eSanatos - sanatatea ta e preocuparea noastra!
    Cauta in site
Nutritie Boli
                 Home | Creeaza cont nou | Login membri

Nutritia

NAVIGARE RAPIDA: » Pagaina principala » GHID MEDICAL » pediatrie » nutritia

Alimentatia artificiala

Trimite pe messenger Versiune pentru tiparire

Alimentatia artificiala

Advertisements


Clasic, prin alimentatie artificialA¤ se intelege alimentarea copilului exclusiv cu lapte de altA¤ specie decA¤t laptele uman in primele 4 luni de viatA¤, adicA¤ in perioada cA¤nd copilul este alimentat numai cu lapte. De obicei aceasta se face cu lapte de cA¤ sau preparate industriale din lapte de cA¤, mai rar cu lapte de alte specii.

Laptele de cA¤ (LV)
Numeroasele probleme existente in alimentatia cu lapte de cA¤ fac ca acesta sA¤ fie considerat impropriu pentru alimentatia sugarilor mici si au impus solutii pentru rezolrea acestor neajunsuri.
Probleme bacteriologice. Laptele de cA¤ are un continut micro-bian crescut (in atie cu laptele uman, practic steril!) din cauza conditiilor de recoltare si manipulare; el este un mediu de culturA¤ bun pentru E. coli Nu trebuie omisA¤, de asemenea, posibilitatea tubercu-lozei bovine. Solutiile necesare pentru depA¤sirea acestor dificultA¤ti includ: supravegherea sanitar-veterinarA¤ a septelului, mulsul si manipularea in conditii igienice, pasteurizarea (joasA¤ sau inaltA¤) si, mai ales, fierberea completA¤ si suficientA¤ Inainte de administrare (3-5 minute).



Probleme de conserre industrialA¤. Un prim procedeu s-a bazat pe dispersia grA¤similor prin amestecul de lapte cu sirop de zahA¤r, obtinA¤ndu-se lapte concentrat-zaharat, foarte bogat In zaharozA¤, anti-putrefactiv/antidispeptic, constipant. Un al doilea procedeu, cel actual, realizeazA¤ omogenizarea (= micelizarea) lipidelor prin procedeul fizie al dispersiei si conserrea laptelui sub forma de lichid (lapte concenlrat/ eporat, nezaharat) sau prin uscare simultanA¤ sub vid (lapte in pudrA¤, lapte praf = LP).
Omogenizarea laptelui (Raullin) a revolutionat industruA¼izarea lA¤pturilor si a permis toate progresele acluale in materie, deoarece a fA¤cul posibilA¤ nu numai conserrea laptelui, ci si o digesA¼bilitate si asimilarc superioare ale laptelui de cA¤ prin: fragmentarea coagu-lului de lapte, modincarea AŸ-lactoglobulinelor (LP este mai putin alergizant), ameliorarea digestiei lipidelor.

Probleme de compozitie biochimicA¤ (elul 1.8). Compozitia chiinicA¤ a laptelui de cA¤ este inadaptatA¤ la nevoile sugarului, earaelerizA¤ndu-se prin:
.1. BogA¤lie excesivA¤ in lactori de anabolism:
- Proteinele sunt in cantitate de trei ori mai mare decA¤t in laptele de lemeie si predoininA¤ cazeina ("lapte cazeinos"); AŸ-laclo-globulina predominA¤ in lactoser, este puternic anligenicA¤/alergi-zanta si implicatA¤, prinlre altele, in producerea de hemoragii digestive oculte si anemie ieriprivA¤ prin deperdilie. Lacloferina este in canlilate nescmnificativA¤, iar IgA in cantitate micA¤, nere-zistentA¤ la digestie.
- Calciul si fosforul se aflA¤ in cantitA¤ti mari in laptele de cA¤, dar raportul Ca/P aproape unitar este inadect pentru absorbtie.
Aporlul crescut de proteine, Ca si P, cu raport Ca/P aproape de 1 este rahiligen, putrefactiv (flora intestinalA¤ predominantA¤ - E. coli) si cere un eforl. hepatic si renal crescut pentru eliminarea meolitilor.
2. SA¤ruri minerale in exces care, alA¤turi de continutul proteic ridicat, eontribuie la producerea de meoliti si osrnolaritate crescute si, con-secutiv, la cresterea nevoilor de apA¤ ale sugarului.
3. Continut scA¤zut in glucide (exclusiv lactozA¤), deci aport mic de galactozA¤, cu mielinizare mai lentA¤ a sistemului nervA¶s.
4. Lipide in cantitate asemA¤nA¤toare cu laptele uman, dar consti-tuite din lipide saturate maidigeste, deficitare in acizi grasi esentiali si bogate in acizi grasi volaA¼li cu lant scurt, proveniti din rumenul cii. Colesterolul esie de trei ori mai putin decA¤t in laptele matern.
5. Continut sA¤rac in unele oligoelemente: lierul se ailA¤ in cantitA¤ti miei (asemA¤nA¤toare cu cele din laptele uman), dar cu absorbtie defici-tarA¤ continutul vitaminic (C, D, acid folic) este de asemenea scA¤zut.
Comitetul de NutriA¼e al Academiei Americane de Pediatrie reco-mandA¤ ca laptele de cA¤ sA¤ nu fie dat. pA¤nA¤ la vA¤rsta de 1 an, spre a se evita:
- deficienta de fier, prin aporl/absorbtie scA¤zute, ca si prin pierderi intestinale (hemoragii oculte) datorate alergenicitatii LV;
- deficiente nutritionale diverse (rahitism s.a);
- deshidratarea, prin incA¤rcare renalA¤ crescutA¤ cu solvili;
- riscul crescut de a face alergie.

