaiij Continutul ridicat in taurina intervine in dezvoltarea e creierului si meolismul colesterolului.

Proteinele lactoserului
1. a-lactalbumina (31 g/l) intervine in sintezsu lactozei.
2. Lactoferina este o glicoproteina cu rol in| absorbtia Fe si bacteriostatic. Ea poate fixa 2 atomi de Fe trivalent din laptele de mama. La niveluQ stomacului, sub actiunea pH-ului acid, ea cedeaza Fe, la nivelul jejunului, ea fixeaza din nou Fe, pe care il |] cedeaza receptorilor din marginea in perie. In perioada neonatala, saturatia cu Fe a lactoferinei este mare, cu scopul de a proteja nou-nascutul de o supraincarcare cu Fe in aceasta perioada. Astfel este explicata marea biodisponibilitate a lactoferinei. Datorita acestei biodisponibilitati, sugarul alimentat la san este protejat de aparitia anemiei feriprive in primele 6 luni de viata. Dupa trecerea la o alimentatie mixta si inceperea diversificarii alimentatiei, biodisponibilitatea Fe din j laptele uman scade, ceea ce impune suplimentarea cu Fe a dietei.
3. Imunoglobulinele din laptele uman suntl reprezentate de IgA secretor, IgM, IgG, IgE.
IgA secretor este diferit de IgA seric. Se gaseste in cantitate foarte mare in colostru (5 g/l) si scade treptat dupa a 6-a zi de viata la 1 g/l. Ajunsa in organismul nou-nascutului IgA secretor are rol in apararea antiinfectioasa, atat la nivelul mucoasei digestive, cat si respiratorii, ea tapetand mucoasa digestiva cu un strat de anticorpi care impiedica patrunderea bacteriilor si virusilor prin mucoasa.
IgA secretor este alcatuita din 2 monomeri de IgA (fabricati de limfocitele din lapte) si uniti covalent prin intermediul piesei secretorii J (sintetizata la nivelul celulelor epiteliale ale glandei mamare). Cel mai important segment al IgA secretor este piesa secretorie, care face ca dimerul de IgA sa devina rezistent la actiunea enzimelor proteolitice digestive si sa fie sil la pH acid. IgA secretor din lapte are rol stimulator al formarii de IgA in limfocitele mucoasei intestinale a sugarului, care apoi migreaza la alte mucoase. IgA secretor nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofita. Ea inactiveaza E. coli si impreuna cu macrofagele impiedica absorbtia antigenelor alimentare si favorizeaza eliminarea lor din tractul digestiv. In cazul in care exista deficit de IgA secretor in laptele matern este favorizata aparitia infectiilor respiratorii si diareelor cronice. IgM se gaseste in cantitate crescuta in colostru (150-l70 mg/l) fata de laptele matur (30-60 mg/l). IgG este foarte slab reprezentata in laptele de mama.
4. Albuminele serice sunt in laptele de mama in cantitate de 0,3-0,5 g/l. Au rol de liganzi. Concentratia este maxima in colostru.
5. Enzimele din laptele uman sunt in numar de 20 si au rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa.
z.Lizozimul sau muramidaza este o substanta
bactericida produsa de macrofage. b.Lipazele au rol in digestia trigliceridelor din
lapte, c. a-amilaza catalizeaza hidroliza amidonului in


maltoza. d.Galactoziltransferaza intervine in sinteza

lactozei, leaga Mn, Zn, Ca, Co. t.Sulfhidriloxidaza participa la sinteza IgA
secretorie si la mentinerea potentialului redox inInteresul sugarului. f. Lactoperoxidaza produsa de macrofage,
exercita actiune bactericida asupra E. coli si


Salmonelei. g.Fosfatazele au actiune redusa in laptele de

mama. h.Ribonucleaza catalizeaza actiunea acidului
ribonucleic. i. Xantinoxidaza catalizeaza oxidarea purinelor,
pirimidinelor, aldehidelor. j. Proteazele si inhibitorii de proteaze au


activitate mare in colostru. Catalizeaza hidroliza

proteinelor. In afara acestor componente, laptele uman mai contine si acizi aminati liberi (acid glutamic, glicina, alanina, valina, leucina, acid aspartic, serina, taurina, pralina).

Glucidele din laptele de mama.

Glucidele din laptele de mama sunt in cantitate de 70 g/l, din care 60 g lactoza si 10 g oligozaharide.
Lactoza este un dizaharid format din glucoza si galactoza. Lactoza reprezinta principalul constituient osmotic al laptelui, cu rol in determinarea volumului de lapte secretat. Se gaseste sub forma izomerului beta.
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa nespecifica, fiind factor de crestere pentru Lactobacilus bifidus.

Lipidele din laptele matern.
Lipidele din laptele de mama sunt in cantitate de 38-40 g/l. Ele sunt alcatuite din trigliceride (98%), colesterol, fosfolipide, acizi grasi liberi. Trigliceridele sunt compuse din acizi grasi saturati (43%) si nesaturati (57%). Laptele uman este bogat in acizi grasi polinesaturati cu lanturi lungi. Dintre acizii grasi ai laptelui de femeie, cel mai important este acidul linoleic. In laptele de mama el este in cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele de vaca, avand cea mai buna utilizare dintre toti acizii grasi. Prin contributia lui la formarea acidului arahi-donic intervine in maturarea sistemului nervos al copilului. Concentratia de lipide in laptele uman are variatii circadiene (concentratie mare in cursul zilei, spre pranz) si in timpul aceluiasi supt (concentratie mai mare la sfasitul suptului, intervenind ca factor de satietate).


Sarurile minerale din laptele de mama.

