eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
NutritieBoli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri


Psihopatologie nosologica

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » psihopatologie nosologica

Psihozele colective - clasificare, forme, descriere


Criterii de referinta
Obiectul analizei in psihopatologia generala este persoana umana. in psihopatologia colectiva, obiectul este reprezentat de colectivitatile socioumane. Din acest motiv, pentru intelegerea si delimitarea tipurilor de manifestari psihopatologice colecti este necesara silirea unor criterii metodologice la care sa ne raportam.
Elementul de referinta care constituie totodata "obiectul" psihozelor colecti este grupul sociouman, considerat ca reprezentand Eul colectiv. Acesta se dispune in ul realitatii prezente. Eul colectiv are doua dimensiuni:


a) Dimensiunea rticala, structurala, reprezentata prin:

- Supraeul colectiv, sediul valorilor morale, spirituale si culturale, cel care elaboreaza idealurile grupului social;
- Inconstientul colectiv, sediul pulsiunilor si al trebuintelor primare ale grupului, cel care elaboreaza materialul din care se formeaza conduitele si actiunile grupului respectiv.
b) Dimensiunea orizontala, dinamica, reprezentata prin istoria psihosociala a grupului, la care distingem urmatoarele :
- experienta istorica, respectiv "biografia" sau trecutul psihosocial al grupului uman respectiv;
- perspectiva viitorului, sau orizontul deschis al evolutiei istorice a grupului sociouman, asa cum se poate dea din schema de organizare a grupurilor socioumane.
Aceasta schema de organizare dinamica a grupului sociouman ne va permite sa intelegem caracteristicile tipologice ale acestui atat de vast si de polimorf domeniu reprezentat de psihozele colecti.
Schema exprima atat structura psihologica a grupului sociouman, reprezentata prin Supraeul colectiv, Eul colectiv si Inconstientul colectiv, cat si dinamica sa istorica sau psihobiografia grupului sociouman (trecut, prezent, viitor). La aceasta schema distingem doua "zone" sau "tendinte" de manifestare psihosociala ale grupului uman respectiv si anume:

a) zona de sublimare psiho-culturala a Supraeului colectiv, caracterizata printr-o "intoarcere in trecut", o reactualizare a enimentelor, de regula, psiho-trauma-tizante din istoria psihosociala a grupului respectiv;
b) zona de descarcare a pulsiunilor psihobiologice fundamentale ale Inconstientului colectiv, caracterizata, in principal, printr-o "proiectie in viitor", o anticipare a enimentelor, de regula reparator-compensatorii, ale istoriei psihobiografice anterioare grupului, asa cum se poate dea in schema de mai jos.

I - zona de sublimare psiho-culturala a Supraeului colectiv ("intoarcerea in trecut");
II - zona de descarcare pulsionala a Inconstientului colectiv ("proiectia in viitor"). in raport cu aceasta organizare dinamica a grupurilor socioumane, pot fi intelese si
clasificate tipurile de psihoze colecti. Din cele doua scheme de mai sus se poate deduce in mod logic faptul ca am dc-a face cu manifestari psihopatologice colecti, diferentiate in raport cu sursele acestora, si anume, psihoze colecti de sublimare si psihoze colecti de descarcare, respectiv cele care isi au originea in Supracul colectiv si prisc "problemele trecutului" sau cele care isi au originea in Inconstientul colectiv si se "proiecteaza in viitor".