Solutiile propuse pentru coreetarea acestor dezechilibre: 1. Cupajul clasic; diluarea LV, dupA¤ cum urmeazA¤:
- LV 1/2 (1/2 lapte +1/2 apA¤) in luna 1 de viatA¤, echilent er LP 6-7%;
- LV 2/3 (2/3 lapte + 1/3 apA¤) in luna a 2-a de viatA¤, echileni cu LP 8%;
- LV 3/4 (3/4 lapte + 1/4 apA¤) in luna a 3-a de viatA¤, echileni cu LP 10%;
- LV integral = din luna a 4-a, echilent cu LP 12,5- 13,5%. La fiecare dintre acestea se adaugA¤ 5% zaharozA¤ (exemplu: LV
1/2 + 5% zahA¤r); pentru dilutie se foloseste apA¤ fiartA¤ si rA¤citA¤ sau apa de orez. O metodA¤ mai bunA¤ ar fi sA¤ se dea solutia 2/3 pA¤nA¤ la vA¤rsta de 6 luni, dupA¤ Care se poate adminislra dilutia 3/4, iar laptele de cA¤ integral dupA¤ vA¤rsta de 9- 12 luni.
2. Facilitarea digestiei prin ecremarea LV. Laptele ecremal, cu continut proteic si electrolitic crescut, nu se recomandA¤ in primii 2 ani de viatA¤. Din aceleasi motive nu se mai practica nici alimenta-rea cu lapte (LV sau LP) partial ecremat in primele luni de viatA¤, acest lapte continA¤nd 1 -2% lipide; introdus dupA¤ vA¤rsta de 2 ani limiteazA¤ aportul de lipide, asigurA¤nd proteine de bunA¤ calitate si nevoile de calciu.
3. Facilitarea digestiei si a absorbtiei prin aeidificarea laptelui de cA¤ (LV aeidulat). Acidifierea se poate realiza prin fermentatia lacticA¤ naturalA¤ (clasieul "babeurre") sau cu acizi organici: lactic, citric. Prin aeidulare, majoritatea lactozei este transformatA¤ in acid lactic, ceea ce favorizeazA¤ coagularea cazeinei in flocoane fine si usureazA¤ digestia. In plus, lactoza in cantitate redusA¤ a impus adaosul de zaharozA¤ si/sau dextrin-maltozA¤, respectiv folosirea acestor preparate in bolile diareice ale sugarului si mai ales in dis-trofie. Exemple de lA¤pturi aeidulate realizate de-a lungul timpului, unele si acum folosite/indicate:
- preparate "domesA¼ce" (fA¤cute in bueA¤tarie/biberonerie): babeurre, lapte aeidulat;
- preparate industriale: Eledon-Nestle (babeurre in pulbere, semi-cremat si cu lactozA¤ scA¤zutA¤, folosit mult timp, in concentratie de 10% + 5% zahA¤r), Prodieton-Nutricia (lactozA¤ scA¤zutA¤, adaos de zaharozA¤ si dextrin-maltozA¤, semiecremat), Pelargon-Nestle (lapte adaptat si aeidulat) - folosit si in prezent.
Preparatele aeidulate de lapte sunt de evitat la prematuri (risc de acidozA¤).