Sarurile minerale sunt in cantitate de 2 g/l, contribuind prin aceasta la osmolaritatea scazuta a laptelui matern (80 mOsm/I). Sodiul este de 100-200 mg/l, fiind in cantitate mica si prin aceasta scazand riscul de hipertensiune arteriala. Calciul si fosforul sunt in cantitate de 4 ori mai mica fata de laptele de vaca. Raportul Ca/F in laptele de mama este de 2/1 fata de 1,2/1 in laptele de vaca, raport optim absorbtiei calciului. Fierul este prezent in cantitate mica in laptele de mama fata de laptele de vaca, dar cu biodisponibilitate mare. Alte minerale continute in laptele de mama sunt: Cu, Zn, Mg, Se, Mn, Mo.

Vitaminele din laptele de mama.
vitamina K injecil, in doza de 0,5-l mg la nastere pentru a preveni boala hemoragica a nou-nascutului. Vitaminele din grupul B: Blt B2, B3, B^ sunt in cantitate insuficienta in laptele de mama, in timp ce B2, Bi2, acidul pantotenic sunt in cantitate suficienta. Vitamina C este in cantitate de 50 mg/l si acopera nevoile sugarului.


Factorii de protectie antiinfectioasa ai laptelui matern.

1. Factorii celulari: corpusculi Donne, polimorfonuclearele neutrofile, limfocitele. Corpusculii Donne sunt macrofage foarte mari, care protejeaza fata de enterocolita ulceronecrotica, vehiculeaza si elibereaza IgA secretor, sintetizeaza fractiunile C3, C4 ale complementului, lactoferina, lizozimul;


2. Imunoglobuline;

3. Lactoferina;


4. Lizozim;

5. Lactoperoxidazacu actiune bactericida;
6. Fractiunea C3, C4 a complementului au rol in chemotaxisul fagocitelor si inglobarea intracelulara a particulelor;
7. Factorul antistafilococic care inhiba cresterea stafilococului auriu;
8. Factorii bifidus favorizeaza cresterea lacto-bacililor bifidus in colonul sugarului alimentat la san, cu rol in sinteza vitaminelor din grupurile B si K, oprirea dezvoltarii altor germeni patogeni din intestin, acidifierea mediului intestinal cu favorizarea absorbtiei Ca, Fe, lipidelor, vitaminei D, influentarea retentiei de azot;
9. Substante cu rol antiviral: macromoleculele non-imunoglobuline, a2-macroglobulin-like, ribo-nucleaza, inhibitori de hemaglutinina, milk-cell (cu rol in producerea de interferon si limfokine).

Modulatorii cresterii din laptele matern.

Identificarea acestora a inceput din anul 1985, rolul lor fiind inca incomplet precizat.
1. Factor epidermic de crestere (FEC) are rol stimulator in cresterea si diferentierea epiteliilor pulmonare si gastrointestinale, in reglarea pH-ului gastric la nou-nascut;
2. Factorul de crestere nervoasa (FCN) esential pentru dezvoltarea neuronilor simpatici si a celulelor senzoriale;


3. Factorul de crestere insulin-like (IGF-l);

4. Factorii de crestere al laptelui uman (HMGFI, ii, ni);
5. Factorul de stimulare a limfocitelor B cu rol in proliferarea limfocitelor B si producerea de imunoglobuline;
Vitaminele prezente in laptele de mama variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei. Vitamina A este in cantitate de 1000 UI/1, cantitate suficienta pentru a asigura protectia nou-nascutului fata de infectiile cutanate. Vitamina D este in cantitate de 22 UI/1 de vitamina D3, cantitate considerata multa vreme insuficienta. in fractiunea apoasa a laptelui uman s-a evidentiat sulfat de vitamina D, hidrosolubila, in cantitate de 850 UI/1. Nu se stie daca aceasta vitamina D are efect antirahitic la om, dar prezenta ei in laptele de mama ar putea explica raritatea rahitismului la sugarii alimentati la san. Vitamina K este in cantitate mica in colostru, ceea ce impune suplimentarea cu 6. Lipaza stimulata de sarurile biliare cu rol in distrugerea giardiilor intestinale;


7. Sulfhidroxilaza;

8. Taurina cu rol in proliferarea celulara retiniana si a bulbului olfacti
9. Factorul Z de crestere (factorul bifidum). Alte substante ale laptelui matern: Hormonii: STH, insulina, somatostatina, relaxina,
calcitonina, neurotensina, TRH, TSH, tiroxina, triiodotironina, eritopoietina;


Prostaglandine E2 si F2:

Substante exogene excretate prin lapte.


Galerie de imagini si poze medicale: alimentatia naturala


imagine cu alimentatia naturalaimagine cu alimentatia naturala
imagini alimentatia naturalaimagini alimentatia naturala poza despre alimentatia naturalapoza despre alimentatia naturala


Alte materiale medicale despre: alimentatia copilului

Stilul de viata sanogen implica in primul rand o alimentatie sanatoasa. Lucrari recente in domeniul nutritiei arata ca agresivitatea poate fi combatu [...]
Supraalimentatia fara un motiv medical este un abuz, caci este vorba de un consum de nutrimente cu mult peste ratia fiziologica necesara zilnic, pe un [...]
XENOBIOTICELE, SUBSTANTE STRA‚INE DE ORGANISMUL UMAN Intre mediul inconjurator, cu substantele si elementele lui provenite din sol, aer si ap [...]

Copyright © 2010 - 2018 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre alimentatia copilului

Alte sectiuni


Ai o problema medicala?
Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

Intrebarea in cateva cuvinte
Intrebarea cu toate detaliile
Unde se incadreaza problema medicala?
Scrie codul din imaginea alaturata
Scrie codul din imaginea alaturat

Vezi toate intrebarile