Afectiuni reumatice

Afectiuni reumatice

Reumatologie studiul patologiei reumatica

Rheuma suferinta dureroasa articulara/periarticulara

Clasificare:

Etapele examinarii:

*anamneza:

-durerea cel mai im 838e45i portant simptom; ne intereseaza:

tipul durerii

debutul (acut, intens, neprecizat)

daca apare ziua (reumatism de uzura) sau noaptea (reumatism inflamator)

daca se amelioreaza sau nu in repaus (se accentueaza in repaus reumatism inflamator);

-redoarea articulara se intra greu in mobilizare. Poate dura putin (30 minute) sau mult (reumatism degenerativ);

-tumefierea articulatiei prezenta in toate tipurile de afectiuni reumatismale;

-astenia musculara

*examenul clinic general cuprinde:

-examenul tegumentelor

-mucoaselor

-sistemul ganglionar limfatic

-aparat respirator

-aparat digestiv

*examenul local examinarea aparatului locomotor

-coloana vertebrala:

inspectie ortostatism, decubit; ne intereseaza curburile, modificarile de curbura

palpare intereseaza contractura musculara, semn constant

perentie folosit in cateva boli reumatologice semne insotite de triger points

mobilitatea coloanei se apreciaza pe segmente:

˃cervical flexie 40^o, extensie 60^o, rotatie 60-80⁰, flexie laterala 45^o. Teste folosite: indice menton-stern (N=0); indice tragus-acromion; indice occiput-perete.

˃toracal:

1.direct inclinare laterala (unghiul dintre linia biacromiala-bicreta)

2.indirect indice circometric (arata capacitatea respiratorie si mobilitatea toracica totala; N=6 cm.). Masoara expansiunea toracica in inspir-expir.

3.flexia toracala indice Schober dorsal

4.extensia maxima metoda Klapp (2-3 cm)

˃lombar flexia lombara manevra Schober inversat.

Pentru evidentierea afectarii discurilor vertebrale.

-semnul Neri flexie puternica a capului

-semnul Lasegue decubit dorsal, se ridica membrul inferior extins din genunchi

-semnul Bragard flexie dorsala a piciorului, completand semnul Lasegue

-semnul echerului depinde de varsta pacientului

-semnul Lasegue inversat se testeaza in decubit ventral, flexia gambei pe coapsa.

Articulatia soldului cea mai frecventa e afectarea degenerativa, de uzura (articulatie portanta).

*examinare (in ortostatism) intereseaza stabilitatea, mersul, masurarea celor 2 membre (lungime, circumferinta), pot aparea: flexumul, dureri la triunghiul Scarpa, atitudine vicioasa in urma coxartrozei (abductie+rotatie externa+flexie).

*testingul articular si muscular goniometrie, miscari pasive.

*examenul mersului foarte important stabilitatii, mobilitatii, echilibrului si coordonarii; mers leganat, cu baza larga de sustinere, mers cosit, salutand, etc.

Articulatia genunchiului mobilitatea este cea mai importanta e pe flexie si pe extensie.

*inspectie modificarile de aspect sunt cele mai frecvente; genu flexum; genu recurvatum in urma unor paralizii posttraumatice, genunchi plati.

Piciorul si glezna

*inspectie: diformitati congenitale sau castigate:polidactilie, halus valgus, etc.

Inspectia este podograma: platfus/picior cav/picior equin. Modificarea culorii tegumentelor.

*palpare: restructura aponevrozei tare (boala Lederhoff), deviatii in ax.

Intereseaza:

-flexia tara + extensia

-inversia si eversia.