In atentia psihologilor, medicilor, asistentilor sociali, educatorilor. Scopuri:

- remedierea neglijarii copiilor in familie;

- interventii centrate pe familie;

- sercii de ocrotire familiala; intalniri de grup;

- tratamentul copiilor neglijati; -programe de preventie;

- rezumat

O interventie potrita trebuie sa se sprijine pe tipul de neglijare familiala, acesta fiind cunoscut printr-un proces de evaluare complet. Interventia in cazul neglijentei nonorganice reclama in mod obisnuit spitalizarea copilului in conditiile aplicarii unui program intensiv de hrana si stimulare afectiva, concomitent cu asistarea si instruirea parintilor. Recente cercetari au evaluat existenta unui "nou" tip de neglijare noncronica cauzata de stresul legat de crizele de ata sau de etapa (ex.: negatismul varstei de trei ani, criza legata de adolescenta cte.), in aceste situatii fiind necesara interventia de criza in sistemul familial.
Problemele cronice familiale legate de neglijare reclama o interventie sustinuta cu multiple sercii.
Cand neglijarea este rezultatul unor cauze indiduale si familiale, interventia este diferentiata fata de situatiile cand aceasta neglijare are cauze comunitare sau de mediu.
De exemplu, neglijarea materna de tipul apatiei si dezinteresului este tratata diferit fata de cea care are drept cauze lipsa sustinerii familiale sau economice.

Conditii generale ale interventiei

O mare parte dintre parintii care neglijeaza copin doresc sa fie buni, dar le lipsesc resursele personale, financiare si/sau suportive. Ajutorul acordat de profesionisti trebuie sa aiba ca scop valorizarea calitatii ingrijirii copiilor care apartin acestor parinti. Interventiile care se vor face se vor dezvolta prin asumare.
Toti parintii au resurse prin care pot fi mobilizati. Disponibilitatea cea mai puternica prin care un parinte care neglijeaza poate fi conectat la procesul de ingrijire trebuie evaluata de catre profesionisti si inclusa in planul de interventie. O simpla actiune sau gest pe care parintele il manifesta in interurile cu personalul specializat poate constitui o dovada prind buna sau reaua intentie fata de unele dintre situatiile ce privesc ingrijirea si educarea copilului.
Interventiile de ajutor trebuie sa C\a compatibile din punct de vedere cultural. Ajutorul specializat se va acorda cunoscand si respectand diferentele care privesc experienta de ata, nivelul de pregatire, credintele religioase, obiceiurile de hrana (mai ales la copii) si expectatiile legate de rol (parinti, frati, bunici). Specialistii pot apela, de exemplu, la sprijinul fratilor mai mari, respectand rolul de model pe care il au acestia si reprezentand resurse importante de transmitere a informatiei la nivelul intregului grup de familie. in unele grupuri familiale exista un parinte sau o ruda foarte apropiata care poate, prin autoritatea si resursele pe care le are, sa joace rolul de lider in transmiterea si prelucrarea informatiei de ajutor; acesta este sprijinul acordat prin delegare.
Fiecare familie este considerata unica prind modul in care prelucreaza obiceiurile etnice si culturale carora le apartine. Asumarea si generalizarea prind conceptul de neglijare la nivelul tuturor familiilor cu dificultati in ingrijirea si educarea copiilor pot conduce la decizii si solutii nepotrite in ceea ce priveste interventia de ajutor. Modul specific in care fiecare familie percepe acest ajutor trebuie evaluat in fiecare caz separat.
Parintii care neglijeaza sunt tipic imaturi din punct de vedere psihologic, in mod obisnuit ca urmare a lipsei personale de ingrijire si afectiune din antecedente (propria copilarie). Y.\ doresc sa fie protejati la randul lor, ceea ce ii determina de a nu 11 in masura sa acorde sprijin adecvat copiilor lor. Iii pot avea o perceptie negativa despre calitatea lor de parinti si o incredere redusa in abilitatea lor de a se implica in ingrijire. Ajutand acesti parinti sa exprime lipsa lor de incredere si sentimentele suprimate care privesc propriile experiente din perioada copilariei legate de parinti sau adulti abuzi ori nepasatori, sunt de fapt ajutati sa constientizeze faptul ca repeta un ciclu cu aceleasi efecte asupra urmatoarei generatii de itori parinti. Constientizarea procesului de continuitate conduce la fixarea unor tinte de modificare comportamentala care sunt fixate cu ajutorul specialistilor. Aceste tinte pot include construirea sentimentelor de speranta, incredere in sine si aulosujicienta.
Cresterea disfunetionalitatii prin dependenta poate li redusa prin mentinerea unui echilibru intre consilierea suportiva care instrumenteaza familia cu metode de suport formal si informai si comunicarea expectatiilor prind atingerea unor tinte realiste, posibil de indeplinit care sa conduca la realizarea unui model de functionare familiala mai independent si responsabil.
Este esential sa se propuna un set clar de scopuri de indeplinit care sunt impartasite si agreate deopotriva de catre parinti si copii. Scopurile vor decurge din problemele identificate de familie si specialisti, ca si din cauzele sau obstacolele care se propun a fi remediate. Scopurile vor fi exprimate in scris printr-un plan de tratament sau de interventie care este dezvoltat cu ajutorul familiei. Se vor fixa scopuri limitate in situatia familiilor cu neglijare cronica la care ajutorul prioritar este cel medical si/sau legal.
Parintii care neglijeaza sunt descurajati atunci cand profesionistii intaresc in mod sistematic limitele pe care acestia le au. Conduita benefica este aceea prin care acestia sunt rasplatiti pentru fiecare pas facut in remedierea erorilor de educatie si ingrijire, devenind constienti de schimbarile propuse si responsabili de efectele lor.
ul de tratament va trebui sa fie clar descris, cu responsabilitati specifice pentru parinti si profesionisti. Acest plan va functiona ca un contract intre familia cu probleme si cei care acorda ajutorul profesional.
Exercitarea'autoritatii legale de catre profesionisti este uneori necesara pentru a putea influenta la inceput indiferenta si negarea parentala. Confruntarea cu realitatea legala si constientizarea posibilitatii interventiilor silite prin lege sunt in unele cazuri necesare pentru a demonta disfunctionalitatea familiala si a-i determina pe parinti sa schimbe obiceiurile de educatie. Interventia legala va fi ultima solutie adoptata dupa ce s-au facut eforturi de a obtine colaborarea familiei.
Familiile cu probleme de neglijare sunt in mod obisnuit defavorizate (sarace, posibilitati reduse de acces la resurse adecvate de ata). De aceea planul de interventie va include schimburi si sustinere prin care sa se mobilizeze resurse de ajutor formal si informai. Este necesar un sistem de management care sa cuprinda multiple sercii. Mobilizarea cu succes a unor resurse externe sistemului profesional care sa na in intampinarea nevoilor prioritare de ajutor poate acoperi lipsa de speranta a familiei, rezistenta si neincredera in ajutorul de specialitate.
Serciile comunitare trebuie mobilizate pentru familiile cu probleme si acestea ar trebui sa includa:
Asistenta financiara de urgenta.