4. Corectarea exceselor si a insuficientelor LV prin realizarea de lA¤pturi maternizate/umanizate si de lA¤pturi adaptate/modificate, actualmente de folosintA¤ csiexclusivA¤ in alimentaA¼a artificialA¤, mai ales in tA¤rile dezvoltate.

Preparate industrielle din lapte de eA¤, formale infantile pentru sugarii nA¤scuti la termen (Term Infant Formulae)
Din cauza putinelor contraindicatii ale alimentatiei naturale, dar mai ales pentru cA¤ unele mame nu pot sau nu vor sA¤ alA¤pteze, au fost realizate formule din LV ca substituenti ai laptelui de femeie. O reglementare asupra fabricA¤rA¼ elementelor dieteticc pentru sugari a cA¤utat sA¤ punA¤ ordine in ceea ce priveste calitatea lA¤p-turilor industriale raportat la nevoile copilului: absenta agenA¼lor contaminanti si loarea nutritionalA¤. Practic, un preparat bun din lapte trebuie sA¤ Tic steril, instant si echilibrat din punet de vedere nutritiv.
Se disting 3 grupe de preparate de lapte destinate sugarilor normal] (elul 1.11).
- lA¤pturi maternizatc = alimenlc lactate dietelice maternizate/ umanizate, formule infantile Standard;
- lA¤pturi modificate/adaptate pentru vA¤rsla l-a = alimente die-tetice lactate pentru sugar;
- lA¤pturi modificate/adaptate pentru vA¤rsta a 2-a = alimente dietetice lactate = "lA¤pturi de continuare" ("laits de suite", "follow-on/up formulae").

Constituen|i (la 100 mL) Lapte maternizat Lapte modificat pt. vA¤rsta l-a Lapte modificat pt. vA¤rsta a 2-a
Vitamine


A(UI) 200-250 200-250 200-250

C(mg) 5,5-7 5,5-7 5-7


D(UI) 40-50 40-50 40-50

E(mg) 0,7-2,5 1 1


B12 0*9) 0,13-0,2 0,1-0,2 0,1-0,3

K(ng) 5-7 5-7 5-7

Primele douA¤ categorii rA¤spund exigentelor de acoperire a nevoilor nutritive ale sugarului normal pA¤nA¤ la vA¤rsta de 4-6 luni ("lA¤pturi de ineeput"). A 3-a categorie este adaptatA¤ sugarului de peste 4 luni, asigurA¤nd nevoile esentiale in proteine, aeizi grasi, Ca, Fe - in cadrul unei alimentatii diversificate, in care laptele reprezintA¤ aproximativ 50% din aportul energetic.
Formule maternizate (umanizate sauformule Standard pentru sugarul nA¤scut la termen)
Compozitia lor rA¤spunde unor norme silite in 1976; o data reconstituite, compozitia este apropiatA¤ de cea a laptelui de femeie in ceea ce priveste cantitatea de proteine si calitatea glucidelor si lipidelor, rA¤spunzA¤nd cerintelor nutritive ale sugarilor la termen in primul an de viatA¤. Aceste formule sunt realizate prin diluarea laptelui de eA¤ ecremat, pentru a-i seA¤dea continutul proteic, prin modificarea continutului mineral, adA¤ugarea de uleiuri vegetale si hidrati de carbon pentru a simula distributia caloricA¤ si digestibili-tatea laptelui matern. Conform normelor definite, aceste tipuri de lapte sunt:
- indulcite exclusiv cu lactozA¤ (efecte osmolare peristaltogene, creste absorbtia calciului si fierului, nou-nA¤scutul la termen avA¤nd activitate lactazicA¤ abilA¤ sau superioarA¤ celei adulte);
- imbogA¤tite cu aeizi grasi esentiali polinesaturati, prin inlocuirea partialA¤ a lipidelor animale cu o mixturA¤ de uleiuri vegetale, care sunt mai usor absorbite de cA¤tre sugar; ca si in laptele uman, continutul lipidic este de aproximativ 3,5 g/dL, adueA¤nd aproximativ 45% din calorii;
- sA¤rA¤cite in proteine: continut proteic de 1,5 g/dL, apropiat de cel al laptelui uman; proteinele sunt si modificate, pentru a fi asemA¤nA¤-toare cu cele din laptele de femeie: seA¤derea cazeinei, imbogA¤tirea cu proteine solubile/noncazeinice, din lactoser, cu raport albuminA¤/ cazeinA¤ = 60/40; ele sunt, insA¤, bogate in AŸ-lactoglobulinA¤ si a-lac-toalbuminA¤ bovine - sursA¤ de intolerantA¤ sau alergie la proteinele LV;
- sA¤race in sare, cu densitate caloricA¤ de 20 kcal/30 mL (65-67 kcal/100 mL) si osmolaritate optima pentru sugari in primul an de viatA¤;
- cu un raport Ca/P ce permite o bunA¤ utilizare a calciului (prin scA¤derea ambelor demente lata de LV, dar mai mult a fosforului);
- moderat imbogA¤tite cu Fe (1-l,5 mg/L, ca in laptele uman); sunt si formule maternizate forlifiate cu fier, in care continutiA¼ de fier esfe mai crescut (6-l3 mg/L) decA¤t in formulele obisnuite, asigurA¤nd 2 mg Fe/kg la un aport de 120 kcal/kg/zi;
- imbogA¤tite cu Vitamine si minerale in cantilA¤ti suficiente pen-tru a satisface nevoile zilnice (in general vitamina 13 400-500 UI/L si vitamina K 55-70 jig/L).
Desi cu continut de lactozA¤ si lipidic asemA¤nA¤tor cu cel al laptelui uman, tipurile de lapte maternizate sunt mai dispeptogene decA¤t acesta.
Exemple: Enfamil (Mead Johnson), Similac (Ross), SMA (Wyeth), Nutrilon-Premium (Nutricia) etc. De mentionat cA¤ Similac are un raporl albuminA¤/cazeinA¤ de 20/80.
Exemple de formule maternizate imbogA¤tite cu Fe ("Iron- fortined/ enriched with iron"): Enfamil, Similac, Nan (Nestle), Nali-l (Guigoz), France-lait 1 etc.

