Termen propus de Hinshelwood (1917) prin care se definesc tulburarile legate de cititul si intelesul limbajului scris. Dupa Ajuriaguerra (1971), D. apare fie prin blocaj de achizitie fie printr-o dezorganizare a achizitiilor. Kucera (citat de V. Ghiran, 1971) imparte D. in: D. din encefalopatii, D. neu-rotice (forma hiperacti cu anxietate si forma hipoacti cu dezinteres) si D. ereditare. Scoala germana vorbeste de D. acustica, D. verbala, D. optica si D. spatiala. De fapt D. este o tulburare plurifactoriala care poate avea ca substrat o disfunc-tie nervoasa centrala (Galifret-Granjov) sau modificari ale cu-vintului plasat in text (Launay). D. reclama o explorare atenta si complexa a bolnavului spre a institui o terapie adecta. D. apare in oligofrenie, schizofrenie infantila, dementa Heller, neu-roza, psihopatie.