Locuinte sociale.

Fond de imbracaminte.Ingrijire medicala cu cost redus.

Transport.

Persoane care sa ajute in gospodarie.

Ajutorul acordat de catre alti parinti.

Evaluarea sanatatii mentale si tratament.

Ajutor temporar pentru hrana sau odihna.

Consiliere prind creditul financiar.
Consiliere si pregatire profesionala si ajutor prind plasamentul.
Folosirea grupului de suport format din parinti prin care sa se invete anumite deprinderi de ingrijire si educatie.

Costuri reduse pentru ingrijirea copilului.

Durata de interventie si tratament pentru familiile cu probleme
poate fi de 12 - 18 luni in situatiile de neglijare cronica si mult
mai redusa si intensiva atunci cand neglijarea nu are un model
cronic.

Interventii de remediere a neglijarii

Datele statistice care pron din tarile in care astfel de programe de interventie au fost promovate (SUA) au demonstrat un succes limitat, de exemplu datele comunicate prin Centrul National de Abuz al Copilului si Neglijare (SUA, 1978 - 1982) releva un succes prind implementarea programelor de interventie in familiile cu neglijare in 53% din cazuri. Specialistii sustin ca factorul de predictie cel mai important al acestor interventii este dat de severitatea problemelor cu care se confrunta familiile. Prezenta alcoolului si a drogurilor coreleaza in mod constant cu un succes redus al interventiilor.