Formule modiflcate sau adaptate pentru vA¤rsta l-a


Acestea au fost definite tot in 1976, astfei:

- contin in majoritate lactozA¤, dar si dextrin-maltozA¤ (constant) si zaharozA¤ (inconstant si putinA¤);
- sunt imbogA¤tite cu aeizi grasi esentiali, din uleiuri vegetale; conlin proteine de bunA¤ digestibilitate, diferA¤ de laptele maternizat prin continutul mai crescut in cazeinA¤; raportul albuminA¤/cazeinA¤ = 20:80(cain LV);
- contin mai putinA¤ sare ca laptele de cA¤, dar mai multA¤ decA¤t lA¤pturile maternizate;


- sunt imbogA¤tite cu Fe si alte oligoelemente;

- contin Vitamine (vitamina D in jurul a 400 UI/L). Cantitatea mai redusA¤ de lactozA¤ face ca apelul osmotic inIntestin sA¤ fie mai mic. Proportia mai mare de cazeinA¤ face aceste lA¤pturi mai greu digerabile decA¤t lA¤pturile umanizate, dar cheagul mai mare din stomac diminueazA¤ freeventa regurgitA¤rilor.
Excmple: Guigoz-l (Guigoz), Milumil-l(Milupa), Baby-lait 1 (Ines-food) etc.

Tipuri de lapte modificate sau adaptate pentru vA¤rsta a 2-a
Au fost definite in 1978 si constituie formule intermediA¤re infre laptele modificat de vA¤rsta l-a si laptele de cA¤ natural:


- lactozA¤ este mai putinA¤ decA¤t in laptele maternizat;

