in 1938 Cerletti si Bini folosesc curentul electric pentru producerea convulsiilor. Utilizarea curentului electric are o serie de avantaje fata de cardiazol printre care: limitarea contraindicatiilor, usurinta in minuire, dozarea precisa a cantitatii de curent folosit. in principiu, aparatul este format dintr-un reostat cu ajutorul caruia se regleaza tensiunea curentului intre valori de 90160 volti, la o intensitate fixa de 50250 mA, in functie de tipul de constructie al aparatului, si un releu de timp, mecanic sau electronic, care permite alegerea unei durate de timp convenabile. Aparatul este prevazut cu 2 electrozi care se plaseaza in regiunile temporale, dupa o prealabila degresare a tegumentelor. Frecventa curentului este de 50 Hz and o forma sinusoidala. Se pot folosi insa si curenti cu alte frecvente, de forme rectangulare sau in dinti de fierestrau, obtinuti cu ajutorul unor redresoare. Tehnica. in vederea tratamentului cu ES bolnai sint supusi in prealabil unui examen medical amanuntit (pentru depistarea eventualelor contraindicatii). Bolnavul este asezat in decubit dorsal fara perna sub cap. in gura se introduce o garnitura de cauciuc invelita in tifon pentru protejarea danturii si etarea muscarii limbii in timpul convulsiilor. Doua cadre medii sanitare ajutatoare protejeaza articulatiile scapulo-umerale si sustin mandibula pentru etarea eventualelor luxatii. O a treia persoana aplica electrozii, inveliti in tifon si inmuiati intr-o solutie de electroliti (salina), in regiunile temporale, in prealabil degresate cu alcool. Se preselecteaza tensiunea de lucru si timpul de trecere a curentului, dupa care se declanseaza aparatul prin apasarea unui buton. Criza convulsiva dureaza aproximativ 1 minut, perioada in care bolnavul se afla in apnee totala. Crizele convulsivante sint provocate de trecerea curentului electric prin cutia craniana, provocind o depolarizare brusca a membranei neuronale ceea ce duce la o descarcare sincrona a potentialului bioelectric. Se presupune ca din cantitatea de curent utilizata doar 57o/0 trece prin substanta cerebrala, restul de 9395o/0 fiind absorbit de tesuturile moi si calota. ES cuprinde urmatoarele faze:

faza de contractie initiala, cu o durata de citeva zecimi de secunda, perioada egala cu ti mpul de descarcare al aparatului; datorita contractiei bruste a musculaturii toracice, aerul este expulzat prin glota (strigat initial);

faza de latenta, cuprinsa intre 530 secunde;

faza tonica; apar contractii tonice ale intregii musculaturi striate cu exceptia miocardului, ele sint deosebit de puternice si imprima bolnavului o pozitie caracteristica fie in opistotonus, fie prin proiectarea membrelor superioare in sus;

faza clonica urmeaza la citeva secunde dupa faza tonica, apar clonisme de mica amplitudine, dar cu frecventa mare, care treptat den mai ample, frecventa scazind invers proportional cu amplitudinea, dupa care bolnavul se linisteste;

faza de somn comaitos incepe prin reluarea respiratiei si dureaza de la citeva minute la citeva ore. La trezire bolnavul prezinta o amnezie totala a episodului. Indicatii. Astazi ES este aplicat intr-o serie de afectiuni psihice, intre cane indicatiile majore le constituie psihozele afective (melancoliile), schizofrenia (in special forma catatonica) si unele stari confuzionale. Contraindicatii. Bolile somatice grave cardiovasculare, respiratorii, leziuni osoase, osteoporoza, sindrom de hipertensiune intracraniana, HTA. Accidente. Accidentele mortale sint extrem de rare daca se respecta indicatiile (3/5000 1/100.0001/50001/20.000). In clinica psihiatrica Cluj-Napoca, pe o statistica pe 20 de ani, la cea. 55.000 ES simplu nu s-a inregistrat nici un deces. Pot insa apare subluxatii sau luxatii scapulo-humerale si de mandibula, precum si tasarile vertebrale. O complicatie de temut este apneea prelungita si stopul cardiac care necesita o interventie terapeutica de mare urgenta. Rezultatele favorabile incep sa apara de la caz la caz si in functie de cadrul nozografic, intre 310 sedinte, fiind mai precoce in psihozele afective si mai tardive in schizofrenie (sedintele se practica intr-un ritm de 23 pe saptamina, dar se pot utiliza si zilnic sau chiar 23 sedinte pe zi). Dupa cea 814 sedinte se pot instala tulburari mnestice si de orientare, dind nastere unui pseudosindrom Korsakov, denumit "abra-zare". Tulburarile sint reversibile si dispar dupa 721 zile de la intreruperea tratamentului. Murilo, Exner (1973) preconizeaza serii ntari de ES, practicate zilnic, pina la oca 40 sedinte, cu bune rezultate in formele paranoide ale schizofreniei si in psihoz ele delirante cronice. Alte metode de ES. ES unilateral, in scopul limitarii tulburarilor mnestice se practica, in unele tari (S.U.A.), ES unilateral pe hemisferul dominant. in acest fel se obtin rezultate favorabile fara o abrazare intensa a bolnavului. ES protejat a aparut din necesitatea limitarii pe cit posibil a contraindicatiilor ES simplu. Metoda consta in curarizarea bolnavului cu un curarizant sintetic cu actiune scurta (miorelaxin) sub narcoza barbiturica (Pentotal, Baytinal) si respiratie asistata. in acest fel, la declansarea curentului nu se mai produc convulsiile, iar contraindicatii le ES protejat sint aproape inexistente. Eficienta ES protejat pare insa mai redusa decit a ES simplu necesitand un numar mai mare de sedinte pentru obtinerea acelorasi rezultate. Clinica Psihiatrica din Cloij-Napo'oa are o bogata experienta in utilizarea ES protejate (peste 10.000 sedinte), fiind in acelasi timp si printre primele unitati medicale psihiatrice in care s-a introdus ES protejat (S. Bratueu). Mecanismul de actiune este putin cunoscut, ES facind parte din terapiile diencefalice, nespecifioe. S-A crezut ca in timpul ES s-ar secreta o substanta cu actiune favorabila asupra diencefalului (Cerletti si Bini). Unii acorda un rol important hipoxiei cerebrale din faza de apnee, pe cind altii, caolitilor rezultati din procesele meolice intense din faza tonico-clonica. Delmas-Marsalet credea in ipoteza dezorganizarii si reorganizarii actitatii psihice sub influenta ES in sens jacksonian. Indiferent de mecanismul de actiune, eficienta ES face ca acesta sa lamina inscris in arsenalul actual terapeutic.