Interventii structurate diferentiat
Familiile care neglijeaza au de obicei numeroase probleme care se extind pe mai multe aspecte prind deficitele de functionare. Succesul interventiei reclama furnizarea unor suporturi care sa na din partea mai multor sercii comunitare, determinand o combinatie de metode de asistare, indiduale, familiale si de grup, care pot include consilierea indiduala, metode de invatare comportamentala si de grup, educatia parentala, terapia familiala. Exemplu: un proiect in 12 pasi care cuprinde 12 sercii oferite familiilor cu probleme incluzand asistenta financiara de urgenta, transport, ajutor in gospodarie, oportunitati de recreere, lucrul in grup cu parintii pentru invatarea unor comportamente de ingrijire ale copiilor si deprinderi casnice. Evaluarea efectuata dupa 42 de luni a demonstrat pastrarea si functionarea deprinderilor dobandite.
Un alt exemplu de program functional in SUA (Family Support Center in Ogden, Utah) este axat pe interventia specializata centrata pe familie. Este un program cu intalniri bisaptamanale prind nutritia, ingrijirea casei si deprinderi de dirijare a banilor, formarea unor deprinderi parentale si facilitarea legaturilor cu sercii comunitare.
Proiectul Howcn Center ofera un model de interventie educationala mai ales prind copin de varste mari, adapost temporar, actitati de recreere si consiliere in ceea ce priveste apelul la sercii suportive.
Anchorage Center for Families este un program dezvoltat pentru copin cu neglijare cronica bazat pe promovarea mai multor sercii:
Sercii de terapie: terapii indiduale, familiale si de grup care se adreseaza problemelor de comportament ale copilului, tulburarilor depresive, separarii si pierderii, traumelor, achizitiei deprinderilor sociale, anxietatii si
problemelor familiale.
Sercii de educatie parentala suportiva: clase in care parintii invata deprinderi de a colabora cu copin lor, cursuri adresate deopotriva si educatorilor care la randul lor se pot adresa comunitatii. Clasele sunt deschise publicului, liber sau la un cost modic.
Sercii de criza: ofera locuri sigure pentru copii pe o durata limitata pentru cei ai caror parinti nu mai pot oferi ingrijiri sigure. De asemenea, aici functioneaza o linie de ajutor telefonica deschisa 24 de ore care ofera sprijin si informatii acordate de personal specializat pe diferite probleme de asistenta parentala.
Sercii de tratament prescolar, program de tratament pentru copin de 3-5 ani care au fost diagnosticati cu tulburare emotionala severa. Programul functioneaza patru zile pe saptamana si ofera sedinte dimineata si dupa-amiaza. Transportul si asistenta la domiciliu se includ in program. Programul pune accentul pe formarea deprinderilor sociale pozitive cu copin, avand ca scop principal mentinerea lor in clase cu educatie normala, putand frecventa gradinita.
Sercii de consiliere familiala: ofera suport familiilor aliate in criza, consiliere de criza, tematici de lucru pentru scolile publice si pentru serciile de sanatate si serciile comunitare.

Interventii centrate pe familie
Specialistii in probleme psihologice si educationale demonstreaza ca programele care includ toti membrii familiei au succes terapeutic. Astfel, interventia terapeutica va tinti disfunctia sistemului familial, nu numai parintele. Polansky (Philadelphia) sustine interventia de tipul asertiv-intruziv in familiile cu neglijare cu scopul de a perturba sistemul disfunctional familial in interesul achizitionarii unor deprinderi functionale care nu sacrifica nevoile copilului. Exemple ale unor astfel de interventii in familie sunt cele care incearca redistribuirea rolurilor familiale, silind clar granitele dintre generatii, clarificand comunicarea dintre membrii familiei, reformuland disfunctiile perceptive despre ei insisi si despre copin lor si inarmand parintii cu asumarea puternica a rolului de lider in familie.
Programul de educatie are un timp limitat si insista asupra rolului activ al implicarii parinte-copil in educatie. Adultii si copin invata noi cai de cunoastere si asumare a responsabilitatii.
Includerea intr-un astfel de program se va face pe baza unor evaluari specializate care implica Evaluarea factorilor de personalitate ai parintilor.
Motivatia prind copin, abilitati de a invata.

Starea mentala (deficite).

Diagnosticul prind tulburari mentale majore, spitalizari.

Nivelul de inteligenta.

Orientarea perturbata in realitate.

Afectele inadecvate.

Simptomele depresiei, schimbarile fizice importante (pierderea in greutate).
Judecatile reduse, mai ales in ceea ce priveste relatiile cu copin.
Controlul redus al impulsurilor.

Abuzul de alcool si substante toxice.

Sentimentele de neputinta, rezistenta scazuta la stres.
Abilitatea de a functiona empatic cu copin, comunicarea facila scris-orat.
Sanatatea fizica.
Cooperarea si motivatia in acceptarea ajutorului si implicarea in actiunea de invatare a deprinderilor parentale.
Evaluarea factorilor de personalitate ai copiilor:

Nivelul de inteligenta.

Tulburarile majore de comportament diagnosticate si spitalizate.

Nivelul increderii in sine.

Abilitatile de invatare si nivelul lor de dezvoltare. Nivelul si calitatea perceptiilor imagourilor parentale. Sanatatea fizica. Motivatia fata de invatare.
Terapiile de invatare se vor asocia cu cele comportamentale.