Clasificarea psihozelor colecti

Informatiile de ordin istoric si studiile stiintifice dedicate psihozelor colecti sunt extrem de numeroase. Ele au insa un caracter predominant descriptiv, dar nu sunt nici clasificate si nici nu Ii se da o interpretare coerenta acestor fenomene de grup. De regula, sunt tratate in modulele de "istorie" a bolilor psihice sau sunt semnalate drept "curiozitati" ale unor manifestari colecti bizare cu caracter patologic si periculoase (A. Cabancs).
Plecand de la "criteriile" cuprinse sistematic in "schema organizarii dinamice" a grupurilor socioumane, distingem doua clase de psihoze colecti, si anume :
I. Psihozele de sublimare, care isi au originea in Supracul colectiv, cu referinta asupra trecutului istoric al grupului social si in care intra urmatoarele tipuri de psihoze colecti:
1. Psihozele idealiste in relatie directa cu Supracul colectiv, manifestate prin tendintele de afirmare, intr-o maniera sublimata, a idealurilor maselor sociale. Acestea sunt psihozele utopice.
2. Psihozele de refugiu sau psihozele regresi, caracterizate prin conduite de refugiu sau de retragere in trecut. Ele exprima situatii de "inchidere colectiva", rupere de realitatea prezenta cu intoarcere in trecui. Din aceste considerente le vom numi psihoze schizoide.
II. Psihozele de descarcare, ce isi au originea in Inconstientul colectiv si se caracterizeaza printr-o actiune de proiectie colectiva in viilor a grupurilor socioumane. In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele tipuri de psihoze colecti:
1. Psihozele de descarcare in raport direct cu Inconstientul colectiv, manifestate prin descarcari ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane, intr-o forma negativa de manifestare a potentialului agresiv. Acestea sunt psihozele de violenta.
2. Psihozele expansi suni manifestari psihopatologice colecti dominate de tendintele proiecti ale grupurilor umane catre viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regula, constructii de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat sa le numim psihoze delirante colecti, corespunzatoare "delirului colectiv" din psihiatrie.
Din cele de mai sus rezulta faptul ca in geneza psihozelor colecti stau doua grupe de factori: sublimarea si descarcarea. Ambele procese au un caracter complementar si ele urmaresc eliberarea sau evitarea, respectiv descarcarea si sublimarea unor tensiuni sau conflicte, acumulate fie in Supracul, fie in Inconstientul grupului sociouman.

Sublimarea si descarcarea au aceeasi semnificatie, in cazul de fata, ca cea din sfera psihanalizei. Ele sunt mecanisme prin intermediul carora se produc manifestarile intalnite in cursul psihozelor colecti. Vom analiza in continuare formele psihozelor colecti.

Formele psihozelor colecti
Literatura stiintifica de specialitate ne semnaleaza numeroase situatii de manifestari si actiuni psihopatologice ale grupurilor socioumane, care pot fi incluse in categoria psihozelor colecti. O trecere in revista, cat de succinta, a acestor manifestari psihopatologice demonstreaza faptul ca psihozele colecti sunt cunoscute din cele mai chi timpuri, ca ele s-au manifestat in forme deosebit de variate, exercitand prin prezenta lor o importanta influenta asupra starii sociale de spirit.Intotdeauna societatea a adoptai o atitudine de rezerva, de frica sau de ostilitate deschisa fata de grupurile de indivizi atinsi de psihoze colecti. Prin manifestarile lor ei apareau complet diferiti de restul societatii, fapt care a dus la convingerea ca la baza psihozelor colecti sta o etiologie oculta, in raport cu influentele malefice care actioneaza din exterior asupra individului sau a grupurilor sociale de indivizi (diavol, vrajitorie, magie, blestem, alianta cu fortele raului), iar in epoca moderna jor\e necunoscute (extraterestri, unde sau radiatii electromagnetice radioacti, ascultarea-spionarea cu mijloace tehnice, influente telepatice, parapsihologice, efectele fortelor bioenergetice ele). Se constata faptul ca, desi efectul este in toate situatiile acelasi, forma "cauzelor" are un pronuntat caracter "cultural" corespunzator mentalitatii epocii respeeli, reflectand conceptia despre lume (Weltanschauung) in modelele de reprezentare si interpretare ale acestora.
In toate situatiile, indiferent de momentul istoric la care facem referinta, s-a impus ideea ca psihozele colecti sunt stari de posesiune demoniaca, demonopatii, inrudite cu pacatul, penlru epoca premoderna; in epoca moderna a civilizatiei tehnologice ele continua sa aiba un caracter de posesiune, dar aceasta trebuie inteleasa in primul rand ca rezultatul unor actiuni exterioare individului sau grupului sociouman, in care mijloacele tehnicii moderne si de comunicare joaca un rol esential "explicativ" al acestor stari.
Renind la forma clasica a demonopatiilor ca o consecinta a pacatului, remarcam faptul ca aceasta convingere statuta existenta unui raport intre om si diavol. Aceasta relatie a reprezentat cauza unor gra conflicte intre demoniza\i si autoritatea statala si ecleziastica, fapt care a dus la persecutia celor dintai, la culpabilizarea lor moral-religioasa si la condamnarea la moarte ca eretici.
Formele cele mai cunoscute la sfarsitul Evului Mediu erau delirurile colecti de tipul posesiunii demoniace cu caracter de contagiune epidemica, extrem de rapida si de extinsa ca difuziune : posesiune, demonolatrie, demonopatie, vrajitorie etc. Ele aminteau, in epoca la eare facem referinta, de "ritualurile bahice" si de "cultul coribantilor" din Antichitatea clasica elina. Starile de posesiune demoniaca au constituit teme de numeroase sludii si deosebit de interesante (T.K. Oesterreich, W. Szumowski, A. Cabanes, C. Ginsberg, M. Sendrail, A. Laignel-Lavastine, J. Vinchon, J. Lhermitte, M. Ristich de Groole).
O alta forma de psihoza colectiva mentionata istoric este reprezentata de epidemiile convulsionare (coreomania, tarantula, saltaretii) din secolele al XVI-lea si al XVII-lea.

