Iriilitate extrema, cu pierderea autocontrolului, la care se asociaza o stare de obnubilare de intensitate riabila, care poate sa-i favorizeze aparitia (ex. F. din confuzia mintala) sau sa apara ca o consecinta a exaltarii afective. Subiectul isi descarca agresivitatea asupra obiectelor (tendinte elastice), asupra celor din jur sau chiar asupra propriei sale persoane (autoagresiune). in paroxism, el ajunge la strigate, urlete, agitatie (F. oarba, fara friu). Sint prezente intotdeauna semnele somatice de acompaniament (mai ales cele ce denota angajarea neuro-vegetati: puls si respiratie rapida, congestia fetei prin sodilatatie periferica, transpiratii, spume la gura, midiriaza). Starile de F. sint declansate de incidente de mica importanta (provocare, contrariere), care survin fara nici un motiv aparent. Durata lor este scurta (de maximum cite ore) si cu tendinta repetiti. F. poate surveni in cele mai diverse cadre nozologice, dar aspectul cel mai tipic il imbraca in
epilepsie (una din trasaturile caracterului epileptic este tocmai tendinta explozi, iriilitatea marcata). F. epileptica, expresie a eliberarii automatismului motor, survine paroxistic, putind duce la acte grave, cu violente. Fondul afectiv al F. epileptice este disforic. In manie, intr-o forma clinica, a acesteia, denumita manie supraacuta sau furoare maniacala, F. se manifesta prin vociferari, agitatie, tendinte elastice, agresive, fond afectiv coleric, intunecarea constiintei. Aceasta F. este de obicei limitata la cite ore, dar cind se asociaza cu refuzul alimentar, deshidratare, hipertermie, poate evolua defavorabil spre loul unui aderat
delir acut. In oligofrenie (in grad de idioti e si imbecilitate) pot apare stari de F. c
u agresivitate, tendinte elastice. in confuziile mintale,
anxietatea se poate asocia agitatiei coleroase (in special in confuziile cu etiologie toxica, de tipul intoxicatiilor acute, betie alcoolica, cocainica sau al incidentelor de tipul delirium tremens). Exista persoane predispuse la accese de F. (cu violenta, agitatie) de durata scurta si complet amnezice: psihopati iriili, explozivi, dizarmonici, hiper-emotivi, impulsivi. Aceste stari sint favorizate de socuri afective,
oboseala fizica, influenta alcoolului etc. in schizofrenia catatonica, sint mai frecvente impulsiunile izolate. Porot descrie sub denumirea de "furoare sexuala" starile de excitatie erotica, in care, pentru satisfactie, indivizii recurg la violenta. Starile de F. (indiferent de incadrarea lor clinica si momentul declansator) impun, in afara de izolare, masuri de sedare urgente, prin mijloace chimioterapice (injectare pe cale i.v. sau i.m. de barbiturice, de tipul amitalului sodic, care difuzeaza rapid, butirofenone, de tipul haloperidolului sau triperi-dolului). in functie de starea bolnavului si de contextul clinic (confuzii infectioase, stari de epuizare) se recomanda toni-cardiace, analeptice. in stari de F. cu agitatie marcata se poate recurge la E.S. Starile de F. pot avea serioase implicatii medico-legale (legate de violente ce pot merge pina la crime). Datorita asocierii frecvente a starii de obnubilare a constiintei (cu amnezie lacunara consecuti), responsabilitatea este de multe ori suspendata.