Sercii de ocrotire a familiilor

Avand in vedere cresterea numarului de copii care sunt ingrijiti in afara caminului, accentul se pune pe ajutorul intensiv al familiei canalizat in interiorul locuintei. Pe teritoriul SUA functioneaza Modele Homebuilders. Aceste modele sunt intensive si actioneaza pe termen scurt prin modele de criza care au rolul sa determine functionarea familiei pentru a preveni plasamentul copilului in afara casei. Efectul este demonstrat.
Programele intensive de ocrotire a familiei se sprijina pe obiective comune:
Concentrarea serciilor pe intregul grup de familie.

Promovarea unor sercii cu rol terapeutic si suportiv.

Folosirea interventiilor pe termen scurt, 6 luni sau mai putin.
Silirea unor planuri de interventie concrete si personalizate.
Folosirea unor lucratori sociali suporti cu rol de superzare a derularii programului.
Nelson si Landsman au identificat trei categorii ale unor astfel de programe. Prima categorie include modele pentru interventia de criza, a doua teoria invatarii si a treia perspectiva ecologica. Aceste programe promoveaza o serie de sercii suportive si terapeutice in care sunt implicati lucratori sociali specializati pentru o perioada bine definita de 35 - 45 de zile. Interventiile se sprijina pe metode de invatare a deprinderilor comportamentale si autoantrenament.
Fiecare lucrator social se poate ocupa de maximum trei familii, ceea ce ofera posibilitatea de a avea un contact zilnic cu acestea. in cazul aplicarii unor astfel de programe, s-a evaluat 92% succes in situatiile de prevenire a cazurilor de etare a plasamentului extra-familial. Cele mai bune rezultate s-au dovedit a 11 in situatiile interventiilor de criza in familiile cu comportament cronic inadaptat.
Home-Based Model (Nelson) are la baza teoria sistemelor familiale combinate cu solutii de criza. Prototipul il reprezinta Programul Familiilor din lowa, axat pe interventia concentrata pe sistemul de familie, pe subsistemele familiale si pe relatiile familiei cu comunitatea. O unitate de timp de patru luni si jumatate este acordata derularii programului.
Tratamentul Modelului Familial presupune un model de interventie mai putin intensiv decat alte tipuri, cu un accent mai redus asupra serciilor concrete, aplicarea acestuia in cazurile de neglijare fiind limitata. Programul /!>a/ propune tratamentul familiei ca intreg in trei stadii de interventie ale unui proces care este format din evaluare, tratament si incheiere. Serciile sunt oferite acasa sau in cabinete pentru 90 de zile si sunt asigurate in principal de catre lucratorii sociali avand in grija cel mult 11 familii.
Aceste programe de interventie au succes in prevenirea plasamentului copiilor si adolescentilor care apartin familiilor disfunctionale, dintre care multe sunt dominate de neglijare. in egala masura, sunt eficiente in familiile non-cronice cu potential recent de neglijare.

Abordarile de grup

Cele mai cunoscute proiecte de interventie in situatia copiilor neglijati sau abuzati sunt cele ale lui Daro si Cohn, care agreeaza metodele de grup aplicate in familiile abuzive sau neglijente. Aceste programe prevad acordarea de suport familiilor si educarea parintilor, considerandu-se ca cele mai multe erori educationale sunt cauze ale stresului si ale lipsei de suport (Zigler Sterling, profesor de psihologie la Universitatea din Yale).
Hxpertii in programe de preventie sustin ca din punct de vedere al costului acesta este mult mai redus in situatia aplicarii unor programe de invatare a abilitatilor parentale pe timp de un an: "Cheltuim bani cand problema dene cronica si nu investim pentru a preveni lucrurile" (Dad Wolf, Ph. D., profesor de psihiatrie si psihologie la University of Western Ontario).
"Oferta unui mediu suportiv pentru copii si parintii lor in institutii este efectiva, dar de multe ori numai urativa in ceea ce priveste instruirea asupra modalitatilor de a educa copin" (Deborah Daro, cercetator la Universitatea din Chicago).In SUA, aceasta problema este acoperita de programe cum ar fi Healthy Families America Initiative sponsorizat din fonduri private. Aceste programe utilizeaza lucratori sociali antrenati in lucrul cu grupuri de familie, care acorda asistenta si acasa. Resursele locale si politice influenteaza solutiile de preventie. Atentia este indreptata asupra familiilor vulnerabile, considerate a 1! cele tinere cu abuz de alcool, sarace eu un suport social redus, cu istorii de deprivare in antecedente, slaba stima de sine, neavand o imagine asupra rolului de parinte.
Autorul sustine rolul comunitatii ca fiind foarte important pentru a incuraja atitudini de responsabilitate fata de situatia copiilor vecinilor, "in sensul acumularii sensului responsabilitatii personale". Comunitatea bazata pe metode de preventie este mai putin stigmatizanta si culpabilizanta pentru stima de sine a parintelui.
Lucrul prin interventii educationale cu grupurile de parinti a demonstrat schimbari semnificative intr-o perioada de 18 luni. Sedintele de grup pot debuta prin intelegerea faptului ca a neglija ca parinte inseamna a nu avea deprinderi sociale.