Ele au constituit preludiul manifestarilor de isterie colectiva. Posedatii convulsionari se caracterizeaza prin natura contagioasa a convulsiilor, senzatii cenestopatice penibile cu localizare predominant utero-genitala, halucinatii sau "viziuni" mistice, crize de nimfomanie si extaz, stari de angoasa (epidemiile de la Loudun si cele de la Saint-Medard etc).
Psihiatria secolului al XlX-lea aduce numeroase contributii la studiul manifestarilor psihotice cu caracter colectiv. Termenul sub care circula aceste manifestari in epoca, in literatura stiintifica de specialitate, este cel de deliruri colecti. incepe sa se vorbeasca despre relatia dintre contagiunea mintala si psihozele colecti (Marie si Bagenoff, Hoffbauer, Lehmann).
Lasegue si Falret, care studiaza fenomenul contagiunii psihice din cursul delirului colectiv, remarca existenta unor elemente acti ("contagionatorul" sau persoana inductoare) si elemente pasi ("contagiatul" sau persoana indusa). in acelasi sens Regis vorbeste despre nebunia simultana, iar Marandon si Montyel disting urmatoarele forme: nebunia impusa, nebunia simultana si nebunia comunicata. Se insista in mod deosebit asupra procesului de contagiune psihica in geneza psihozelor colecti (Ragis, Vigouroux si Juquelier, Schoenfeldt, Halberstadt, Regent).
Un interes particular il prezinta, in cadrul acestui grup de tulburari psihice, psihozele mistice studiate de numerosi specialisti (Ball, Viile, Babcock, Taguet, Woods). Marie si Bagenoff fac o trecere in revista a "psihozelor mistice" cunoscute in istoria Europei incepand cu secolul al XV-lea si pe care le considera adevarate epidemii psihotice. Ele au caracterul mentionat mai sus, al demonopatiilor, al epidemiilor convulsionare, stari de posesiune colectiva sau de profetism, histerodemonopatii etc.
Un rol important in epoca l-au avut experientele lui A. Mesmer referitoare la magnetismul animal si observatiile clinice ale Iui J. Charcot asupra hipnozei si isterici. Ambele au adus in discutie cu aceasta ocazie noi aspecte ale psihologiei, psihopatologiei si psihoterapiei, legate de procesul de sugestie.
Psihiatria secolului XX aduce importante contributii in cunoasterea problemei psihozelor colecti, prin largirea cadrului si aprofundarea lui cu studiile de psihopatologie, antropologie psihologica si psihiatrie transculturala (E. Kretschmer, M. Dide si A. Guiraud, T.K. Oesterreich, Y. Pelicier, E.D. Wittkower, B. Malinowski, R. Bastide, H.B.M. Murphy). Aceste studii deosebit de interesante au insa un caracter descriptiv-expozitiv, tara a incerca sa explice mecanismele manifestarilor si nici sa gaseasca relatiile dintre ele pentru a le clarifica natura.
Din multitudinea de cercetari vom mentiona ca direct implicate in tema de care ne ocupam, studiile lui E. Kretschmer, M. Dide si P Guiraud. E. Kretschmer studiaza si explica mecanismele delirului senzitiv de relatie care reprezinta forma moderna a chiului delir de posesiune. La randul lor M. Dide si P Guiraud, delimiteaza cadrul psihozelor delirante pasionale in cadrul carora sunt incluse forme specifice tematic de paranoia : delirul mistic, delirurile reformatoare, utopice etc.
Din aceste studii retinem faptul ca, in cazul psihozelor colecti, ne gasim in fata unor forme bine delimitate de tulburari psihice cu caracter colectiv, de masa, care, din punct de dere psihopatologic, recunosc aceleasi mecanisme. in ceea ce priste insa aspectul formal al acestora, modul de a se prezenta, respectiv, forma lor de manifestare, aceasta este expresia mentalitatii epocii respecti, a valorilor, cat si a crizei modelului sociocultural.

Vom incerca in continuare, sa facem o descriere a formelor de psihoza colectiva. Asa cum am afirmat deja, se disting doua grupe de psihoze colecti, de sublimare si de descarcare, in cadrul carora remarcam existenta unor forme de manifestari psihopatologice.