- contin aeizi grasi din uleiuri vegetale;
- asigurA¤ un aport mai mare de proteine si de Ca/P decA¤t tipurile de lapte modificate de vA¤rsta l-a si cele maternizate;
- in schimb, asigurA¤ nevoile de Fe, vitamina C si aeid folic pe care laptele de cA¤ nu le asigurA¤;
- ca si formulele maternizate si cele adaptate pentru vA¤rsta 1 -a, contin vitamina D intre 400-500 UI/L.
Exemple: Guigoz 2 (Guigoz), Baby-lait 2 (Inesfood), France-lait 2, Nutrilon-follow-on (Nutricia), Beba (Nestle) etc.
Formulele de lapte cazeino-dominante retin un raport albuminA¤/ cazeinA¤ = 20/80, "vA¤rsta l-a" si "vA¤rsta a 2-a" se face pentru produsele modificate/adaptate si nu pentru cele maternizate; sunt, InsA¤, si preparate industriale umanizate cu rnarca 1, ceea ce ar semnifica faptul cA¤ ele sunt indicate indeosebi pentru vA¤rsta l-a (exemple: France-lait 1, NaU-l). De fapt, formulele infantile maternizate se pot da si dupA¤ vA¤rsta de 6 luni, adicA¤ in tot cursul primului an de viatA¤, ca si laptele matern.
Pe de altA¤ parte, existA¤ unele formule infantile adaptate la care nu se preeizeazA¤ vA¤rsta de folosire; acestea au o compozitie si calitA¤ti care per-mit adminisfrarca de la nastere pA¤nA¤ la vA¤rsta de 12 luni, ca si formulele umanizate. Exemple: Guigoz (in afara preparalelor Guigoz 1 si 2), Milu-mil (Milupa), Humana Baby-Fit (Humana) etc.
Mulle iA¶rmule infantile sunt imbogA¤tite cu fier, lA¤rA¤ etichetarea core-spunzA¤toare ("iron fortified" sau "with iron"). Exemple: Nati 1, Nan, Milumil 1, Guigoz, Beba - contin 8-9 mg Fe/L de lapte reconstituit.
Esfe important de mentionat cA¤ aceste preparate de lapte sunt niste alternative intelectual-industriale, care nu pot inlocui multi-tudinea caracterelor biologic-adaptative ale laptelui de mamA¤. DacA¤ continutul de macronutrienti poate fi simulat, reproducerea concen-tratiei si a aportului total de micronutrienti esentiali rA¤mA¤ne o lote-rie; un exemplu in acest sens este enorma riabilitate in compozitia aeizilor grasi din formulele pentru prematuri. Riscurile care rezultA¤ din acestea pot fi neasteptate, cum ar fi riatiile colesterolemiei la sugarii alimentati cu lA¤pturi cu diferite proportii albuminA¤/cazeinA¤. In plus, nici unul dintre aceste preparate nu poate oferi imunoglo-buline si alti factori cu rol in apA¤rarea antiinfectioasA¤ (sunt alternative artificiale, inerte).


Formulele infantile actualmente disponibile, bazate pe laptele de cA¤, sunt formule complete; acestea includ, pe lA¤ngA¤ preparatele deja descrise, si formulele de lapte pentru prematuri. De fapt, au fost create douA¤ categorii de formule infantile: una pentru sugarii normali si alta pentru sugarii/copin cu situatii medicale speeifice (aminoaeidopatii, malabsorbtie, sugari cu greutate micA¤ la nastere). AceastA¤ a doua cate-gorie trebuie sA¤ separe reglementA¤rile produselor pentru sugari de cele ale alimentelor medicale pentru copin mai mari si adulti; aceastA¤ separatie este necesarA¤ atA¤ta timp cA¤t formulele infantile reprezintA¤ sursa nutritionalA¤ unicA¤ sau majorA¤, in timp ce alimentele medicale pentru copilul mai mare sau adult asigurA¤ de obicei numai o fractie din dieta zilnicA¤. Exemple de formule penA¼xi sugari cu nevoi speciale: Lofe-nalac/Mead Johnson (cu continut scA¤zut de fenilalaninA¤, pentru sugarii cu fenilcelonurie), formule specializate, bazate pe proteine de soia sau cu proteine din lapte de cA¤ hidrolizate (fonnule hipoalergenice), pentru aeei foarte putini sugari intoleranti la laptele de mamA¤ sau cei cu inlolerantA¤ la laptele de cA¤ sau formule produse din lapte de cA¤.

Formule de lapte pentru prematuri (Preterm Infant Formulae)
ParticularifA¤tile fiziologice ale prematurului care au dus la modi-ficA¤ri ale ingrijirii lor nutritionale si la dezvoltarea unor formule de lapte speciale, includ: activitate motorie oralA¤ limitatA¤, deficientA¤ de lacta/A¤ intesfinalA¤, pool scA¤zut al acizilor biliari. rezerve nutritive si energeticc scA¤zute, volum gastric limitat, molilitate intestinalA¤ scA¤-zutA¤, functie renalA¤ limitatA¤
FatA¤ de formulele pentru sugarul la termen, eompozitia formulelor pentru prematur are urmA¤toarele caraclerislici:
- Continulul in proteine este mai mare decA¤t in laptele de femeie: 1,5-2,6 g/dL, cu raporlul albuminA¤/cazeinA¤ = 60/40, ce promoveazA¤ un profil de aminoacizi plasmatici apropiat de cel al copilului alimental la sA¤n;
- Lipidele (amestecuri de uleiuri vegetale) aduc 45% din aportul caloric, continA¤nd TGM in diferite concentratii (10-50%), ca si nece sarul de acid linoleic; raporlul acid linoleic/acid oleic riazA¤ mult, intre 2:1 si 1:2,5, acesta din urmA¤ fiind apropiat de cel din laptele uman, ceea ce permite o absorbtie mai bunA¤ a calciului si lipidelor si favorizeazA¤ retentia azotatA¤/cresterea ponderalA¤;
- ConUnutul glucidic este un amestec de 40-50% lactozA¤ si 50-60% polimeri ai glucozei (maltozA¤-amidon).
- CantitA¤ti crescute de sodiu, calciu si fosfor, cu raporr Ca/P ca in laptele uman, rA¤spunzA¤nd pierderilor urinare crescute de sodiu la prematur si promovA¤nd o mineralizare osoasA¤ apropiatA¤ de rata celei intrauterine;
- Concenlratie de vitarnina E de 3 ori mai mare decA¤t cea reco-mandatA¤ pentru sugarul la termen (prematurul are stocuri limitate, absorbtie riabilA¤ si susceptibilitate la anemie hemoliticA¤);
- Vitarnina D in concentratii mari, spre 500 UI/L, pentru pro-morea mineralizA¤rii osoase; totusi, dacA¤ aportul alimentA¤r este inadect, se recomandA¤ suplimentarea cu vitarnina D, cel putin 400 Ul/zi;
- Contin fier pentru a asigurA¤ aproximativ 2 mg Fe/kg/zi, la un aporl caloric de 120 kcal/kg/zi;
- Valoare energeticA¤ ridicatA¤, intre 67-81 kcal/dL, care poate asigurA¤ minimum 120 kcal/kg/zi;
- Se recomandA¤ ca aceste lA¤pturi sA¤ se administreze initial la 1 /2 din concentratia normalA¤, cu cresterea progresivA¤ a concentratiei, dupA¤ tolerantA¤. Deoarece prematurii nu pot consuma cantitA¤ti adec-te si nici absorbi toti nutrientii necesari, se recomandA¤ intotdeauna suplimentarea multivitaminicA¤.
Exemple: Enfamil premature (Mead Johnson), Sirnilac Special Care (Ross), PreAptamil (Milupa), Nenatal (Nutricia) etc.

Formule de lapte hipo- sau delactozate, cu proteine animale (Low-lactose/Lactose-free Formulae)
Caracterislici:
- Au continut scA¤zut de lactozA¤ (1-2 g/dL) sau sunt complct delactozate (urme de lactozA¤ = 0,1 g/dL). Hidratii de carbon, in medie 7 g/dL constau, in afara unor cantitA¤ti mici de lactozA¤ din preparatele "low lactose", in glucozA¤ sau polimeri de glucozA¤; unele preparate contin si zaharozA¤.
- Proteine: 1,2-2 g/dL, asigurA¤nd un aport suficient de aminoacizi esentiali si cu adaos de taurinA¤; unele preparate au un raport albuminA¤/cazeinA¤ = 60/40, ca in laptele matern.
- Lipide in medie 3,5 g/dL, cu predominanta lipidelor vegetale, care asigurA¤ un profil de acizi grasi apropiat de cel al laptelui de mamA¤.
- Continut de minerale, oligoelemente si Vitamine in acord cu standardele si recomandA¤rile internationale; vitarnina D este prezentA¤ in cantitate de 400-500 UI/L.


- Valoarea energeticA¤ in jurul a 65 kcal/dL.

Iudicata: boli sau conditii asociate cu scA¤derea sau absenta acti-vitA¤tii lactazice, repectiv intoleranta la lactozA¤ (postgastroenterite acute, diarei cronice/sindroame de malabsorbtie, malnutritie). a€¢
Exemple: Nutrilon low-lactose (Nutricia), All-l10 (Nestle), Milupa HN-25 Special Formula (Milupa), Humana H (Humana) etc.