Ghid de interventie pentru grupurile cu neglijare:
a Membrii grupului vor fi pe cat posibil omogeni prin varsta, sex, rasa, educatie. O eterogenitate crescuta ar face dificila realizarea coeziunii de grup. Grupul va fi pastrat la un numar de 8 - 12 membri si va II inchis dupa cateva saptamani. Noii membri vor fi primiti daca grupul agreeaza.
a intalnirea cu fiecare parinte inainte de a fi introdus in grup conduce la cunoasterea acestuia prin evaluarea nivelului intelectual si interactional, clarificarea regulilor grupului si a metodelor, discutii, anticiparea unor bariere si relevarea gradului de anxietate.
a Grupul va fi planificat pentru urmatoarele 36 de luni, intalniri saptamanale de cel putin o ora si nu mai mult de 90 de minute. in primele sedinte se clarifica regulile si se castiga consensul asupra lor.
a Actitatile structurate ale grupului sunt necesare mai ales la inceput, oferind actitati precizate, cum ar fi de exemplu hranirea sau urmarirea sarcinilor scolare, antrenand superzarea din partea unor specialisti sau voluntari azati.
a Gustarile sunt un element important. Luate impreuna, sunt ocazii de a discuta despre hrana si de a crea coeziunea grupului, incurajandu-se pregatirea unor mese comune cu initiative personale.
a Asigurarea transportului si a supravegherii copiilor este un serciu suportiv esential. Crearea unor grupuri simultane de copii prescolari si scolari mici reprezinta o cale eficienta de a satisface nevoile de supraveghere a copiilor si reprezinta o metoda de intarire a grupului.
a Conducatorii grupului trebuie sa fie experimentati in lucrul cu familii cu probleme. Vor planifica din timp si vor organiza grupul. Se vor folosi voluntari, ajutorul altor parinti pentru a asista transportul, actitatile de grup, ingrijirea copiilor.
a Actitatile sociale (excursii, cumparaturi, lecturi etc.) sunt importante pentru a crea sentimente de apartenenta fata de grup care contribuie la intarirea deprinderilor sociale.