1. Psihozele idealiste
Acest grup de psihoze colecti sunt in relatie directa cu Supraeul colectiv. Forma si continutul lor tematic reprezinta o afirmare sublimata a idealurilor maselor. Aceste psihoze se pot prezenta sub diferite aspecte :
a) idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice ;


b) ideologii sociopolitice, filozofice etc.;

c) doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii etc.;
d) pseudo-stiinte care cultiva miracolul, misterul, fortele supraumane (bioenergia, terapii nonconntionale, meditatia etc).
Tematica psihozelor idealiste are un caracter predominant ideativ. Ele, din punct de dere functional, au in cadrul grupului social un rol compensator, oferind, in conditiile anomici sociale, o solutie la criza sociala a valorilor normati ale maselor.

2. Psihozele de refugiu
Acest grup de psihoze colecti sunt in relatie cu tendinta manifesta de "intoarcere catre trecut". Ele sunt psihoze de natura regresiva, situatii de inchidere narcisica, colectiva, de izolare din fata realitatii prezente si "cautarea" unei alte realitati prin "intoarcerea in trecut". Spre deosebire de psihozele idealiste, care sunt psihoze utopice, psihozele de refugiu sunt psihoze schizoide, si ele se caracterizeaza, din punct de dere psihopatologic, prin urmatoarele trasaturi:
- conduite de refugiu ;
- fenomene de regresiune, de regula, de factura isterica;
- compensarea culpabilitatii colecti prin autopedepsire ;
- ritualuri cu caracter sau semnificatie de acte reparatorii;
- manifestari de factura pasionala ;
- refugiul in alcoolism sau consumul de droguri psihotrope halucinogene etc. Din punct de dere formal si tematic, psihozele de refugiu pot lua aspecte dintre cele
mai diferite cum ar fi urmatoarele : grupurile hippy, secte religioase sau pseudoreligioase, suicid colectiv, ritualuri sacrificiale sataniste etc. Aceste manifestari au un caracter emotional.

3. Psihozele de descarcare
Aceasta categorie de psihoze colecti se afla in relatie directa cu continutul pulsional al Inconstientului colectiv al maselor sociale. Pulsiunile reprimate ale maselor, acumulate in timp, dau nastere la o mare incarcatura tensionala, care se descarca exploziv si haotic. Ele sunt considerate, din acest motiv, psihoze de descarcare pulsionala. La baza acestui tip de manifestari sta potentialul agresiv, latent, al maselor sociale. Descarcarea tensiunii psihice va lua aspecte diferite care au drept factor comun de manifestare violenta.
Din punct de dere formal si al continutului tematic, aceste psihoze colecti se pot manifesta sub diferite aspecte:


- conduite de violenta fizica, rbala, sociala etc. ;

- conduite delictuale (bandele de delincnti, grupele marginale de tineri delincnti, crima organizata, gruparile teroriste etc.);
- competitii sporti dominate de violenta (box, curse de tauri, lupte de cocosi, caini ele.);
- festivaluri muzicale sau de dans modern, bazate pe ritm, care induc exaltarea simturilor si o stare de extaz fizic prin care este descarcata tensiunea pulsionala primara;


- confruntarile dintre bandele rivale agresi etc.