Formule bazate pe proteine de soia (Soy-based Formulae)

Cu exceptia proteinelor si glucidelor, formulele cu proteine din soia au o compozitie similarA¤ cu formulele infantile Standard, cu urmA¤toarele caracteristict


- Nu contin lactozA¤ (lactose-free);

- Sursa de hidrati de carbon diferA¤ dupA¤ preparat: zaharozA¤, dex-trine, melasA¤ de porumb, amidon de tapioca, policozA¤, singure sau in combinatii, iar concentratia lor este de 6,7-6,9 g/dL;
- Proteinele, in concentratie de 1,8-2,1 g/dL, sunt izolate din proteine de soia si tratate termic pentru ameliorarea digestibilitA¤tii prote-ice si a biodisponibilitA¤tii minerale. Deoarece proteinele din soia au o loare biologicA¤ mai scA¤zutA¤ decA¤t cazeina si proteinele lactoserului, pe lA¤ngA¤ cresterea concentratiei, s-au adaugat si carniA¼na, metio-nina, taurina, pentru imbunA¤tA¤A¼rea calitA¤A¼i proteinelor;
- Lipidele exclusiv din uleiuri vegetale: de porumb, cocos, soia s.a., in concentratii de 3,6-3,8 g/dL;
- Au conA¼nut crescut de Fe, asemA¤nA¤tor cu cel din formulele maternizate sau adaptate forA¼fiate cu Fe. De altfei, continutul de minerale, oligoelemente si Vitamine este complet, cu 400-500 UI/L de vitamina D;
- Valoarea energeticA¤ intre 65-70 kcal/dL. Iudicata:
- Sunt alimente de electie pentru sugarii cu galactozemie, defi-cientA¤ de lactozA¤ (intolerantA¤ la lactozA¤, rareori primarA¤, de cele mai multe ori sccundarA¤: dupA¤ gastroenterite, in malnutritie, din alte eauze de leziuni ale mueoasei intestinale precum celiachia etc);
- IntolerantA¤ la proteinele din laptele de cA¤ (desi unii sugari cu astfei de intolerantA¤ nu cresc cu formule bazate pe soia);


- Diete vegetariene.

Exemple: ProSobee (Mead Johnson), Isomil (Ross/Abbott), Nur-soy (Wyeth). Soyalac (Loma Linda), Nutrilon-Soya (Nutricia) etc. ProSobee si Nutrilon-Soya sunt lipsite de zaharozA¤ si pot fi folositc si in intolerantA¤ la zaharozA¤.

Formule cu proteine hidrolizate din lapte de cA¤ (diete elementale/semielementale, hipoalergenice)


Caracteristici:

- Proteinele sunt oferite ca aminoaeizi sau mai freevent ca peptide, prin hidroliza enzimaticA¤ a proteinelor laptelui de cA¤, de regulA¤ a cazeinei, mai rar a proteinelor zerului; concentratia: 1,6-l,9 g/dL; se suplimenteazA¤ cu carnitina, cisteina, tirozina, triptofan, taurina;
- In majoritate nu contin lactozA¤, sursa de hidrati de carbon fiind melasa de porumb, amidonul de porumb sau de tapioca modificat, zaharozA¤, glucoza, maltodextrine - in diferite combinatii si in concentratie de 6,9-9,0 g/dL;
- Lipidele, in concentratie de 2,6-3,8 g/dL, sunt de origine vegetalA¤: ulei de porumb, de soia, cocos, sofran; unele preparate contin si TGM;
- Au conA¼nut de minerale, oligoelemente si Vitamine adaptat nevoilor sugarului, cu vitamina D in concentratie asemA¤nA¤toare celei din formulele Standard;
- Valoarea energeticA¤ este de 65-70 kcal/dL.
Pretul acestor formule este legat de gradul hidrolizei. In general, aceste preparate au un gust neplA¤cut si sunt greu aeeeptate sau chiar refuzate de cA¤tre sugari.
Exemple: Nutramigen, Portagen, Pregestimil (Mead Johnson), Ali-mentum (Ross), Good Start HA (Carnation), Nutrilon-Pepti-junior (Nutricia), Alfare (Nestle), Galliagene T.C.M. (Gallia) si multe alte preparate cu insemnul "HA" (hipoalergenic). IndicafA¼ (pe cale oralA¤ sau enteralA¤):
- IntolerantA¤ severA¤ la proteinele laptelui de cA¤ (asociatA¤ freevent cu intolerantA¤ seeundarA¤ la lactozA¤ in bolile diareice aeute/reeidi-nte ori cronice ale sugarului);
- IntolerantA¤ la proteinele din soia;
- Sindroame de maldigestie/malabsorbtie in nutritia enteralA¤. Pregestimil si Alimentum sunt considerate cele mai "elementale"
dintre formulele infantile specializate, continA¤nd cazeina hidrolizatA¤ enzimatic, cu o proportie de aminoaeizi liberi de pA¤na la 60% din hidrolizat si sunt indicate la sugari si copin mici cu malabsorbtie generalizatA¤, ca in fibroza chisticA¤ sau sindromul de intestin scurt.