Concentrarea intensiva pe tehnicile de consiliere

Specialistii considera consilierea saptamanala concentrata asupra rezolvarii unor probleme concrete, extrem de eficienta pentm familiile cu probleme de neglijare si educationale.
Interventia structurata care are scopuri bine definite, la randul lor esalonate pe secvente de actiuni de indeplinit, este mult mai reusita decat o interventie de consiliere generala. Elaborarea unor contracte cu parintii pe probleme care sa zeze interventii precise, clar definite are cea mai mare eficienta. In aceste situatii, sunt abordati pasi secventiali si proceduri prin care se ghideaza ajutorul profesional sau paraprofesionai. De exemplu invatarea unor exercitii de educatie pentru copii elaborate pe secvente de varste; sunt posibil de prezentat casete deo cu povesti care stimuleaza cresterea stimei de sine a copilului si corectarea fricilor, agresitatii, geloziei s.a., ca si modelarea relatiilor dintre copii si adulti. Parintii pot primi ghiduri special elaborate de discutie cu copin. Exemplu: "10 cunte sau fraze de folosit cel putin o data pe zi".
Abordarea comportamentala. Antrenamentul deprinderilor sociale
Lutzer si colegii folosesc abordarea comportamentala care priveste interventia la domiciliu, saptamanala sau mai frecventa, pentru invatarea unor comportamente de igiena, remedierea unor conditii nesanatoase de ata si supravegherea copiilor. Parintii si copin invata anumite deprinderi comportamentale folosind tehnica modelarii si a intaririi pozitive, prin care se remediaza deficitele unor deprinderi comportamentale si conditiile de mediu. Urmarirea rezultatelor timp de 42 de luni dupa terminarea interventiilor releva progresul facut in mentinerea deprinderilor invatate.
Folosirea materialelor tiparite de tipul pliantelor, al cartilor, ghidurilor permite generalizarea si mentinerea efectelor tratamentului, pentru ca cei in cauza evalueaza importanta ideilor de interventie acasa, cand cel care instruieste nu este prezent.
Majoritatea familiilor care au dificultati de ingrijire si educatie dispun de un nivel redus verbal, ca si al deprinderilor sociale necesare participarii la grup. Folosirea modelarii, antrenamentului, repetitiilor si a feed-back-ului indidual si apoi participarea la grupurile de suport pot intari semnificativ deprinderile sociale ale parintilor si au ca rezultat cresterea suportului informai.
Interventii pentru intarirea suportului informai
Reteaua informala a familiilor cu probleme de neglijare este tipic inchisa, insila si tinde sa fie dominata de relatii critice, nonsuportive. Nu promoveaza un ajutor tangibil, sfatuirca, indrumarea sau suportul emotional si social de care parintii au adesea nevoie pentru a educa. In mod obisnuit, membrii acestei retele sociale distribuie si intaresc nonnele de neglijare parentala si comportamentala. Familiile cu probleme au reduse deprinderi sociale prind mentinerea sau extinderea retelei sociale.
Interventiile prind intarirea retelei de suport includ
a Interventia directa prin profesionisti in reteaua de suport a familiei (vecini, rude, colegi etc.) care sa medieze, sa faciliteze comunicarea, rezolvarea problemelor, sa modifice si sa reconstruiasca perceptiile negative si dis-functionale ale parintilor cu neglijare sau comportament inadecvat.
a Folosirea voluntarilor si ajutorul altor parinti in scopul extinderii si imbogatirii resurselor sarace de informare, promovarea informatiilor noi, a normelor pozitive si sugestii de ajutor pentru cresterea copiilor.
a Antrenamentul de invatare a deprinderilor sociale prin care se introduc elemente ale comunicarii de baza, folosind grupuri de suport, tehnica modelarii, practica, repetitia si intarirea. Familiile cu probleme vor invata sa mentina o prietenie si sa se ajute reciproc, facilitand ajutorul suportiv mutual.
a Grupurile de suport vor fi formate din randul celor care promoveaza oportunitati sanatoase de ata pentru dezvoltarea deprinderilor sociale si pentru a forma noi prietenii prin care reteaua de sustinere se extinde.
a Legarea familiilor cu probleme de o retea extinsa de resurse suportive care sa cuprinda Biserica, Scoala, vecinii.

Utilizarea ajutorului paraprofesionai parental si al voluntarilor
Folosirea ajutorului paraprofesionai ca suport suplimentar pe langa interventiile profesionistilor s-a dovedit eficienta in situatia familiilor cu probleme. Ajutorul profesionist sau voluntar promoveaza intarirea eficientei interventiilor in familiile cu neglijare prin asigurarea unui suport emotional, social, de ingrijire casnica si hranire care stimuleaza rezolvarea problemelor. De exemplu, parintii sunt invatati sa promoveze invatarea structurata cu copin lor: sa-i invete pe copii culorile folosind anumite jucarii sau despre animale ori modelajul care stimuleaza exprimarea emotionala.

Serciile acordate de paraprofesionisti nu pot inlocui antrenamentul de specialitate. Combinarea celor doua tipuri de interventii este eficienta. Este esential ca paraprofesionislii sa fie bine antrenati, sa aiba roluri si sarcini clar silite si sa fie evaluati si superzati de specialisti.

Tratamentul copiilor neglijati

Cele mai multe programe de interventie pun accentul pe parinti si numai cateva ofera sercii directe copiilor care pron din randul familiilor cu probleme. indepartarea copiilor si plasamentul lor in adoptie asigura in mare masura interventia sanatoasa asupra copilului. Demonstratia pe care o fac alte proiecte de interventie care promoveaza forme diferite de ajutor este promitatoare.
In SUA, resta condusa de Daro prezinta 19 proiecte demonstrative care promoveaza sercii directe pentru copin abuzati si neglijati care se dovedesc eficiente in toate ariile de functionare pentru 70% dintre copin cu probleme. Grupurile de consiliere, adapostul temporar si formarea unor clase de invatare comportamentala pentru adolescenti, serciile de zi pentru ingrijirea terapeutica a copiilor prescolari s-au probat a fi cele mai eficiente sercii pentru copin care pron din randul familiilor cu probleme.
Aceste tipuri de interventii reduc rata copiilor plasati in afara caminului si a maltratarii copiilor si adolescentilor.
Studiile longitudinale indica faptul ca, ctime ale neglijarii, copin sufera serioase deficite de dezvoltare. Remedierea acestor consecinte ofera o imagine despre ingrijirea inadecvata pe care copin au primit-o de la parinti. Cercetarile indica necesitatea unei interventii care sa se adreseze direct efortului terapeutic indicat prescolarilor, scolarilor si adolescentilor care sunt sub influenta neglijarii familiale sau a erorilor educationale.Ingrijirea terapeutica a copilului mic
Programele de ingrijire adresate copiilor cu nevoi speciale presupun actitati terapeutice care promoveaza stimularea, imbogatirea culturala, dezvoltarea deprinderilor motorii si sociale; acestea se dovedesc a avea un impact semnificativ asupra evolutiei copiilor si pren situatiile de neglijare in familie.
Interventiile terapeutice asupra copilului necesita ca in procesul de evaluare sa se identifice problemele specifice cognitive (retarduri), fizice, emotionale (depresie, hiperactitate) si comportamentale (agresitate, re-tractie) care sunt observate in timpul contactului zilnic al copilului cu staff-ul de ingrijire si terapie. Astfel, se sileste pentru fiecare subiect in parte un plan care contine actitati terapeutice specifice. Parintii acestora vor fi de asemenea inserati in program pentru a primi o interventie simultana care sa remedieze deficitul parental.