4. Psihozele expansi

Aceasta categorie de psihoze colecti cuprinde manifestarile psihopatologice de masa, caracterizate printr-o proiectie in viitor. Ele constau dinlr-un refuz al prezentului, pe care doresc sa-l inlocuiasca cu un alt sistem de valori impuse. Aceste miscari contestatare au la baza lor protestul, ca motivatie a dorintei de schimbare. in psihologic, am de-a face cu o criza a identitatii. Masele nu se mai recunosc ca apartinand unor valori uzate si doresc sa impuna alte valori care sa le reprezinte. De fapt, este o pierdere si o cautare a identitatii, specifica perioadelor de criza sociala a valorilor ale societatilor anomiec.
Solutiile propuse sau adoptate in aceste situatii de criza sociala sunt, in marea lor majoritate, expresia unei confuzii sociale si axiologice generale. Ele au un caracter de cele mai multe ori aberant, nefondat, luand chiar aspectul formal si de continut al unor constructii delirante de masa, colecti. in sensul acesta mentionam, ca mai frecnte si specifice, urmatoarele forme de manifestare:
- migratia populationala catre alte regiuni sau tari, diferite de cea de origine, ca expresie a cautarii unei ordini si sigurante sociale care sa anuleze angoasele si sa confere o identitate precisa si sigura;
- conduitele de panica, psihozele delirante avand ca substrat angoasa, nesiguranta in perspectiva viitorului legata sau raportata la teme catastrofice : sfarsitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundatii, epidemii devastatoare etc.);
- miscari sociale de masa cu caracter protestatar, rendicativ sau de schimbare a ordinii sociale, de urmatoarele tipuri: proteste, marsuri, gre, revolutii, lovituri de stat, 'erorism social. indemnul la anarhie etc.
Cele mai sus prezentate pun in fata noastra o dimensiune noua, specifica si de o mare complexitate si specificitate a psihopatologici grupurilor socioumane: psihozele colecti. Expresie a traumatismelor psihice, a frustrarilor si complexelor istorice ale maselor, ele constituie "materialul" din care vor fi elaborate manifestari psihopatologice colecti. Considerate din acest punct de dere, psihozele colecti reprezinta un modul special al psihopatologici care trebuie raportat la dimensiunea sociala si antropologica a acestei discipline.
Daca psihopatologia generala, avand ca obiect persoana umana, tHudidza fenomenele psihice morbide individuale, psihopatologia sociala are ca obiect de studiu fenomene psihopatologice colecti ale maselor sau ale grupurilor de indivizi. Aceste manifestari sunt indicatori pretiosi ai starii de sanatate mintala a maselor, ai echilibrului psihic al acestora. Daca, in cazurile de tulburari psihice individuale, se actioneaza terapeutic asupra "cazului clinic", in cazul tulburarilor psihice colecti, se impun masuri de igiena mintala specifice, la care, in mod absolut obligatoriu, trebuie adaugate masuri de reforma sociala a sistemului de valori si a tipului de relatii interumanc, de normare a regimului puterii in stat, masuri de educatie si instructie corespunzatoare, care sa asigure un echilibru slabii intre regimul descarcarii pulsiunilor Inconstientului colectiv, si regimul de normare valorica moral-spirituala si socioculturala al Supraeului colectiv. Toate acestea se inscriu in cadrul unui program complex de organizare sociopolitica si economica a statului, precum si in instituirea unor masuri de psihoprofilaxie colectiva care sa fie inscrise in programul de igiena mintala comunitara.
Orice societate umana are in interiorul ei, existente ca virtualitati, dispozitia catre bine, conduite si actiuni poziti care asigura progresul si dispozitia catre rau, conduite si actiuni care genereaza dezechilibrul, produc stagnarea, regresul, crizele anemice si psihozele colecti. Orice tendinta de a crea o societate perfecta sau perfectibila este o utopie sortita de la incepui esecului.
Societatea trebuie controlata si sprijinita de stat prin cultivarea valorilor moral-spiri-luale si culturale, a conduitelor poziti, mentinerea unui stil de viata normal, echilibrat; stimularea membrilor societatii prin educatie, cultura, instructie; formarea de personalitati normale, de caractere responsabile ; reprimarea actelor sau tendintelor antisociale sau prenirea lor prin intarirea rolului institutiilor sociale de baza in formarea individului si progresul, silitatea acestuia: Familia, Scoala si Biserica.In conditiile de echilibru social, economic, cultural si moral, individul ca si grupul de indivizi, este singur. El isi gaseste identitatea in modelul sociocultural caruia ii apartine. Progresul social si siguranta sociala sunt resimtite ca siguranta si prosperitatea sa personala. Relatiile interpersonale si dintre individ sau grupurile umane si stat sunt firesti. Statul este cel care "lucreaza" pentru mase, iar masele se simt protejate de stat, vazand m acesta siguranta sigaranfia unei vieti normale. Normalitatea si forta valorilor care gurneaza statul sunt garantia starii de sanatate mintala si de echilibru comportamental, de adaptare a membrilor societatii la realitatile vietii Nu solutnle utop.ee, ci ratiunea trebuie sa contribuie ia ordinea sufleteasca si morala a oamenilor, dar si la ordinea si echilibrul statului. Prin toate aceste aspecte psihopatologia sociala contribuie la intelegerea unor fenomene psihosociale colecti oferind, alaturi de igiena mintala, solutii la marile probleme sociale.



Alte materiale medicale despre: psihopatologie nosologica

Cand vorbim despre suferintele psiho-morale este absolut necesar sa precizam ce se intelege prin normal si anormal in psihologia morala si in psiholog [...]
Personalitatea normala se defineste la un individ ca fiind rezultatul integrarii diferitelor sale componente pulsionale, emotionale si cognitive (J.D. [...]
Aspecte generale Fiecare epoca are specificul ei, o anumita marca psihologica. in fiecare epoca se produc schimbari sociale (modernizari, schimbari d [...]

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre psihopatologie nosologica

    Alte sectiuni

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Unde se incadreaza problema medicala?

    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile