eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

loading...

Cauzele suicidului

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » psihiatrie » cauzele suicidului

Tentativele de sinucidere in adolescenta

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Tentativele de sinucidere in adolescenta
Factori de risc
Impulsitatea reprezinta o caracteristica majora a actului suicidar intalnit la adolescenti. In studiul efectuat de Choquet si Dadson (1984) s-a demonstrat ca 55% dintre adolescentii suicidanti afirma ca nu au premeditat gestul, iar 71% sustin ca nu au prevenit pe nimeni din anturajul lor in ceea ce priveste intentia de suicid.
Tentativele de suicid la adolescenti se caracterizeaza, de asemenea, prin recidive. intr-un studiu transversal condus de Dadson si Philippe (1986) se demonstreaza ca 37% dintre adolescentii suicidanti situati in perioada de varsta 15 - 24 de ani au efectuat deja cel putin o tentativa de suicid. Riscul recidivei pare sa fie in mod particular crescut in urmatoarele 6-l2 luni de la tentativa de suicid.
Printre factorii de risc ai conduitelor suicidare, urmatoarele par a fi predominante:
- tulburarile psihiatrice, mai ales depresia, care se prezinta adesea sub o forma clinica mult diferita fata de adult. Tentativele de suicid surn de asemenea in cadrul unei tulburari grave de personalitate (stare-de-limita, personalitate antisociala) sau in cadrul spiho/.elor. Se considera totusi ca majoritatea conduitelor suicidare apar in afara unei patologii mintale caracteristice (I). Marcelii, A. liraconnier, 1984).
- mediul familial perturbat. Tulburarile psihiatrice, suicidurile, tentativele de suicid, alcoolismul se regasesc in mod frecvent la parintii suicidantilor. in acelasi timp, copin proveniti din familii dezorganizate sau cu parinti decedati prezinta frecvent conduite suicidare. Familiile tinerilor suicidanti se caracterizeaza fie printr-o mare olenta relationala care prilegiaza actul sau cuvantul, fie prin etarea aparenta a oricarei tensiuni relationale, in acest ultim caz, parintii estimeaza ca separarea cuplului reprezinta un factor patogen si copilul dene astfel adesea centrul conflictelor latente.
- dificultatile scolare. Repetarea claselor si schimbarile de orientare profesionala influenteaza conduitele suicidare din adolescenta. Adolescentii aliati intr-o situatie de esec scolar trebuie sa faca o alegere timpurie in ceea ce priveste orientarea lor profesionala. Iu se confrunta devreme cu dificultatile somajului, ale marginali/arii sociale.
Printre factorii de vulnerabilitate existenti in ceea ce priveste tentativele de suicid din adolescenta sunt mentionati si cei legati de integrarea etnica si de nivelul socio-economic si socio-profesional al parintilor.


Markeri biologici

O serie de anomalii biologice au fost regasite la adolescentii suicidanti. Astfel, Cohen (1988) raporteaza perturbari ale sistemului nervos central. Este constatata o diminuare a cantitatii de serotonina la nivelul lichidului cefalorahidian in cazul mai multor suicidanti. O serie de autori ca van Praag (1986) considera ca factorii comportamentali, cum ar 11 agresitatea si impulsitatea, asociati unor markeri biologici (diminuarea serotoninei la nivelul lichidului cefalorahidian), se regasesc frecvent la adolescentii suicidanti. Aceste constatari permit amenajarea unor conduite terapeutice tintite pentru prevenirea suicidurilor.

Psihopatologia comportamentului suicidar
Ansbacher (1969), inspirandu-se din lucrarile lui Adler, defineste patru caracteristici ale suicidantului adolescent:
1. un stil de ata dependent, tendintele suicidare dezvoltandu-se la subiectii al caror mod de existenta a fost intotdeauna subordonat aprobarii celorlalti;
2. un sentiment de inferioritate sau o solicitudine excesive indreptate catre sine insusi, stima de sine este mediocra si suicidul ofera un sentiment de putere;
3. hieractitate;


4. agresitate latenta.

Aceste caracteristici proprii persoanelor suicidare se edentiaza cu deosebire la adolescent.
Dupa Haim (1970), adolescenta prezinta anumite modificari psihologice specifice, cum ar fi tendinta la actiune, manipularea frecventa a ideii de moarte si necesitatea de a consuma doliul imaginilor parentale infantile.
Porot (1969) insista asupra absentei structurarii schemei temporale prin analogie cu schema corporala care caracterizeaza conduita insila, mai ales la nivel emotional, in perioada adolescentei. Adolescentul traieste in "prezentul imediat". Timpul prezent rezuma totul, dar este vorba inca de un prezent insil, nelinistitor, care se rezuma la o succesiune de momente mai mult sau mai putin impulsive si aproape toate marcate de frustrari, ca si de satisfactii.In acelasi timp, trecutul se doreste a fi uitat, iar itorul reprezinta inca un concepi vag, inteles de adolescent la modul infantil si marcat de atitudini de ambitie, ca si de teama si angoasa. Proiectele de itor fac adesea obiectul de discutie, ca si de investigare, limitat la domeniul scolaritatii sau al alegerilor facute de parinti.
Dintr-o perspectiva cognitista, Chabrol (1984) considera ca adolescentii suicidari manifesta o rigiditate a gandirii care compromite capacitatile lor de a rezolva problemele. Ei se lasa prinsi in situatii intolerabile, din a caror singura iesire apare solutia suicidului. Adolescentii au adesea un mod de gandire dihotonic si de aici rezulta o serie de exigente inadaptate si inflexibile de tipul "intotdeauna", "toti", "nimeni" etc. ce conduc la aceeasi solutie intransigenta.
Conduitele suicidare in aceasta perioada de varsta corespund unor mijloace de a rupe brutal cu acest mediu insil si de a scapa de o suferinta psihologica. Unii autori (Gueguen, 1993) considera ca pentru adolescent dorinta de a termina cu ata reprezinta o modalitate de realizare a unei fantasme de putere absoluta. Sfidarea mortii este un ideal narcisist prin excelenta.
Corpul reprezinta intr-o oarecare masura ceea ce adolescentul incearca sa nege, sa respinga, caci acesta reprezinta pentru el terenul prilegiat al exprimarii conflictelor sale. Jeammet (1986) sustine ca acest corp este trait ca o entitate straina, supus transformarilor pubertare si devenind astfel purtatorul identificarilor sexuale si deci al asemanarilor familiale. in cursul actului suicidar, acest corp este atacat si, prin acest atac, parintii sunt cei zati.

Aceasta agresitate indreptata impotriva parintilor nu reprezinta neaparat ilustrarea unui sentiment de ura, ci integreaza, dimpotriva, relatia complexa pe care adolescentul o sileste cu parintii sai si care implica in aceeasi masura dragostea si respingerea, dependenta, ca si dorinta de separare, dorinta de ruptura si refacerea legaturilor.
Ladame (1987), in perspectiva de a asocia actul suicidar ca fiind propriu unui moment profund psihotic, descrie la adolescentul suicidar existenta unor fantasme constiente care se exprima imediat si a unor fantasme inconstiente care se manifesta ulterior in cursul tratamentului psihoterapeutic.

Fantasmele constiente corespund dorintei de intoarcere la o stare de pace, de liniste, la disparitia grijilor, a responsabilitatilor, iar moartea este perceputa ca o usurare prind dificultatile etii prezente.
Fantasmele inconstiente - pentru adolescent este vorba de incercarea de a se desprinde de o prezenta interioara torturanta, de un dusman pe care doreste sa-l elimine. La acest nivel, subiectul se identifica cu obiectul urii sale intr-o miscare afectiva regresiva si astfel incearca sa raneasca si sa distruga.


Ingrijirea institutionalizata

Problema suicidului este prezenta in institutiile psihiatrice care primesc spre ingrijire adolescenti si tineri adulti. Cererea de spitalizare interne de obicei dupa esecul altor forme de ingrijire si chiar dupa situatii de recidive prind tentativele de suicid. Aproape intotdeauna exista si o patologie familiala. Durata spitalizarilor variaza in functie de politica de tratament a fiecarei institutii.In afara de interventiile specifice psihoterapeutice, medicamentoase, ata institutionalizata constituie un cadru specific din punct de vedere al ingrijirii fiecarui pacient. in institutie trebuie sa coexiste actitatile terapeutice, scolare si educationale.
Elaborarea unor legaturi relationale, a unor conflicte, dezvoltarea unor simptome psihiatrice in cadrul reuniunilor de echipa impreuna cu adolescentii constituie esenta lucrului de ingrijire. Fiecare tanar investeste locul de ingrijire dupa ziunea sa proprie. in aceasta dubla miscare care priveste realitatea psihica interna si pe cea externa, institutia face parte dintr-un spatiu psihic tranzitional. Tratamentul institutionalizat, daca este bine condus, poate realiza resilirea unui echilibru util in cadrul relatiilor pacientului cu el insusi si cu ceilalti. Institutia de ingrijire se dovedeste a fi un loc prilegiat in care se dezvolta noi experiente pentru pacient. O institutie coerenta trebuie sa accepte posibilitatea transgresiunii (Winnicott, 1975) prin trecerea la act si oferta facuta adolescentului suicidant prind lucrul cu limitele sale si cu cadrul sau de ata. in cazul recidivelor care privesc conduitele suicidare, echipa de ingrijire trebuie sa ete "fortarea" terapeutica printr-o atitudine de protectie si de solicitudine excesiva, redandu-i astfel adolescentului sentimentul de atotputernicie. Dimpotriva, atitudinile relationale trebuie sa permita reconstituirea unei istorii in cadrul intalnirilor organizate cu pacientul. Perioada de calm care marcheaza adesea tentativa de suicid este favorabila unor astfel de aranjamente pozitive.Ingrijirea institutionalizata, sustinuta de o munca de reflectie prin programele elaborate in echipa, permite pacientului reluarea tuturor investitiilor sale obiectuale. Un astfel de demers cere timp, pregatire si foarte multa determinare din partea echipei de ingrijire. Institutia reintroduce o dimensiune temporala in itinerarul adolescentului si acesta poate sa-si reia rapid ritmul obisnuit de ata.



Alte materiale medicale despre: cauzele suicidului

loading...
in marea majoritate a cazurilor (89% pentru Hawton si colab., 2000; 77% pentru Beautrais si colab., 1996), metoda utilizata este intoxicatia medi [...]
De la stres la epuizare Stresul constituie o reactie normala a organismului, care apare ca raspuns la o situatie de agresiune ce solicita din partea [...]
Suicidul se poate anticipa prin unele semne sau simptome, dintre care se mentioneaza: incercarile anterioare sau fanteziile suicidare; anxietatea, [...]

Copyright © 2010 - 2017 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre cauzele suicidului

    Advertisements


    Alte sectiuni

    loading...

    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat

    Vezi toate intrebarile