Caracteristici esentiale ale programelor de interventie

Mediul de lucru
a Mediu sanatos si conforil de stimulare pentru a intensifica dezvoltarea fizica si emotionala a copilului.
a Spatiu larg de miscare cu camere sau locuri speciale de odihna si actitati de joc prin care sa se reduca izolarea, problemele de comportament si sa se poata desfasura terapia de consiliere.

a Spatiu deschis in aer liber pentru miscare.

a Materiale variate si jucarii care sunt stimulative, specifice varstei si plasate in locuri care sunt accesibile copiilor.

a Bucatarie sau un mic bufet, oficiu.

a Un mijloc de transport pentru a eta absenteismul de la program si a organiza excursii.
Caracteristicile staff-ului, calitati, deprinderi si pregatire
a Staff-ul nu trebuie sa fie numeros, dar trebuie sa fie adaptat la situatia ingrijirii unor copii mai mici si a celor eu tulburari de comportament.
a Abilitatea de a cunoaste si aplica teoria dezvoltarii copilului.
a Deprinderi bune de a observa si evalua deficitele si abilitatile copilului.

a Flexibilitate.

a Abilitatea de a modela comportamentul parintilor si o conduita potrita fata de copii.

a Acceptarea si intelegerea parintilor.

a Abilitatea de a sensibiliza sistemul si resursele comunitare.
a Staff-ul trebuie sa aiba pregatire in diferite discipline: dezvoltarea copilului, arta, educatie speciala, psihologia dezvoltarii, asistenta sociala.
a Staff mixt.

a Staff-ul sa serveasca ca grup de suport.

a Silitate, posibilitati de pregatire si stimulare a staff-ului.

a Psiholog sau psihiatru angajat pentru consultatii.

Filozofia programului si elemente de lucru
a Criterii clare de admitere sustinute de procedee specifice.
a Consultatie multidisciplinara realizata in echipa pentru evaluarea problemelor, realizarea planului de tratament si evaluarea progreselor interiorizate.
a Program indidualizat de tratament, cu termene silite pentru flecare copil, asociat cu superzare si consultatie.
a Terapie de joc.
a Aprozionarea cu hrana de calitate pentru copii si parinti pe perioada de ingrijire.
a Participarea in program a parintilor, lucrand cu nevoile lor, precum si cu ale copiilor lor, cu conditia sa fie continuate superzarea interactiunii parinte-copil si zitele la domiciliu prin care se vor urmari modelarea relatiilor parentale si antrenamentul pentru deprinderile de ingrijire, consolidarea relatiei terapeutice; actiuni de invatare in probleme care privesc dezvoltarea copilului si nevoile speciale ale acestuia; sercii create pentru ingrijirea parintilor, cum ar II consilierea de grup sau actitatile terapeutice cu scop recreativ.
a Existenta unui start" separai care sa ajute si sa apere interesele copiilor si ale parintilor.
a Silirea si organizarea actitatii de sustinere din partea comunitatii (sercii medicale, legale si proiective).

a ificarea si recomandarea pentru sercii post-cura.

a Urmarirea prin anchete periodice a familiilor dupa terminarea programului de interventie (mai ales evolutia copiilor).