Laptele de caprA¤
Laptele de caprA¤ sau formulele bazate pe lapte de caprA¤ (lapte praf integral) nu contin vitaminele si mineralele necesare; in plus, ele sunt deficitare in aeid folic. De aeeea, sugarii alimentati cu acest lapte trebuie suplimentati cu preparate de mulA¼vitamine si minerale care includ fier si aeid folic. Laptele de caprA¤ este la fei de alergenic ca laptele de cA¤.


Practica alimentatiei artificiale

Biberoanele sunt de diferite forme si mA¤rimi, din plastic sau din sticlA¤. Pentru nou-nA¤scuti se recomandA¤ biberoane mici. Ele se spalA¤ si se sterilizeazA¤ prin fierbere ("la cald") sau cu solutii speciale ("la rece"); dupA¤ folosire sunt spA¤late si din nou sterilizate, la fiecare masA¤. Se recomandA¤ sA¤ se foloseascA¤ numai biberoane de sticlA¤ si nu biberoanele de plastic.
Tetinele trebuie sA¤ aibA¤ orificiul nu prea mic, fiindcA¤ atunci copi-lul oboseste inainte de a suge suficientA¤ hranA¤, dar nici prea larg, pentru cA¤ laptele curge in jet, copilul suge prea repede si se poate ineca (risc de aspiratie). Deci, orificiul tetinei sA¤ fie potrivit, permitA¤nd formarea de picA¤turA¤ liberA¤ (sA¤ picure usor). Tetina se sterilizeazA¤ la un loc cu biberoanele, iar cA¤nd se monteazA¤ pe biberon nu se atinge cu mA¤na interiorul si nici partea care intra in gura copilului.
Prepararea laptelui este de preferat sA¤ se faeA¤ inainte de fiecare masA¤; daeA¤ se pregA¤teste pentru mai multe mese, laptele fi pA¤strat la frigider, in biberoane sterilizate si etanseizate. Se procedeazA¤ astfei:


- Se spalA¤ bine mA¤inile inainte de manipulare;

- Se folosi mA¤sura livratA¤ o data cu cutia (inA¤untrul ei);
- Diluarea se face cu apA¤ fiartA¤ si rA¤citA¤ la aproximativ 50-60A°C; in general se pune 1 mA¤surA¤ (de 4,5-5 g) la 30 mL apA¤, deci 3 mA¤suri la 90 mL, rezultA¤nd o concentratie a laptelui de 13-l5%;
- Se rsA¤ pudrA¤ de lapte in apa flartA¤ si rA¤citA¤ din biberon, se agitA¤ pA¤nA¤ se dizolvA¤ bine (cu biberonul inchis) si se rA¤ceste intr-un s cu apA¤ rece; temperatura laptelui de administrat se incearcA¤ prin picurare pe dosul mA¤inii. Pe cutiile sau pungile cu preparate industriale de lapte se aflA¤ instructiuni clare referitoare la pregA¤tirea biberoanelor si la prepararea laptelui. DupA¤ folosire, cuA¼a/punga se inchide bine si se pA¤streazA¤ in loc rece si uscat, dar nu in frigider.


Galerie de imagini si poze medicale: alimentatia artificiala


imagine cu alimentatia artificialaimagine cu alimentatia artificiala






imagini alimentatia artificialaimagini/poza alimentatia artificiala


Alte materiale medicale despre: nutritia



De secole, in fata tuturor bolilor, printre primele \"gesturi\" de terapie au fost cele din domeniul alimentar in care recomandarile cele mai simpl [...]
Supraalimentatia fara un motiv medical este un abuz, caci este vorba de un consum de nutrimente cu mult peste ratia fiziologica necesara zilnic, pe un [...]
Stilul de viata sanogen implica in primul rand o alimentatie sanatoasa. Lucrari recente in domeniul nutritiei arata ca agresivitatea poate fi combatu [...]


Copyright © 2010 - 2019 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii -
Confidentialitatea datelor - Contact



Despre nutritia

    Advertisements


    Alte sectiuni



    Ai o problema medicala?
    Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos:

    Intrebarea in cateva cuvinte
    Intrebarea cu toate detaliile
    Unde se incadreaza problema medicala?
    Scrie codul din imaginea alaturata
    Scrie codul din imaginea alaturat



    Vezi toate intrebarile