Adolescentii
Copin care frecventeaza scoala si care sunt ctime ale neglijarii parentale au serioase probleme scolare concretizate in deficite cognitive si ale deprinderilor academice care reclama interventii ce au ca scop prevenirea abandonului scolar si continuarea ciclului de instructie. Se prezinta in continuare exemple prind programe preventive si sercii destinate copiilor de scoala si adolescentilor:
a Programe speciale de educatie care folosesc profesori de specialitate ce acorda asistenta pentru sarcini scolare de dificultate la inceput redusa, invatare pe computer si metode speciale pentru remedierea deficitelor cognitive si cresterea motivatiei pentru invatatura.
a Sercii scolare sau comunitare tutoriale bazate pe profesori de specialitate sau voluntari care pot promova un ajutor academic pentru copin, tinerii neglijati si pot in acelasi timp incuraja o relatie cu un adult atasat, ajutand astfel la acoperirea deficitului academic.
a Consiliere de grup si dezvoltarea deprinderilor personale in clase pentru copii mai mari si adolescenti, promovand oportunitati de ata potrite varstei si nivelului de dezvoltare. Aceste programe privesc prevenirea unor manifestari ulterioare ale conduitelor agresive asupra altor grupuri de adolescenti. Grupurile sunt formate din copii care au fost ctime ale neglijarii si maltratarii, deoarece observatiile si interpretarile impartasite sunt comune si exercita o anumita influenta din partea unora asupra altora.
a Voluntari recrutati dintre frati mai mari sau surori mai mari au rolul de a sustine emotional, cultural si recreativ grupul de copii neglijati, ca si acela de modelare pozitiva si vocationala in consiliere.
a Ajutorul paraprofcsional parental voluntar sau platit interne in asistarea parintilor neglijenti prin participarea directa la programe speciale de ingrijire a copiilor care au rolul de a dezvolta unele abilitati ale acestora.

Prevenirea contagiunii
Sunt descrise in literatura de specialitate (Polansky) situatii de apatie contagioasa cu care uneori familiile care neglijeaza afecteaza personalul de ingrijire. Ulcelele combinate ale saraciei, deficitelor personale, suporturilor informationale reduse si ale stresului de mediu afecteaza uneori profesionistii. Daca resursele comunitare pentru a promova astfel de interventii sunt reduse sau inexistente, ecoul asupra celor aflati in nevoie este redus.
Rezultatul este acela al unei suferinte care se extinde asupra personalului de ingrijire care conduce la esecul profesional in sensul ncimplinirii scopurilor de reabilitare propuse si la depersonalizarea clientilor. Profesionistii afectati in acest sens sunt incapabili de a induce speranta care este atat de necesara pentru a mobiliza energiile pozitive de schimbare a familiilor cu dificultati de ata.
A invata sa cooperezi cu stresul este esential pentru prevenirea contagiunii.
Profesionistii au nevoie sa identifice si sa inteleaga natura stresului lor determinat de anxietate si tensiune, sa evalueze metodele lor obisnuite de coping cu stresul si sa invete metode curente de coping cu stresul. Astfel de strategii includ strategii cognitive de coping cum ar 1! reformularea problemelor, recunoasterea unor nevoi corporale si realizarea conexiunilor dintre minte si corp, tehnicile de bio-feed-back; exercitiile de relaxare; exercitiile fizice s'ijitness-ul.
liste important sa se modifice scopurile nerealiste de tratament si asteptarile personale care sunt foarte importante pentru cei ce lucreaza cu o astfel de tipologie familiala. Cadrul in care sunt realizate scopurile de functionare a familiilor si indeplinirea acestora ajuta la scaderea frustrarii profesionale si a stresului.
Un esec in actitatea profesionistilor este determinat de climatul de lucru. Structurile de organizare care incurajeaza rationamentele profesionale si autonomia, implica suport si ofera consistenta legaturii dintre scopurile or-ganizationale si succesul profesional sunt cele care au rezultate optime.
Cei care administreaza astfel de programe sau le asista trebuie sa fie realisti in ceea ce priveste asteptarile lor prind staff-ul pe care il folosesc si sa faca eforturi pentru a reduce piedicile administrative, determinand un efort comun care sa incurajeze comunicarea deschisa a sentimentelor si ideilor.
Actitatea profesionistilor poate fi incurajata printr-o superzare suportiva si evaluarea deciziilor; asistarea a 20 de familii sau mai putin; limitarea numarului de familii asistate cu neglijare cronica; folosirea intensiva a serciilor rezervate familiilor; acordarea unor salarii competitive si a unor premieri meritorii, ca si limitari atunci cand este cazul.
Este important sa insistam asupra accentului care trebuie pus prind oportunitatile de instruire a slaff-ului prin conferinte, workshop-uri care au rolul de a creste moralul si de a reincarca energia si inspiratia de lucru. Instruirea mentine staff-ul in contact cu cercetarea si practica, implicand increderea profesionala si competenta.